Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Reticența Europei de a semna contracte pe termen lung pentru LNG din SUA riscă să complice strategia UE de înlocuire a gazului rusesc până în 2027, potrivit Economica. Dezvoltatorii americani spun că discuțiile cu importatorii europeni există, dar se blochează la momentul angajamentelor ferme, pe fondul temerilor că dependența de Rusia ar putea fi înlocuită cu una față de Statele Unite.
Directori americani citați de Bloomberg afirmă că, deși europenii sunt deschiși la negocieri, „nu se angajează cu adevărat” în acorduri de aprovizionare pe termen lung. Miza este una de securitate energetică și de poziționare strategică: companiile europene evită să își lege consumul de o singură sursă dominantă, chiar dacă piața globală de LNG este descrisă ca fiind mai strânsă decât se anticipa înainte de războiul din Iran.
În paralel, UE accelerează eliminarea importurilor de gaz rusesc. Conform planului menționat în articol, Uniunea a interzis din 25 aprilie importurile de LNG din Rusia prin contracte spot (pe termen scurt), ca parte a eliminării treptate a tuturor importurilor de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027.
Calendarul indicat include:
Pe fondul reorientării fluxurilor, dependența UE de LNG din SUA a crescut și ar putea ajunge ca 80% din importurile de LNG ale Uniunii să provină din Statele Unite până în 2028, potrivit prognozelor publicate luna trecută de Institute for Energy Economics and Financial Analysis (IEEFA), citate de Economica.
Această perspectivă explică de ce importatorii europeni ezită să semneze volume mari pe termen lung: contractele ar securiza aprovizionarea, dar ar putea consolida o dependență structurală de un singur furnizor dominant.
În căutarea diversificării, mai multe companii europene de utilități și-au exprimat interesul pentru producția viitoare a proiectului canadian Ksi Lisims LNG, care ar urma să fie a doua facilitate de export de gaz lichefiat a Canadei.
Proiectul are deja acorduri de preluare pentru 5 milioane de tone pe an, însă dezvoltatorii încearcă să obțină angajamente pentru încă 3–4 milioane de tone, potrivit directorului executiv al Western LNG, liderul proiectului, într-un interviu pentru Reuters.
Pentru utilități și marii consumatori industriali, dilema este între:
Articolul nu indică o soluție imediată, dar sugerează că, pe măsură ce UE închide definitiv capitolul gazului rusesc, competiția pentru LNG și nevoia de diversificare vor pune presiune pe deciziile de contractare ale importatorilor europeni.
Recomandate

Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]

Comisia Europeană exclude reluarea importurilor de gaz rusesc după războiul din Ucraina , invocând cadrul de reglementare deja adoptat pentru eliminarea treptată a acestor livrări, potrivit Euronews . Mesajul Bruxellesului taie din start scenariul repunerii în funcțiune a Nord Stream și mută discuția din zona „posibilei reconcilieri” în cea a obligațiilor legale și a calendarului de ieșire din dependența energetică de Rusia. Reacția vine pe fondul informațiilor că Statele Unite și Rusia ar discuta despre reluarea livrărilor de gaz către Europa după încheierea conflictului. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șefă a Comisiei Europene, a argumentat poziția prin costurile și riscurile de securitate asociate dependenței de combustibili fosili din Rusia. „Știm foarte bine care sunt costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziția de combustibili fosili. Aceste resurse au fost folosite ca armă, iar noi am plătit prețul. Nu uităm acest lucru.” Calendarul UE: ieșire completă din gazul rusesc până la final de 2027 Bruxellesul susține că renunțarea la gazul rusesc nu depinde doar de sancțiuni, ci și de legislația europeană în vigoare, care prevede eliminarea treptată a importurilor indiferent de evoluțiile geopolitice. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a indicat că planul acoperă atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru transport cu nave). Conform calendarului prezentat: GNL din Rusia : contractele pe termen scurt au fost eliminate; cele pe termen lung ar urma să înceteze până în ianuarie 2027 . Gaz prin conducte (inclusiv asociat anterior Nord Stream) : eliminare până în septembrie 2027 . Ultimele livrări : ar urma să se încheie până la sfârșitul lui 2027 . Pinho a mai spus că Rusia a fost cea care a întrerupt inițial livrările, într-un moment în care Europa era puternic dependentă de gazul rusesc. Nord Stream și miza economică: costuri mai mici vs. risc de securitate Nord Stream 1 și 2 leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pe o distanță de peste 1.200 km. Nord Stream 1 nu mai funcționează după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit certificarea necesară din partea autorităților germane. În paralel, au apărut informații că Washingtonul și Moscova ar analiza reluarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american. Potrivit materialului, discuțiile ar viza și alte posibile acorduri economice, inclusiv activele Lukoil , tehnologie nucleară și proiecte de GNL în zona arctică. În Europa, revenirea la gazul rusesc rămâne un subiect disputat: susținătorii invocă posibile costuri mai mici pentru consumatori și companii, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor de securitate generate de o nouă dependență. Context de piață: dependența a scăzut, dar GNL-ul e, de regulă, mai scump Ponderea gazului rusesc transportat prin conducte în importurile europene a coborât de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025 , potrivit datelor citate. Reducerea dependenței a împins însă statele europene către un consum mai mare de GNL, inclusiv din SUA, care este „de regulă mai scump”, notează sursa. Pentru companii, mesajul Comisiei indică faptul că, chiar și într-un scenariu de încetare a războiului, revenirea la gazul rusesc nu este tratată ca opțiune de politică energetică , ci ca direcție închisă prin reguli și termene deja stabilite. [...]

