Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Reticența Europei de a semna contracte pe termen lung pentru LNG din SUA riscă să complice strategia UE de înlocuire a gazului rusesc până în 2027, potrivit Economica. Dezvoltatorii americani spun că discuțiile cu importatorii europeni există, dar se blochează la momentul angajamentelor ferme, pe fondul temerilor că dependența de Rusia ar putea fi înlocuită cu una față de Statele Unite.
Directori americani citați de Bloomberg afirmă că, deși europenii sunt deschiși la negocieri, „nu se angajează cu adevărat” în acorduri de aprovizionare pe termen lung. Miza este una de securitate energetică și de poziționare strategică: companiile europene evită să își lege consumul de o singură sursă dominantă, chiar dacă piața globală de LNG este descrisă ca fiind mai strânsă decât se anticipa înainte de războiul din Iran.
În paralel, UE accelerează eliminarea importurilor de gaz rusesc. Conform planului menționat în articol, Uniunea a interzis din 25 aprilie importurile de LNG din Rusia prin contracte spot (pe termen scurt), ca parte a eliminării treptate a tuturor importurilor de gaz rusesc până la sfârșitul lui 2027.
Calendarul indicat include:
Pe fondul reorientării fluxurilor, dependența UE de LNG din SUA a crescut și ar putea ajunge ca 80% din importurile de LNG ale Uniunii să provină din Statele Unite până în 2028, potrivit prognozelor publicate luna trecută de Institute for Energy Economics and Financial Analysis (IEEFA), citate de Economica.
Această perspectivă explică de ce importatorii europeni ezită să semneze volume mari pe termen lung: contractele ar securiza aprovizionarea, dar ar putea consolida o dependență structurală de un singur furnizor dominant.
În căutarea diversificării, mai multe companii europene de utilități și-au exprimat interesul pentru producția viitoare a proiectului canadian Ksi Lisims LNG, care ar urma să fie a doua facilitate de export de gaz lichefiat a Canadei.
Proiectul are deja acorduri de preluare pentru 5 milioane de tone pe an, însă dezvoltatorii încearcă să obțină angajamente pentru încă 3–4 milioane de tone, potrivit directorului executiv al Western LNG, liderul proiectului, într-un interviu pentru Reuters.
Pentru utilități și marii consumatori industriali, dilema este între:
Articolul nu indică o soluție imediată, dar sugerează că, pe măsură ce UE închide definitiv capitolul gazului rusesc, competiția pentru LNG și nevoia de diversificare vor pune presiune pe deciziile de contractare ale importatorilor europeni.
Recomandate

Reluarea exporturilor de țiței prin CPC rămâne un subiect de securitate energetică pentru România , în condițiile în care peste jumătate din țițeiul importat de România tranzitează această rută, iar discuțiile diplomatice vizează inclusiv protejarea infrastructurii critice, potrivit Mediafax . Ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut joi o convorbire telefonică cu omologul său din Kazahstan, Yermek Kosherbayev, în care a fost discutată reluarea exporturilor de țiței prin Consorțiul Conductei Caspice (CPC), pe fondul „incidentelor recente cu drone din Marea Neagră”, conform mesajului publicat de Țoiu pe platforma X. Țoiu a transmis „aprecierea” Bucureștiului pentru reluarea exporturilor prin CPC, pe care a descris-o drept o mișcare „strategică” pentru stabilitatea piețelor globale de energie și petrol și pentru funcționarea lanțurilor de aprovizionare. Ce urmărește România: navigație sigură și protecția infrastructurii În cadrul discuției, România și-a reafirmat angajamentul pentru menținerea unui mediu maritim sigur și pentru garantarea libertății de navigație, potrivit aceleiași surse. Totodată, ministra a reiterat disponibilitatea României de a consolida dialogul și coordonarea cu Kazahstanul în domeniul securității energetice și al protejării infrastructurii energetice critice. Context: reluarea exporturilor după întreruperi legate de războiul din Ucraina Discuția are loc după o perioadă în care terminalul CPC a fost închis în contextul războiului din Ucraina, Rusia acuzând Ucraina pentru atacuri. Mediafax notează că, pe 27 iulie, Kazahstanul a reluat exporturile de petrol prin terminalul maritim al CPC din portul rusesc Novorossiisk . În plan bilateral, Țoiu a mai spus că dialogul constant dintre cele două țări va marca, în iulie anul viitor, 35 de ani de relații diplomatice și a menționat intenția ambelor părți de a menține contactele la nivel înalt, inclusiv printr-o posibilă vizită de lucru în România a omologului kazah „în cursul acestui an”. [...]

