Tag: bogdan ivan
Știri despre „bogdan ivan”
Proiectul SMR de la Doicești intră pe model „pay-after-performance” - riscul tehnic mutat parțial la NuScale
România va investi inițial într-un singur modul nuclear SMR la Doicești, restul fiind condiționat de succesul primului. Potrivit Profit.ro , proiectul este dezvoltat de RoPower Nuclear SA, un joint-venture între Nuclearelectrica și Nova Power&Gas . Decizia finală de investiție este așteptată luna viitoare, conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan. RoPower a analizat patru scenarii în cadrul studiului de fezabilitate, recomandând scenariul A1.3, care prevede achiziția inițială a unui singur modul NPM (Nuclear Power Module). Dacă acesta va funcționa conform designului, restul de cinci module vor fi achiziționate. În cazul în care primul modul nu va fi operațional conform așteptărilor, NuScale, partenerul tehnologic, va trebui să ramburseze costurile celor cinci module suplimentare. Data de începere a operării comerciale pentru primul modul NPM este estimată pentru iulie 2033 , iar întreaga centrală ar putea deveni operațională până în decembrie 2034 . Proiectul include măsuri de prevenire și monitorizare a riscurilor legate de emanațiile de gaze naturale, identificate în zona adiacentă amplasamentului. Bugetul pentru activitățile premergătoare etapei de construcție este estimat la 6 milioane de dolari, finanțat dintr-un împrumut neutilizat de la Nuclearelectrica. RoPower intenționează să atragă noi surse de finanțare , după ce Ministerul Energiei a respins intrarea unui fond de investiții sud-coreean ca acționar. Finalizarea studiului de fezabilitate a indicat un cost estimativ al proiectului de 4,9 miliarde de euro , dar nu este clar dacă energia produsă va fi integrată în rețeaua națională sau destinată unor consumatori industriali specifici. Proiectul continuă să fie monitorizat pentru a asigura conformitatea cu standardele internaționale, inclusiv gestionarea riscurilor asociate gazelor naturale. [...]
Rusia ar putea testa reacția României în zona Neptun Deep - contextul tensiunilor din Marea Neagră
Rusia ar putea organiza provocări în zona Neptun Deep , avertizează Digi24 , în contextul în care proiectul este amplasat în zona economică exclusivă a României, la circa 160 km de țărm, iar aplicabilitatea automată a Articolului 5 din NATO este discutabilă dincolo de marea teritorială. Miza este una economică și de securitate energetică: Neptun Deep este descris drept cel mai mare proiect energetic al României, cu o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro. Potrivit articolului, proiectul ar urma să includă 10 sonde pe zăcămintele Pelican South și Domino, infrastructură submarină și o conductă de gaze către Tuzla, iar contribuțiile estimate la bugetul de stat sunt menționate la circa 20 de miliarde de euro. În același material, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , afirmă că lucrările sunt ușor înaintea graficului și indică un orizont de începere a producției în 2027, cu o extracție anuală estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi. Oficialul a subliniat și structura acționariatului: 50% Romgaz (companie deținută de statul român în proporție de 70%) și 50% OMV Petrom. Un punct sensibil ține de cadrul de securitate. Digi24 notează că șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , a avertizat că Neptun Deep nu ar intra sub incidența Articolului 5, întrucât acesta se aplică teritoriului național și mării teritoriale (până la 12 mile marine de țărm), în timp ce proiectul este amplasat dincolo de această limită, în zona economică exclusivă, unde România are drepturi suverane asupra resurselor, dar nu aceeași garanție automată de apărare colectivă. „În condițiile în care sunt atâtea acțiuni subversive și de sabotaj în Europa, făcute de către navele aflate direct sub pavilionul Rusiei sau al unor state aliate Moscovei, nu avem nici cea mai mică garanție că Rusia nu va face același lucru și în zona economică exclusivă a țării noastre. Kremlinul poate face o provocare în zona economică exclusivă, chiar una care să ducă la încercarea articolului cinci din NATO.” Declarația îi aparține comandorului în rezervă Sandu Valentin Mateiu , și este prezentată ca un avertisment privind riscuri de sabotaj sau incidente provocate în proximitatea infrastructurii offshore. În această logică, orice incident în zona economică exclusivă ar putea testa atât capacitatea României de a-și proteja investiția, cât și modul în care aliații ar interpreta și ar răspunde unei situații care nu se încadrează clar în definiția teritorială a Articolului 5. [...]