Rusia susține că a încasat peste 320 mld. dolari din vânzări de energie către UE după 2022 , un semnal că sancțiunile europene au lăsat în continuare spațiu pentru importuri și derogări în domeniul hidrocarburilor, potrivit Agerpres . Vicepremierul rus responsabil cu energia, Aleksandr Novak , a declarat la televiziune că, pentru perioada 2022–prezent, livrările de resurse energetice către țările Uniunii Europene ar fi totalizat 320,7 miliarde de dolari (aprox. 1.443 miliarde lei). Doar în primele nouă luni din 2026, statele europene ar fi cumpărat hidrocarburi rusești de 21,3 miliarde de dolari (aprox. 96 miliarde lei). Novak a pus continuitatea livrărilor pe seama excepțiilor de la regimul de sancțiuni, afirmând că Rusia „continuă să furnizeze resurse energetice în anumite domenii pentru care au fost acordate derogări”. Unde se văd „fisurile” din regimul de sancțiuni În pofida sancțiunilor adoptate de UE după declanșarea ofensivei ruse de amploare în Ucraina, unele state europene continuă să se aprovizioneze cu hidrocarburi rusești, în special cu gaz natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru a fi transportat mai ușor). Totodată, mai multe țări, inclusiv Slovacia și Ungaria, beneficiază de scutiri care le permit să cumpere petrol rusesc transportat prin conducte, conform informațiilor din material. Importuri „indirecte”, în afara calculelor Moscovei Totalul invocat de partea rusă nu include hidrocarburile care ajung în Europa pe rute indirecte, după procesare în țări terțe precum India și Turcia, care și-au majorat achizițiile de țiței rusesc din 2022, la fel ca și China. Reacții politice în SUA și estimări privind exporturile de motorină Subiectul a generat și reacții la Washington. Președintele SUA, Donald Trump, a justificat într-un mesaj pe Truth Social un acord privind furnizarea de motorină de către Rusia pe piețe, prezentat ca o măsură pentru temperarea creșterii prețurilor la nivel mondial. În același context, ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a criticat „ipocrizia” europenilor care ar continua să finanțeze Rusia prin achiziții energetice. Separat, întrebat despre acordul privind motorina, Novak a estimat că Rusia ar putea ajunge la livrări de 3–3,5 milioane de tone pe lună pe piețele mondiale, nivel comparat cu cel „dinainte de criză”. [...]

Miniștrii de externe ai UE pun sub semnul întrebării eficiența acordului Trump–Putin pentru importuri limitate de motorină , considerând că acesta este puțin probabil să influențeze prețurile din SUA, potrivit Euronews . Mesajul transmis la nivel european este că impactul economic al unei astfel de înțelegeri ar fi marginal, în condițiile în care piața este deja tensionată de scumpirea globală a petrolului. În evaluările citate, analizele de piață indică faptul că importul unor cantități limitate de motorină „nu va schimba” prețurile din Statele Unite. Acordul vine pe fondul unei perioade de presiune asupra economiei americane și asupra consumatorilor, pe măsură ce prețurile la petrol cresc la nivel global. Contextul invocat de Euronews este războiul de opt luni dintre SUA și Iran, care a alimentat scumpirea petrolului. În acest cadru, prețul motorinei a atins repetat noi recorduri în ultimele săptămâni, cu efecte în lanț asupra inflației pentru o gamă largă de bunuri de consum. UE: acordul are mai degrabă miză internă în SUA decât efect de piață Margus Tsahkna , ministrul de externe al Estoniei, a sugerat că înțelegerea are o componentă politică internă în SUA, în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, și nu una cu efect real asupra cotațiilor: „Nu cred că în realitate această afacere cu motorina va schimba cu adevărat prețul petrolului sau motorinei pe piață, deci este mult mai legat de situația internă din SUA, unde, știți, se apropie alegerile de la jumătatea mandatului .” În același timp, oficialul eston a legat discuția de presiunea exercitată anterior de Donald Trump asupra Ucrainei și a susținut că Europa ar trebui să se concentreze pe ceea ce poate face direct, respectiv pe sprijinirea Ucrainei. [...]