Consiliul Concurenței verifică scumpirile recente la pompă , pe fondul unor creșteri „mai accentuate” în ultima săptămână, iar concluziile vor fi făcute publice după ce instituția primește datele de la companii, potrivit Agerpres . Miza este dublă: dacă scumpirile au o explicație de piață (inclusiv din lanțul de aprovizionare) sau dacă au apărut comportamente oportuniste înainte ca noul mecanism de plafonare a adaosului comercial să intre în vigoare. Bogdan Chirițoiu , președintele Consiliului Concurenței, spune că instituția monitorizează permanent piața carburanților și cere informații direct de la companii, suplimentar față de datele transmise pentru Monitorul Prețurilor, iar analiza este făcută și în context european. „Așteptăm datele aferente ultimei săptămâni, perioadă în care au fost observate creșteri mai accentuate ale prețurilor la pompă. Le vom analiza și vom prezenta public concluziile.” Ce poate explica scumpirile și ce verifică autoritatea Șeful autorității de concurență indică două posibile direcții, fără a trage o concluzie înainte de analiză: perturbări în zona Mării Negre privind aprovizionarea cu petrol, pe fondul războiului din Ucraina; posibilitatea ca unii operatori să fi profitat de perioada rămasă până la intrarea în vigoare a noului mecanism de plafonare a adaosului comercial. Chirițoiu subliniază că, pe durata aplicării plafonării, autoritățile au „instrumente clare” pentru verificarea respectării legii și sancționarea eventualelor încălcări. Context: ce arată comparația cu UE din perioada plafonării Potrivit lui Chirițoiu, în perioada aprilie–iunie, când adaosul comercial la carburanți a fost plafonat, prețurile fără taxe din România au fost cu 10–15% mai mici decât în alte state ale Uniunii Europene. În mod obișnuit, spune el, prețurile de pe piața românească erau cu 2–5% sub media europeană. „Faptul că, în această perioadă, diferența față de media UE a fost semnificativ mai mare indică faptul că măsura adoptată de autorități a produs efecte în beneficiul consumatorilor români.” El adaugă că datele recente analizate de instituție arată că și după eliminarea plafonării, prețurile carburanților din România s-au menținut sub nivelurile din alte state europene. Ce urmează: pachetul de măsuri promulgat și efectele așteptate În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a anunțat că a promulgat legea privind declararea situației de criză pe piața produselor petroliere. În mesajul său, el a pus scumpirile pe seama tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și a instabilității pieței petroliere internaționale și a argumentat că majorările se transmit în costuri „în lanț” pentru populație și companii. Potrivit președintelui, măsurile din lege vizează: declararea stării de criză pe piața petrolieră, reducerea accizei la motorină, plafonarea adaosului comercial, interzicerea temporară a exporturilor de motorină fără avizul prealabil al Ministerului Energiei (pentru prioritizarea consumului intern) și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru marile companii petroliere. [...]