Valul de frig testează sistemele energetice din regiune - Polonia exportă, România importă la vârf de consum
În plin val de frig, Polonia a depășit 30.000 MW producție și a exportat energie , în timp ce România a ajuns să importe electricitate chiar la un consum maxim instantaneu de puțin peste 9.200 MW, potrivit Economica.net . În România, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a declarat pe 19 ianuarie că a fost înregistrat „cel mai mare consum din această iarnă şi din ultimii patru ani”, respectiv 9.235 MW consum maxim instantaneu, atins la ora 9:32. La acel moment, producția internă era sub 8.000 MW, cu centralele pe gaze și hidrocentralele în prim-plan și cu peste 1.400 MW din vânt, ceea ce a împins necesarul de import la 1.243 MW. „Astăzi am avut cel mai mare consum din această iarnă şi din ultimii patru ani, 9.235 de megawaţi instant, lucru care ne duce automat la o nevoie suplimentară de energie electrică. În momentul de faţă suntem mobilizaţi atât cu hidroelectric, care se află într-o stare foarte bună. Avem un mix energetic destul de stabil pentru faptul că producem aproximativ 1.000 de megawaţi şi din eolian”. În același context meteorologic, Polonia a stabilit un record istoric de producție, depășind pentru prima dată pragul de 30.000 MW. Operatorul de stat Polish Power Grid (PSE) a raportat că, în 14 ianuarie, producția totală brută a ajuns la 30,5 GW, iar după scăderea consumului propriu al centralelor și al sistemelor auxiliare, producția netă a fost de 28,9 GW. Datele PSE arată și structura mixului de producție din acea zi: cărbunele a furnizat 59,9%, gazele 13,9%, iar sursele regenerabile (eolian, solar și hidro) 21,2%. Cererea netă a consumatorilor a atins 26,6 GW, în timp ce exporturile de electricitate s-au apropiat de 2,3 GW, ministrul polonez al energiei, Miłosz Motyka, indicând că recordul confirmă capacitatea sistemului de a acoperi cererea internă și de a sprijini piețele vecine, menținând o „rezervă solidă”. [...]
România trimite cea mai mare delegație guvernamentală la Davos 2026 - MAE confirmă participarea la reuniunea WEF
România trimite la Davos 2026 cea mai mare delegație guvernamentală de până acum , potrivit HotNews.ro , care citează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). MAE precizează că România va fi reprezentată la ediția din 2026 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) de ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu , ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, și consilierul prezidențial Radu Burnete. Componența delegației și calendarul reuniunii WEF Miniștrii români „vor participa, la invitația președintelui Forumului Economic Mondial (World Economic Forum/WEF), la cea de-a 56-a reuniune anuală a organizației, care va avea loc în localitatea Davos-Klosters din Elveția, în perioada 19-23 ianuarie”, arată MAE. În același comunicat, ministerul subliniază că Oana Țoiu revine la Davos după prezența din 2019, când a fost invitată „ca expert în rolul de vorbitor”, și leagă dimensiunea delegației de obiectivul de „întărire a diplomației economice”. „Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după prezența din 2019, când a fost invitată ca expert în rolul de vorbitor, iar România are anul acesta cea mai consistentă delegație guvernamentală dintre toate edițiile conferinței, reflectând angajamentul împărtășit la nivelul Guvernului și al Administrației Prezidențiale pentru întărirea diplomației economice”, menționează MAE în comunicat. Tema ediției 2026 și subiectele de pe agendă Potrivit MAE, tema centrală a ediției din 2026 este susținerea dialogului („A spirit of dialogue”), iar reuniunea aduce la aceeași masă oficiali de rang înalt, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai mediului academic, ai presei și ai organizațiilor neguvernamentale. Ministerul mai notează că, pe fondul „fragmentărilor politice și ideologice” tot mai vizibile, WEF își propune ca ediția din 2026 să fie o „platformă imparțială de dialog” și un cadru pentru discuții internaționale legate de „noile evoluții în dinamica relațiilor transatlantice”. În ceea ce privește conținutul dezbaterilor, MAE indică cinci direcții majore: cooperarea într-o lume contestată, identificarea unor noi surse de creștere, investițiile în capitalul uman, promovarea responsabilă a inovației și creșterea prosperității globale. [...]
România, lider în producția de gaze naturale din UE; ministrul Energiei răspunde îngrijorărilor privind rezervele
România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană , conform ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care a declarat că țara are suficiente rezerve pentru sezonul rece. Potrivit Digi24 , România nu mai importă gaze din Rusia din anul 2023 și are depozitele de gaze umplute în proporție de 68%. Ministrul Ivan a subliniat că: România extrage zilnic între 21 și 23 de milioane de metri cubi de gaze. Depozitele de gaze sunt pline în proporție de aproximativ 68%. La începutul sezonului rece, România a avut depozitele umplute 100%, fiind singura țară din UE în această situație. Ministrul a respins teza conform căreia România nu ar avea suficiente resurse din cauza ajutorului oferit Republicii Moldova și Ucrainei. El a explicat că țara importă gaze naturale lichefiate (LNG) din SUA, pe care le vinde și le tranzitează către vecini, generând astfel venituri suplimentare. De asemenea, Ivan a menționat că România a cerut operatorilor economici să facă achiziții de gaze în timpul verii, când prețurile erau mai mici, asigurând astfel rezervele necesare pentru iarnă. Această strategie a fost menită să protejeze țara de eventuale presiuni externe și să asigure independența energetică. [...]