Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care a declarat că țara are suficiente rezerve pentru sezonul rece. Potrivit Digi24, România nu mai importă gaze din Rusia din anul 2023 și are depozitele de gaze umplute în proporție de 68%.
Ministrul Ivan a subliniat că:
Ministrul a respins teza conform căreia România nu ar avea suficiente resurse din cauza ajutorului oferit Republicii Moldova și Ucrainei. El a explicat că țara importă gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA, pe care le vinde și le tranzitează către vecini, generând astfel venituri suplimentare.
De asemenea, Ivan a menționat că România a cerut operatorilor economici să facă achiziții de gaze în timpul verii, când prețurile erau mai mici, asigurând astfel rezervele necesare pentru iarnă. Această strategie a fost menită să protejeze țara de eventuale presiuni externe și să asigure independența energetică.
Recomandate
Prețurile carburanților din România ar putea rămâne relativ stabile , în jurul valorii actuale de aproximativ 8,8 lei pe litru de motorină, dacă prețul petrolului se menține la circa 90 de dolari pe baril. Potrivit Antena 3 CNN , ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a declarat că autoritățile au reușit până acum să limiteze impactul creșterilor de pe piețele internaționale asupra prețurilor de la pompă. Ministrul a explicat că evoluția prețurilor depinde în primul rând de cotațiile petrolului pe piețele globale. În prezent, tendința este ca barilul să se stabilizeze în jurul valorii de 90 de dolari, ceea ce ar menține prețurile din România la niveluri apropiate de cele actuale, cu posibilitatea unei ușoare scăderi. Creșterile recente au fost alimentate și de o reacție de panică în piață după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit lui Bogdan Ivan, consumul de combustibili a crescut brusc, ajungând la niveluri de aproximativ patru ori mai mari decât în mod normal pentru această perioadă din 2026. În aceste condiții, companiile au fost nevoite să refacă rapid stocurile la prețurile existente pe piață, ceea ce s-a reflectat ulterior în costurile de la pompă. Ministrul a precizat că nu există dovezi clare privind o speculă în piața combustibililor. În opinia sa, scumpirile sunt rezultatul direct al evoluțiilor internaționale și al costurilor de aprovizionare. Datele prezentate de Ministerul Energiei arată că majorările din România au fost mai reduse decât în alte state europene. În medie, prețul motorinei standard a crescut cu aproximativ 60 de bani, adică în jur de 6%, în timp ce în Germania creșterea a fost de 18%, în Spania de 20%, iar în Italia de aproximativ 23%. Guvernul susține că a limitat impactul prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu petrol și combustibili, inclusiv prin contracte care nu depind de Strâmtoarea Ormuz. O parte din livrări provin din zona Mării Caspice sau din nordul Europei, pentru a reduce riscul unor blocaje în lanțul de aprovizionare. Pe de altă parte, specialiștii din sectorul energetic avertizează că scumpirile la carburant pot genera efecte în lanț în economie. Potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, fiecare creștere de 10–15 bani la pompă se poate reflecta ulterior în prețurile alimentelor, transportului, construcțiilor sau agriculturii. [...]