Scumpirea motorinei peste 10 lei/litru este alimentată de blocaje de aprovizionare și logistică, nu doar de cotațiile internaționale , iar efectul imediat se vede în prețurile de la pompă și în riscul de tensiuni regionale de livrare, potrivit Economica , care citează explicațiile premierului interimar Ilie Bolojan . În ultima săptămână, prețul motorinei a continuat să urce, iar la 1 august a fost consemnat un vârf de 10,83 lei/litru la stațiile Lukoil, conform unui articol anterior al publicației, disponibil aici . Ce spune Guvernul: cerere mare, ofertă temporar limitată Bolojan a susținut că, spre deosebire de criza precedentă, problema dominantă este „capacitatea de aprovizionare cu combustibil”. În condițiile unei cereri ridicate pe care aprovizionarea nu o poate acoperi „100% de pe o zi pe alta”, creșterea de preț devine „inevitabilă”. Un factor major invocat este funcționarea la jumătate din capacitate a rafinăriei Petromidia, pe fondul întârzierii livrărilor de țiței necesar procesării. Premierul interimar a afirmat că situația ar fi fost rezolvată și că aprovizionarea cu țiței „va reintra în normal”, ceea ce ar trebui să reducă presiunea pe cantitățile livrate în piață. Blocajele de transport din Constanța spre țară Un al doilea element care a pus presiune pe piață a fost transportul combustibililor din terminalul de la Constanța către depozitele din țară și stațiile de alimentare. Bolojan a indicat două cauze: creșterea frecvenței trenurilor către mare, specifică sezonului; lucrări la linia de cale ferată, care ar permite circulația „pe un singur fir” și care trebuie finalizate prin PNRR . Potrivit premierului, aceste constrângeri au afectat în special livrările către vestul țării și „probabil” au adăugat presiune suplimentară asupra prețurilor. Context extern: risc în Marea Neagră și costuri mai mari de asigurare Pe lângă factorii interni, Bolojan a menționat continuarea conflictului din Golf și lipsa de predictibilitate, dar și efectele războiului Rusiei în Ucraina asupra Mării Negre. În acest context, costurile de asigurare pentru petrolierele care transportă țiței în Marea Neagră ar fi mai mari decât în primăvară, iar aceste costuri se reflectă în prețurile de la pompă. Premierul a mai spus că prețurile internaționale au revenit la niveluri similare celor din primăvară (martie), iar scumpirile se văd „în toată Europa, nu doar în România”, cu o presiune suplimentară locală din cauza situației mai tensionate din Marea Neagră. [...]

OPEC+ crește din nou oferta pentru septembrie, dar riscul geopolitic poate anula efectul în piață , după ce Arabia Saudită, Rusia și alți cinci membri ai alianței au decis o majorare a cotelor de producție, potrivit HotNews . Decizia vine într-un moment în care conflictul din Orientul Mijlociu afectează rutele și fluxurile de export, ceea ce poate limita impactul efectiv al creșterii anunțate asupra prețurilor. Cele șapte țări participante au convenit o „ajustare a producției” de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, un volum similar cu cel din lunile anterioare. OPEC nu a indicat o pauză în acest ciclu de creștere, deși analiștii se așteptau la o astfel de decizie, conform relatării Agerpres care citează Reuters și France Presse. Blocajele din Ormuz și riscurile din Marea Roșie pot reduce producția efectivă Războiul din Orientul Mijlociu a afectat producția țărilor din Golf, care au fost nevoite să reducă extracția din cauza blocajului din strâmtoarea Ormuz . Traficul maritim a avut o revenire după semnarea unui memorandum de înțelegere între Iran și SUA, în iunie, ceea ce – potrivit datelor OPEC – a dus la o creștere a producției față de luna mai. Reluarea ostilităților în iulie a adus însă un nou declin al transportului maritim prin Ormuz și a amplificat riscurile în Marea Roșie, evoluții care, „cel mai probabil”, vor duce la o scădere a numărului de barili produși, notează publicația. Rusia, sub țintă și sub obiectivul de producție Separat de tensiunile din Orientul Mijlociu, Rusia se confruntă cu dificultăți în menținerea producției aproape de 9 milioane de barili pe zi , față de obiectivul actual de 9,8 milioane de barili pe zi , în condițiile în care infrastructura petrolieră este frecvent vizată de atacuri cu drone ucrainene . Analistul Jorge Leon (Rystad Energy) a avertizat că, deocamdată, factorii geopolitici „maschează” amploarea creșterii ofertei OPEC+, dar efectul ar putea deveni mai vizibil dacă fluxurile de export se normalizează. „Pentru moment, factorii geopolitici maschează amploarea creșterii ofertei (asigurate de OPEC+). Acest lucru va deveni mult mai evident odată ce fluxurile de export se vor normaliza.” [...]

