Știri
Știri din categoria Agricultură
Agricover își extinde oferta de servicii „la pachet” pentru ferme, mizând pe combinația dintre finanțare, inputuri și consultanță într-un moment în care costurile și riscurile din agricultură cresc, potrivit Agrointel. Compania participă între 8 și 11 mai la MoldAgro Expo 2026, la Roman (județul Neamț), unde își prezintă fermierilor o abordare integrată pentru dezvoltarea exploatațiilor.
În contextul „presiunilor multiple” din agricultura românească – volatilitatea piețelor, creșterea costurilor de producție și impactul schimbărilor climatice – compania își poziționează oferta ca răspuns operațional la nevoia de eficiență și reziliență în ferme, prin acces mai facil la finanțare și pachete tehnologice.
La MoldAgro Expo 2026, fermierii pot vedea și discuta cu specialiștii Agricover despre:
Grupul Agricover deservește peste 10.000 de fermieri la nivel național și are o experiență de peste 25 de ani, conform aceleiași surse. Modelul de business este împărțit în două segmente:
MoldAgro Expo 2026 are loc în perioada 8–11 mai, cu program zilnic 9:00–17:00, pe platforma MARSAT SA din Roman (str. Ștefan cel Mare, nr. 276). Organizatorii sunt Marsat SA, Agrointeligența și Asociația Forța Fermierilor, iar accesul este liber pentru fermieri.
Recomandate
România plătește anual subvenții de 1,5–2 mld. euro, dar importă lapte de 175 mil. euro și ajunge să concureze pe piața internă cu lapte din import la circa 1 leu/litru, într-un moment în care fermierii locali vând, potrivit lor, cu minimum 1,5 lei/litru, arată Ziarul Financiar . Criza din sectorul laptelui este pusă pe seama mai multor șocuri simultane: războiul din Iran, care a închis piețe importante de export pentru laptele și lactatele europene, scumpirea accelerată a inputurilor și a combustibilului, dar și penuria de lapte la nivel continental. În acest context, fermierii din România spun că ajung să vândă lapte chiar și cu 1,5 lei/litru, în timp ce pe piața locală intră lapte din import „și cu un preț în jur de 1 leu/litru”. Importuri mari, producție în scădere Miza economică este că, deși subvențiile pentru zootehnie și producția vegetală s-au diversificat și au crescut în ultimii ani, România nu și-a „securizat” producția internă de lapte, iar importurile anuale ajung la 175 milioane de euro (aprox. 910 milioane lei, la un curs de 5,2 lei/euro). În paralel, datele statistice indică o contracție a bazei de producție: efectivul de vaci de lapte a scăzut în ultimul deceniu, la aproape 1,1 milioane în 2025, de la 1,2 milioane în 2015 (date INS); producția de lapte (fără consumul vițeilor) a fost de 36,3 milioane de hectolitri în 2024, cu peste 6 milioane de hectolitri sub nivelul din 2015, conform calculelor ZF pe baza datelor INS. Concluzia operațională: România are mai puține vaci și produce mai puțin lapte, în timp ce piața se alimentează din import. Presiune pe ferme: risc de ieșiri din piață Pe fondul volatilității de preț și al dificultății de a preda laptele, sectorul riscă să piardă și mai mulți producători, în special ferme mici și mijlocii, potrivit fermierilor. „Sunt multe ferme mici mai ales şi chiar mijlocii care nu mai au unde să predea laptele. E un haos în ceea ce priveşte preţul laptelui. Din afară, din câte ştim, se aduce lapte şi undeva pe la un leu litrul. În România, cam pe la 1,5 leu este preţul cel mai mic, dar sunt şi cazuri fericite în care preţul este şi de 2 lei“, a spus Mihai Horvat , fermier şi preşedinte al Cooperativei Agricole Someş-Arieş . În lipsa unor măsuri care să stabilizeze colectarea și valorificarea laptelui, presiunea combinată a costurilor și a concurenței din import poate accelera reducerea efectivelor și a producției interne, exact într-un sector care primește anual subvenții de ordinul miliardelor de euro. [...]