Ucraina refuză discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind reluarea livrărilor de petrol prin conducta Druzhba , declanșând un nou conflict diplomatic în interiorul Uniunii Europene și amenințări din partea Budapestei de a bloca sprijinul financiar pentru Kiev. Potrivit informațiilor relatate de Reuters și confirmate de mai multe publicații europene, guvernul ucrainean a refuzat participarea la consultări trilaterale privind situația conductei petroliere Druzhba. Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat că delegația ungară a petrecut mai multe zile la Kiev fără să obțină întâlniri oficiale și că autoritățile ucrainene au refuzat inclusiv accesul inspectorilor europeni la zona afectată. Oficialul de la Budapesta susține că infrastructura ar putea fi repornită rapid, dar Ucraina ar întârzia reluarea fluxului de petrol din motive politice. Ca reacție, Ungaria a anunțat că va continua să blocheze un pachet de împrumuturi europene de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei , precum și noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, până când livrările prin Druzhba vor fi reluate. Poziția Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski respinge acuzațiile și susține că presiunea pentru redeschiderea conductei reprezintă „șantaj”. El a afirmat că reluarea tranzitului de petrol rusesc ar contrazice sancțiunile occidentale impuse Moscovei. Zelenski a mai explicat că Ucraina nu este responsabilă pentru avariile conductei, susținând că infrastructura a fost deteriorată de un atac cu drone rusești asupra hub-ului petrolier de la Brody. Potrivit autorităților ucrainene, reparațiile ar putea dura până la două luni . Criza energetică din Europa Centrală Conducta Druzhba, una dintre cele mai vechi și importante rute petroliere din Europa, s-a oprit pe 27 ianuarie 2026 , după atacul asupra infrastructurii din vestul Ucrainei. În prezent, Ungaria și Slovacia sunt singurele state din UE care mai importă petrol rusesc prin această conductă , motiv pentru care au făcut presiuni constante asupra Kievului pentru restabilirea transportului. Slovacia a declarat deja stare de urgență în sectorul petrolier , iar premierul Robert Fico a cerut Comisiei Europene să trimită o echipă independentă de inspectori pentru a verifica situația din teren. Poziția Uniunii Europene Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a afirmat că autoritățile ucrainene lucrează la repararea conductei și a subliniat că politica de sancțiuni împotriva Rusiei nu va fi modificată din cauza disputei. Între timp, în interiorul UE se discută scenarii alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei, inclusiv acordarea unei părți din fonduri prin împrumuturi bilaterale ale unor state membre , pentru a evita blocajul generat de veto-ul Ungariei. Conflictul evidențiază tensiunile tot mai mari dintre obiectivele energetice ale unor state din Europa Centrală și strategia europeană de reducere a dependenței de petrolul rusesc, într-un context geopolitic marcat de războiul din Ucraina. [...]
Viktor Orbán susține că Ungaria a obținut o „victorie politică” în disputa privind conducta Druzhba , după ce o delegație maghiară trimisă neinvitat la Kiev pentru a inspecta infrastructura a părăsit Ucraina. Potrivit informațiilor relatate de mai multe publicații internaționale , conflictul diplomatic este legat de presiunile exercitate asupra Kievului pentru a reporni conducta prin care petrolul rusesc ajunge în Europa Centrală și care a blocat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Disputa a izbucnit după ce conducta Druzhba a fost avariată pe 27 ianuarie , în urma unor atacuri rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Conducta este ultima rută importantă prin care Ungaria și Slovacia mai primesc petrol rusesc , iar oprirea transportului a amplificat tensiunile dintre Kiev și unele state membre ale Uniunii Europene. Orbán blochează finanțarea pentru Ucraina Premierul Ungariei a blocat atât pachetul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei , cât și împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit de liderii europeni în decembrie 2025. Budapesta condiționează ridicarea veto-ului de reluarea transportului de petrol prin Druzhba . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că această poziție reprezintă „șantaj”, afirmând că Ungaria și Slovacia au avertizat că vor bloca finanțarea europeană dacă Ucraina nu repară conducta. Kievul nu vrea să repare conducta Zelenski a spus în mod repetat că preferă să nu repare infrastructura prin care Rusia își exportă petrolul în Europa în timp ce războiul continuă. Totuși, liderul ucrainean a recunoscut că reparațiile ar putea deveni inevitabile dacă aceasta este singura modalitate de a debloca fondurile de care Kievul are nevoie urgent. Compania energetică ucraineană Naftogaz a prezentat ambasadorilor din 31 de state dovezi privind pagubele produse de atacurile rusești și a precizat că lucrările de restaurare ar putea dura cel puțin una până la două luni . Delegatia maghiară respinsă la Kiev Pe 12 martie, Ungaria a trimis o delegație de inspectori la Kiev pentru a examina conducta, însă vizita nu a fost coordonată cu autoritățile ucrainene sau cu Bruxellesul. Ucraina a refuzat să recunoască misiunea ca fiind oficială. Cu toate acestea, Orbán a declarat ulterior că deplasarea a fost un succes și că presiunea Ungariei „i-a forțat pe ucraineni să acționeze”. Premierul maghiar a ordonat ulterior echipei să se întoarcă acasă. Presiunea timpului pentru Ucraina Comisia Europeană estimează că Ucraina dispune de suficiente fonduri externe pentru cheltuielile guvernamentale doar până la sfârșitul lunii aprilie 2026 . După această dată, accesul la împrumutul european devine esențial pentru stabilitatea financiară a statului. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a declarat că finanțarea va ajunge la Kiev „într-un fel sau altul”, fără a preciza cum ar putea fi depășit veto-ul Ungariei. [...]
