Tag: uniunea europeana
Știri despre „uniunea europeana”
Doar 5% dintre groenlandezi susțin apropierea de SUA - sondaj danez relevă reticența față de influența americană
Doar 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA , potrivit Digi24 , care citează un sondaj publicat de ziarul danez Copenhagen Post și relatat de agenția daneză Ritzau (via EFE). „Numai 5% dintre groenlandezi ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA dacă ar trebui să aleagă între UE şi SUA”, scrie agenţia daneză într-un comentariu asupra acestui sondaj. Conform datelor sondajului, realizat între 22 și 29 ianuarie pe un eșantion reprezentativ de 610 persoane (dintr-o populație de aproximativ 56.000 de locuitori), 65% dintre respondenți au indicat că ar prefera „consolidarea cooperării cu UE”, iar 29% nu au exprimat o opinie în scenariul unei alegeri între SUA și Uniunea Europeană. Rezultatele vin pe fondul unor tensiuni transatlantice, după ce președintele american Donald Trump a sugerat că nu exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, dacă Danemarca nu ar accepta să o vândă, notează EFE, citată de Agerpres. Trump a invocat argumente de securitate națională, legate de presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, în contextul importanței strategice a teritoriului și al resurselor minerale, inclusiv pământuri rare. În material sunt menționate și evoluții ulterioare: la forumul economic de la Davos, Trump ar fi ajuns la un acord preliminar cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru consolidarea securității în zona Groenlandei, retrăgând amenințarea privind folosirea forței. Potrivit sursei, cadrul acordului ar fi interpretat diferit de Trump și Danemarca, iar detaliile sunt încă în negociere. Principalele rezultate ale sondajului, așa cum sunt prezentate în articol: 5% ar alege o cooperare mai strânsă cu SUA, într-o opțiune SUA vs. UE 65% ar prefera consolidarea cooperării cu UE 29% nu au exprimat nicio opinie Sondajul a fost realizat între 22–29 ianuarie, pe 610 respondenți, într-o populație de circa 56.000 de locuitori [...]
Rusia afirmă că prezența militară europeană în Ucraina este de neimaginat - poziție oficială în discuțiile internaționale
Rusia susține că UE nu poate fi garant al unei încetări a focului în Ucraina , potrivit Digi24 , care citează declarațiile viceministrului rus de externe Alexandr Grușko. Mesajul Moscovei vizează direct rolul Uniunii Europene în eventuale aranjamente de securitate și respinge ideea unei implicări europene ca „observator” sau „garant” al unui armistițiu. În argumentația prezentată, oficialul rus a descris UE drept „parte a conflictului” și a invocat ceea ce a numit „rolul subversiv” al blocului comunitar, sugerând că experiența ultimilor ani ar exclude o astfel de misiune. Declarația a fost preluată de agenția Interfax, conform materialului. „Să vorbim despre orice fel de rol de observator sau de garant în cazul Uniunii Europene, având în vedere experiența catastrofală acumulată în ultimii ani și rolul subversiv al UE, este absolut de neimaginat.” Poziția vine în contextul discuțiilor despre garanții de securitate pentru Ucraina. Reacția lui Grușko este legată de afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că documentul privind garanțiile de securitate americane ar fi pregătit pentru semnare. În paralel, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a declarat în fața Senatului american că aceste garanții ar putea include și desfășurarea de trupe europene pe teren, fără trupe americane. Moscova a transmis în mod repetat că respinge orice desfășurare de trupe occidentale în Ucraina și a reiterat ideea că apropierea NATO de granițele Rusiei ar fi una dintre cauzele războiului. În plus, președintele rus Vladimir Putin și alți oficiali ruși au acuzat susținătorii europeni ai Ucrainei că ar formula cereri „inacceptabile” pentru Rusia, pentru a putea susține ulterior că Moscova nu ar dori pacea, invocând exemple precum trimiterea de trupe europene de menținere a păcii, plata unor „reparații” de război sau respingerea concesiilor teritoriale. În același timp, Zelenski a cerut garanții de securitate similare celor din articolul 5 al Tratatului NATO , fără a oferi detalii despre documentul menționat. Totuși, potrivit presei occidentale citate de Digi24, președintele american Donald Trump ar fi condiționat acordarea garanțiilor de securitate de retragerea completă a Ucrainei din regiunea Donbas, condiție prezentată drept una dintre cerințele-cheie ale lui Putin pentru încheierea războiului. [...]