Guvernul a fixat pentru 2026 un plafon de până la 137,2 milioane lei pentru schema de ajutor de stat din zootehnie , bani care merg în principal către servicii subvenționate pentru programe de ameliorare (îmbunătățire genetică) și menținerea activității în ferme, potrivit AgroInfo . Hotărârea a fost adoptată în ședința din 4 mai 2026 și stabilește atât creditele de angajament (plafonul maxim ce poate fi contractat), cât și creditele bugetare (sumele efectiv prevăzute la plată) pentru schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor. Cum se împart banii și ce înseamnă pentru sector Actul normativ fixează valoarea totală a schemei pentru 2026 la maximum 137.201.100 lei credite de angajament, împărțite astfel: 39.044.600 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine ; 98.156.500 lei pentru speciile ovine și caprine . În paralel, sunt prevăzute credite bugetare totale de 142.319.600 lei , din care: 39.044.600 lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine ; 103.275.000 lei pentru ovine și caprine . Sumele sunt asigurate de la bugetul de stat, în limita bugetului aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru 2026. Beneficiari și forma sprijinului Ajutoarele se acordă sub formă de servicii subvenționate și se adresează, conform sursei, următoarelor categorii: microîntreprinderi; întreprinderi mici și mijlocii; întreprinderi individuale și familiale; persoane fizice autorizate; persoane fizice cu atestat de producător (după caz); persoane juridice active în producția de produse agricole. În declarația citată de AgroInfo, viceprim-ministrul și ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna , a legat sprijinul de rolul programelor de ameliorare în eficiența și profitabilitatea fermelor: „Susținerea asociațiilor responsabile pentru ameliorare este vitală pentru sectorul zootehnic. Îmbunătățirea performanțelor genetice este unul dintre cei mai importanți factori în creșterea eficienței și a profitabilității la nivelul fermei. Asigurăm și în acest an sprijin pentru sectorul zootehnic, subliniind în același timp importanța alocării judicioase a fondurilor publice, precum și atingerea obiectivelor de bază: ameliorarea și creșterea performanței cuantificabile și verificabile.” Context: plafonul 2023–2027 Pentru perioada 2023–2027, schema se încadrează într-un plafon total maxim de 561.571.180 lei , menționează sursa. În logica hotărârii, măsurile urmăresc menținerea activității în fermele cu potențial ridicat de producție și creșterea performanțelor raselor, cu efecte așteptate asupra veniturilor crescătorilor și asupra materiei prime pentru industria alimentară și siguranța alimentară. Sursa nu detaliază calendarul de implementare sau nivelul subvenției pe beneficiar. [...]
Comisia Europeană vrea ca statele membre să vină cu strategii obligatorii de gestionare a riscurilor pentru fermieri , în contextul unei reforme care ar urma să schimbe din temelii modul de finanțare al Politicii Agricole Comune (PAC) din 2028, potrivit Digi24 . Miza este dublă: protecție mai bună împotriva șocurilor (climă, piață, geopolitică), dar și o redistribuire a responsabilității către guverne, care vor decide mai mult cum folosesc banii europeni. Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen , a spus că fermierii trebuie protejați mai bine în fața riscurilor precum schimbările climatice, fluctuațiile pieței și evoluțiile geopolitice. Declarația a fost făcută înaintea discuțiilor neoficiale ale miniștrilor Agriculturii din UE, organizate la Nicosia. Ce se schimbă în PAC din 2028 Executivul comunitar intenționează să restructureze fundamental PAC începând din 2028, prin înlocuirea multiplelor fonduri destinate fermierilor cu „un singur mare fond”, conform informațiilor din articol. În acest cadru, Comisia Europeană se așteaptă ca fiecare țară să transmită o strategie concretă, ca parte a viitoarei PAC. Obligații noi pentru state: reformă națională și plan de investiții 2028–2034 Conform planurilor prezentate, fiecare stat membru ar urma să depună: o reformă națională; un plan de investiții pentru perioada 2028–2034, care să arate cum intenționează să utilizeze banii europeni pentru a accesa fondurile. De ce contează: autonomie mai mare, dar și riscuri de diferențe între regiuni Propunerea a fost salutată pentru că ar permite statelor membre să își facă planuri mai independent, însă a alimentat și temeri privind: amplificarea disparităților regionale; reducerea standardelor de mediu. Negocierile pe buget între țările UE și Parlamentul European sunt așteptate să fie „îndelungate și dificile”, iar obiectivul menționat este un acord până la finalul anului. [...]