Ministerul Energiei pregătește declararea unei situații de criză pe piața țițeiului potrivit Digi24 , care relatează că ministrul Bogdan Ivan a transmis liderilor Coaliției un set de măsuri pentru a limita efectele scumpirii carburanților. Documentul consultat de publicație include, între altele, opțiuni precum plafonarea prețurilor, scăderea accizelor și repornirea temporară a unei rafinării. Declarația de „situație de criză” este prezentată ca un instrument care ar permite Guvernului să intervină rapid, în condițiile în care creșterea cotațiilor și a prețurilor la pompă ar putea continua pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. În intervenția la Digi24, ministrul a spus că a pus „toate scenariile” pe masă, astfel încât executivul să poată decide fără întârzieri, dacă evoluțiile de pe piață se agravează. „În momentul de față am pregătit un set de mai multe măsuri pe care le-am transmis și Guvernului și coaliției prin care, în situația în care nu se rezolvă problema din Orientul Mijlociu și în situația în care avem o escaladare continuă a prețului carburanților, să avem tot cadrul legal prin care să putem interveni de îndată, ca și Guvern, pentru a declara situația de criză în domeniul energetic și pentru a putea să luăm măsuri care, pe o perioadă temporară, să poată să atenueze cât mai mult posibil efectul negativ asupra buzunarului românilor și asupra companiilor”, a declarat Bogdan Ivan. Ministrul a descris documentul ca fiind unul de lucru, transmis Guvernului și membrilor coaliției, cu scopul de a identifica rapid soluții. În același context, el a enumerat măsuri deja luate la nivel administrativ, inclusiv extinderea unor contracte aflate în vigoare, schimbarea destinației unor capacități de stocare a petrolului către motorină, precum și acțiuni pentru limitarea speculei și a unor tentative de creștere artificială a prețurilor. Din relatarea Digi24 reiese că, pentru activarea formală a „situației de criză”, este necesară o decizie a Guvernului României. Ministerul susține că a pregătit actele normative necesare pentru ca eventualele intervenții să poată fi adoptate într-un interval scurt, dacă escaladarea prețurilor la carburanți continuă și presiunea se menține la nivel european și global. [...]
Autoritățile române spun că sunt pregătite să repornească rafinăria Petrotel Lukoil din Ploiești , după ce au purtat discuții informale cu oficiali americani, care nu se opun reluării operațiunilor în anumite condiții, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan . Rafinăria Petrotel, aflată în proprietatea companiei ruse Lukoil, a fost oprită din cauza sancțiunilor impuse Federației Ruse. Guvernul analizează acum posibilitatea redeschiderii acesteia pentru a crește capacitatea de rafinare a României și pentru a reduce dependența de importuri într-un context internațional marcat de tensiuni pe piața energiei. Potrivit ministrului, discuțiile purtate cu partea americană au indicat că reluarea activității ar putea fi acceptată, însă decizia finală depinde de o autorizație oficială din partea OFAC (Office of Foreign Assets Control) , instituția din SUA care gestionează regimul de sancțiuni. Ce ar însemna repornirea rafinăriei Dacă va fi reluată activitatea, rafinăria din Ploiești ar avea un impact semnificativ asupra pieței interne de carburanți: ar crește capacitatea de rafinare a României cu aproximativ 21% ; ar putea acoperi circa 20% din necesarul de combustibil al pieței interne ; ar contribui la consolidarea independenței energetice . Autoritățile spun că au lucrat în paralel și la diversificarea surselor de petrol și produse petroliere, pentru a reduce dependența de anumite regiuni. România a extins acordurile de aprovizionare cu Kazahstan și Azerbaidjan , state care furnizează o parte importantă din țițeiul procesat în rafinăriile românești. Contextul creșterii prețurilor la combustibili Guvernul analizează mai multe măsuri pentru a limita impactul creșterii prețurilor la carburanți. Potrivit ministrului Energiei, în România scumpirea medie la pompă este de aproximativ 7% (circa 60 de bani pe litru) , în timp ce în alte state europene creșterile sunt mai mari – aproximativ 18% în Germania și peste 20% în Spania sau Italia . În prezent, rafinăria Petrobrazi funcționează la capacitate maximă, iar o revizie tehnică planificată la rafinăria Petromidia a fost amânată pentru a menține producția ridicată de combustibil. [...]