Petrolul Brent a coborât sub 100 de dolari pe baril , o mișcare care poate reduce presiunea pe costurile energetice și pe inflație, după ce investitorii au reacționat la rezultatul alegerilor din SUA, potrivit Digi24 . Miercuri seară, în jurul orei 18:05 (ora României), barilul Brent cu livrare în ianuarie era în scădere cu 4,67%, la 98,76 dolari (aprox. 454 lei), sub pragul de 100 de dolari pentru prima dată de la începutul lunii octombrie. Informația este atribuită de Digi24 News.ro, care preia AFP. În același timp, echivalentul american West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în decembrie, scădea cu 4,54%, la 91,73 dolari (aprox. 422 lei). De ce a reacționat piața Scăderea vine după „ victoria fără drept de apel a democraților ” în ambele camere ale Congresului american. Potrivit unor analiști citați în material, rezultatul ar putea limita marja de manevră a lui Donald Trump în „Războiul din Iran”, ceea ce a influențat așteptările pieței privind riscurile geopolitice și, implicit, prețul petrolului. Ce semnal transmite pentru economie O corecție de acest tip la petrol contează direct pentru costurile de transport și energie și, indirect, pentru prețurile din economie. Materialul nu avansează estimări privind efecte concrete asupra carburanților sau asupra inflației, însă pragul de 100 de dolari este urmărit de piețe ca reper psihologic pentru presiunea pe costuri. [...]

Rusia transmite că reluarea livrărilor de gaze către Europa prin Ucraina este improbabilă pe termen scurt , invocând imposibilitatea practică a unor astfel de planuri „în acest moment”, potrivit Digi24 . Mesajul Kremlinului reduce șansele unei soluții rapide care ar putea tempera costurile energetice în Europa în iarna următoare și menține incertitudinea pentru piața regională a gazelor. Declarația a venit după informații apărute în presă despre o posibilă reluare a tranzitului prin Ucraina, în cadrul unei propuneri de „ armistițiu energetic ” pe perioada iernii. The Wall Street Journal a scris anterior că administrația Trump ar fi avansat ideea în discuțiile din septembrie, ca stimulent pentru ca Moscova să oprească atacurile asupra rețelei energetice ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că „situația de pe teren” face planurile imposibil de implementat acum, dar a lăsat deschisă o discuție despre viitor. „Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment. Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea.” Ce ar fi presupus propunerea și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate, planul ar fi urmărit două efecte economice directe: taxe de tranzit pentru Ucraina și costuri mai mici de încălzire pentru Europa. Pentru a ocoli sancțiunile europene, gazul rusesc ar fi urmat să fie vândut prin intermediul unei companii americane, iar încasările să fie depuse într-un cont escrow (cont blocat, cu utilizare condiționată), pentru a limita accesul Moscovei la bani care ar putea finanța războiul. Peskov a condiționat orice reluare a livrărilor de trei elemente: „disponibilitatea cumpărătorilor”, „disponibilitatea vânzătorilor” și „capacitatea vânzătorilor”. Context: dependența Europei a scăzut, dar importurile nu au dispărut Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte după invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul și-a asumat eliminarea tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În același timp, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (SUA), UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni din 2026, cu 16% peste nivelul din primul trimestru al anului anterior și cel mai mare volum din 2022. Rusia ar mai reprezenta acum 11% din consumul de gaze naturale al Europei, față de 45% înainte de invazia din 2022. Kremlinul a indicat, totodată, că vede în „Sudul Global” o zonă de creștere a consumului de petrol și gaze în anii următori, sugerând o reorientare a exporturilor, în condițiile în care piața europeană rămâne „premium”, dar mai dificilă politic și comercial. [...]