Motorina a trecut de 10,50 lei/l la două dintre cele mai mari rețele , după o scumpire de 15 bani pe litru aplicată la început de august, potrivit Economedia . Mișcarea împinge costurile de alimentare în sus într-un moment în care autoritățile discută intervenții pe piață, inclusiv reducerea temporară a accizelor și plafonarea adaosului comercial. Creșterea cea mai vizibilă a fost la motorină: la Petrom , prețul a urcat de la 10,42 lei/l (31 iulie) la 10,57 lei/l (1 august), iar la OMV de la 10,48 lei/l la 10,63 lei/l. Astfel, ambele rețele au depășit pragul de 10,50 lei/l, în timp ce Lukoil rămâne la cel mai ridicat nivel menționat, 10,68 lei/l. Cum au evoluat prețurile între 31 iulie și 1 august Benzină standard Petrom: 9,36 → 9,41 lei/l (+5 bani) OMV: 9,42 → 9,47 lei/l (+5 bani) MOL: 9,42 → 9,42 lei/l (fără schimbare) Rompetrol: 9,42 → 9,42 lei/l (fără schimbare) Lukoil: 9,44 → 9,44 lei/l (fără schimbare) Socar: 9,36 → 9,36–9,39 lei/l Motorină standard Petrom: 10,42 → 10,57 lei/l (+15 bani) OMV: 10,48 → 10,63 lei/l (+15 bani) MOL: 10,47 → 10,47 lei/l (fără schimbare) Rompetrol: 10,48 → 10,48 lei/l (fără schimbare) Lukoil: 10,68 → 10,68 lei/l (fără schimbare; cel mai ridicat nivel din piață, conform publicației) Socar: 10,47 → 10,42–10,44 lei/l Context: discuții despre intervenții pe piața carburanților Economedia notează că valul de scumpiri vine pe fondul tensiunilor din piață, după ce Parlamentul a adoptat recent proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața petrolieră. În acest cadru sunt pregătite măsuri precum reducerea temporară a accizelor și plafonarea adaosului comercial, care ar putea influența direct prețurile la pompă în perioada următoare. [...]

Saltul de peste 6% al cotațiilor petrolului readuce în prim-plan riscul de scumpiri în lanț, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran , potrivit HotNews . Mișcarea vine după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu represalii „dure” împotriva Iranului în urma unei tentative de atac asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Contractele futures pentru țițeiul Brent (reper internațional) au urcat cu aproximativ 7%, până la 89,94 dolari pe baril (aprox. 413 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a avansat cu aproximativ 6,9%, până la 84,69 dolari pe baril (aprox. 389 lei), relatează CNBC . Ce a declanșat reacția pieței Trump a declarat pentru Fox News că Iranul „va primi o bătaie zdravănă” după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ar fi lansat rachete balistice asupra forțelor americane. „O să-i facem praf și pulbere. Îi vom lovi puternic… O să încaseze o bătaie zdravănă.” Potrivit Axios, Iranul ar fi vizat o bază militară americană din Iordania, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că rachetele au fost interceptate cu succes. Tentativa de atac a pus capăt unei scurte perioade de acalmie, după ce la începutul săptămânii prețurile scăzuseră pe percepția că tensiunile se îndreaptă spre dezescaladare. De ce contează economic: risc de perturbări de aprovizionare în regiune În paralel, CENTCOM a transmis că forțele americane și saudite au lovit marți „mai multe obiective logistice și depozite de armament” în estul Irakului, ca represalii pentru peste 30 de atacuri cu drone în ultimele trei zile, atribuite unor „grupări teroriste aliniate Iranului”. În plus, atacurile rebelilor Houthi care vizează facilități petroliere ale Arabiei Saudite au amplificat temerile privind aprovizionarea. Bjorn Vang Jensen, consilier executiv la compania de analiză Xeneta, a avertizat că loviturile asupra infrastructurii de producție, stocare și transport portuar ar putea perturba aprovizionarea în întreaga regiune. Context de piață: și politica monetară intră în ecuație Kitco notează că mișcarea de pe petrol a fost „amplificată” și de tonul agresiv al președintelui Rezervei Federale, Kevin Warsh, la prima sa ședință FOMC ca șef al Fed, în condițiile în care traderii rămân împărțiți înaintea deciziei de politică monetară a băncii centrale americane, așteptată miercuri. [...]