APIA a început plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) aferente cererilor din 2025, iar pentru teren arabil cuantumul scade la 7,9964 euro/ha (aprox. 40,63 lei/ha), potrivit Agrointel . Pentru fermieri, miza imediată este dublă: intrarea banilor în conturi, dar și diminuarea sprijinului pe hectar față de anul trecut, într-un context de costuri încă ridicate în exploatații. Plățile vizează ajutoarele naționale tranzitorii din sectoarele vegetal și zootehnic, aferente anului de cerere 2025, iar procesul este în etapa de autorizare la plată. Cât se plătește și din ce buget Conform Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026 , plafoanele ANT pentru anul de cerere 2025 însumează 180.750.799 euro, bani asigurați de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026. APIA a stabilit cuantumurile pe scheme, în limita plafoanelor aprobate. Cuantumuri ANT în vegetal: arabilul scade, culturile speciale cresc Pentru sectorul vegetal, în material sunt menționate următoarele valori: ANT 1 – culturi în teren arabil : plafon 56.481.569 euro; 7,9964 euro/ha (aprox. 40,63 lei/ha) ANT 2-3 – in/cânepă pentru fibră : plafon 4.400 euro; 19,5407 euro/ha (aprox. 99,26 lei/ha) ANT 4 – tutun : plafon 1.466.972 euro; 5.431,0169 euro/ha (aprox. 27.590,74 lei/ha) ANT 5 – hamei : plafon 67.200 euro; 442,9211 euro/ha (aprox. 2.250,36 lei/ha) ANT 6 – sfeclă de zahăr : plafon 2.622.628 euro; 186,6325 euro/ha (aprox. 948,35 lei/ha) Plățile se fac în lei, la cursul de 5,0806 lei/euro (BCE, 30 septembrie 2025), menționat ca referință pentru calcul. Comparația cu anul trecut: minus la arabil, plus la unele scheme Pentru cererile depuse la APIA în 2024, cuantumul ANT 1 a fost de 10,69 euro/ha (54,52 lei/ha), calculat la cursul de 4,9753 lei/euro (BCE, 30 septembrie 2024). În schimb, celelalte ANT din vegetal achitate anul trecut au fost, potrivit aceleiași surse: ANT 2 și 3 (in și cânepă pentru fibră): 10,1942 euro/ha ANT 4 (tutun): 5.211,0001 euro/ha ANT 5 (hamei): 279,3378 euro/ha ANT 6 (sfeclă de zahăr): 109,9707 euro/ha Diferența relevantă pentru majoritatea exploatațiilor este scăderea la arabil (ANT 1), în timp ce la unele culturi speciale cuantumurile sunt mai mari decât anul trecut, conform valorilor prezentate. [...]
Parlamentul European cere un buget agricol al UE mai mare cu 47% , ceea ce ar putea mări resursele disponibile pentru plățile către fermieri și crescătorii de animale în următorul cadru financiar multianual, potrivit AgroInfo . Informația este prezentată ca un anunț al europarlamentarului Dan Motreanu , care susține că Parlamentul European solicită, per ansamblu, o creștere cu 10% a viitorului buget al Uniunii Europene și, în interiorul acestuia, o majorare substanțială a fondurilor alocate agriculturii. Ce s-a votat și ce înseamnă, pe scurt Plenul Parlamentului European a aprobat raportul privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034, raport coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan , conform informațiilor citate. În acest context, Parlamentul European: solicită un buget total al UE cu 10% mai mare față de propunerea Comisiei Europene; cere alocări distincte și majorate pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și pentru Politica de Coeziune; indică, față de propunerea Comisiei, o majorare de 139 de miliarde de euro (aprox. 695 miliarde lei) pentru PAC. Pentru România, miza este legată de faptul că dezvoltarea a fost susținută „în principal” de PAC și de Politica de Coeziune, potrivit declarației atribuite lui Dan Motreanu. De ce contează pentru fermieri și crescători Dacă aceste creșteri se vor regăsi în bugetul final, ele pot însemna un spațiu financiar mai mare pentru plăți și programe din agricultură în perioada 2028–2034. Totuși, materialul nu oferă detalii despre cum s-ar traduce concret în cuantumuri pe hectar sau pe cap de animal și nici despre calendarul efectiv al plăților. Ce urmează în procesul bugetar Potrivit aceleiași declarații, bugetul trebuie convenit între Consiliul UE și Parlament până la sfârșitul acestui an. Asta înseamnă că solicitarea Parlamentului este o poziție de negociere, iar forma finală a alocărilor pentru agricultură depinde de acordul dintre instituțiile UE. [...]
APIA a început autorizarea la plată a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) pentru 2025 , iar fermierii pot estima deja încasările pe hectar pe baza cuantumurilor publicate de AgroInfo , în contextul unui plafon total de 180.750.799 euro (aprox. 918,4 milioane lei) asigurat de la bugetul de stat prin MADR. Procesul vizează atât sectorul vegetal, cât și zootehnic, pentru anul de cerere 2025, potrivit anunțului APIA citat de publicație. Plafonul și baza legală a plăților Plățile sunt făcute în baza Hotărârii de Guvern nr. 359/29.04.2026, care aprobă plafoanele alocate ANT pentru sectoarele vegetal și zootehnic. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 358/30.04.2026. Valoarea totală a plafonului este de 180.750.799 euro , bani de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cuantumuri ANT pe hectar în sectorul vegetal Pentru sectorul vegetal, cuantumurile pe hectar prezentate sunt: ANT 1 – culturi în teren arabil: 7,9964 euro/ha ANT 2-3 – in / cânepă pentru fibră: 19,5407 euro/ha ANT 4 – tutun: 5.431,0169 euro/ha ANT 5 – hamei: 442,9211 euro/ha ANT 6 – sfeclă de zahăr: 186,6325 euro/ha La ce curs se fac plățile în lei APIA efectuează plățile în lei la cursul de schimb de 5,0806 lei/euro , curs stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C, nr. 4506 din 1 octombrie 2025). [...]