Emiratele Arabe Unite au suspendat operațiunile la zăcământul de gaze Shah după un atac cu dronă, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters și Bloomberg. În paralel, un nou atac a declanșat un incendiu în Zona Industrială Petrolieră Fujairah, într-un context de escaladare a loviturilor asupra infrastructurii energetice din regiunea Golfului. Potrivit primelor informații, nu au fost raportate victime în niciunul dintre incidentele menționate. Separat, UKMTO (structură operativă britanică ce monitorizează securitatea traficului maritim în zone cu risc ridicat) a anunțat că un proiectil neidentificat a lovit un petrolier la 23 de mile marine est de Fujairah, provocând pagube structurale minore. Zăcământul Shah și efectul asupra sectorului energetic Atacul asupra zăcământului Shah a avut loc luni, iar suspendarea operațiunilor a fost consemnată marți. Shah este situat la aproximativ 180 km sud-vest de Abu Dhabi și este descris drept unul dintre cele mai mari zăcăminte din lume de gaze care conțin hidrogen sulfurat, un gaz toxic ce complică exploatarea și impune măsuri stricte de siguranță. Două surse citate de Reuters au spus că producția zilnică de petrol a Emiratelor Arabe Unite a scăzut cu mai mult de jumătate de la declanșarea războiului din Orientul Mijlociu. În același timp, închiderea Strâmtorii Ormuz ar fi forțat compania petrolieră de stat ADNOC să aplice opriri extinse ale producției, amplificând presiunea asupra fluxurilor de export și a funcționării infrastructurii. Fujairah, port-cheie, și seria de incidente cu drone În portul Fujairah, considerat un terminal important pentru exporturi, operațiunile de încărcare a petrolului au fost suspendate de două ori în ultimele zile, în urma unor incidente separate cu drone, deși o parte din activități a fost reluată între timp, conform surselor Reuters. Noul incendiu din Zona Industrială Petrolieră Fujairah se înscrie în aceeași succesiune de perturbări care afectează logistica energetică a Emiratelor. În plan regional, statele arabe din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite, s-au confruntat cu peste 2.000 de atacuri cu rachete și drone iraniene de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, declanșat pe 28 februarie, potrivit informațiilor citate. În noaptea de luni spre marți, un val de atacuri coordonate a lovit puncte strategice din regiunea Golfului, forțând suspendarea temporară a zborurilor, în timp ce sistemele de apărare locale și americane au interceptat rachete și drone. „Operațiunile de la zăcământul de gaze Shah din Emiratele Arabe Unite au fost suspendate marți în urma unui atac cu dronă, în timp ce un nou atac a provocat un incendiu în Zona Industrială Petrolieră Fujairah.” În același val de atacuri, ofensiva ar fi vizat direct Ambasada SUA și un hotel de lux din Bagdad, iar în Emiratele Arabe Unite loviturile asupra infrastructurii petroliere ar fi provocat incendii majore și închiderea temporară a spațiului aerian, conform relatărilor preluate de HotNews.ro. Deocamdată, articolul nu oferă un termen pentru reluarea operațiunilor la Shah sau pentru revenirea completă la normal în portul Fujairah. [...]