Gardienii Revoluției desemnați organizație teroristă de UE - Iranul avertizează cu represalii în urma acestei măsuri
Iranul avertizează că Europa „va suporta consecințele” după includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice pe lista organizațiilor teroriste a Uniunii Europene , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza politică a deciziei UE și deschide perspectiva unei deteriorări suplimentare a relațiilor dintre Teheran și capitalele europene. Avertismentul a fost formulat vineri, 30 ianuarie 2026, de șeful puterii judiciare din Iran, Gholamhossein Mohseni Ejei, care a calificat măsura drept „fără sens” și a susținut că nu va rămâne fără răspuns. În plan politic internațional, poziționarea publică a unui oficial de rang înalt indică intenția Teheranului de a trata decizia UE ca pe un act ostil, cu potențial de a afecta canalele de dialog și cooperare. „Ei vor suporta consecinţele acestei decizii fără sens”, a reiterat el. Contextul deciziei UE este legat de acuzațiile privind rolul Corpului Gardienilor Revoluției, descris ca „armata de elită a regimului de la Teheran”, în represiunea protestelor din ianuarie. Forțele armate iraniene au reacționat deja, calificând decizia celor 27 de state membre drept „iresponsabilă” și „răuvoitoare”, ceea ce sugerează o linie comună de mesaj la vârful instituțiilor iraniene și o escaladare a retoricii în raport cu Europa. Din perspectiva consecințelor politice internaționale, declarațiile iraniene conturează câteva direcții de tensiune pe axa UE–Iran, așa cum reies din relatările și formulările citate în material: contestarea explicită a legitimității deciziei UE, prezentată de Teheran ca „fără sens” și „ostilă”; amenințarea cu un răspuns, fără detalii despre natura măsurilor („nu va rămâne fără răspuns”); încercarea de a plasa decizia UE în registrul unei alinieri geopolitice, armata iraniană susținând că ar fi fost luată „prin supunere oarbă” față de politicile SUA și ale Israelului; amplificarea presiunii diplomatice prin asocierea deciziei UE cu evoluțiile interne din Iran, pe fondul acuzațiilor privind represiunea protestelor. În același timp, materialul notează dimensiunea violențelor din ianuarie, invocând bilanțuri ale organizațiilor neguvernamentale, inclusiv un nou bilanț al Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, care indică 6.373 de persoane ucise, 11.018 grav rănite și 42.486 arestate. În plan extern, aceste cifre rămân un element central al presiunii politice asupra Teheranului și un factor care poate menține UE pe o linie dură, chiar și în condițiile amenințărilor cu represalii. [...]
Noile sancțiuni UE asupra Iranului pot izola economic și politic Teheranul pe termen mediu
UE a adoptat noi sancțiuni împotriva Iranului potrivit AGERPRES , care citează diplomați europeni și Reuters. Decizia a fost luată joi, 29 ianuarie 2026, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Externe. Ce vizează noile sancțiuni și de ce contează Măsurile adoptate vizează „entități și indivizi” implicați în reprimarea violentă a manifestațiilor antiguvernamentale din Iran, dar și în sprijinul acordat Rusiei de către Teheran, conform informațiilor transmise de diplomați europeni. Din perspectiva UE, pachetul de sancțiuni are o dublă miză: răspuns la acuzațiile privind încălcări ale drepturilor omului în Iran și semnal politic legat de rolul Iranului în contextul războiului din Ucraina, prin sprijinul acordat Moscovei. Garda Revoluționară, posibil pe lista UE a organizațiilor teroriste În paralel cu sancțiunile, miniștrii europeni de externe ar urma să ajungă la un acord politic pentru includerea Gărzii Revoluționare iraniene (IRGC) pe lista UE a organizațiilor teroriste. O astfel de decizie ar plasa IRGC în aceeași categorie cu Stat Islamic și Al-Qaeda, notează AGERPRES. Textul subliniază că măsura ar marca „o schimbare simbolică” în abordarea UE față de conducerea Iranului, după o perioadă în care unele state membre au fost reticente față de acest pas. Poziții în interiorul UE și reacția anticipată a Teheranului Printre statele menționate ca fiind mult timp rezervate se numără Franța, însă Parisul a anunțat miercuri că este pregătit să susțină o decizie privind includerea IRGC pe lista organizațiilor teroriste. Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a argumentat public această poziție. „Reprimarea revoltei pașnice a poporului iranian nu poate rămâne fără răspuns”, a scris ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot pe platforma X. Pe de altă parte, Teheranul a avertizat deja asupra unor „consecințe distructive” dacă UE ar decide includerea Gărzii Revoluționare pe lista organizațiilor teroriste, mai arată AGERPRES. Acuzațiile privind reprimarea protestelor și pașii următori Brațul ideologic al republicii islamice este acuzat de organizațiile pentru drepturile omului de reprimarea sângeroasă a manifestațiilor antiguvernamentale declanșate în Iran pe 28 decembrie, potrivit relatării. În acest context, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a indicat înaintea reuniunii CAE așteptarea unei decizii privind listarea IRGC. În forma prezentată de AGERPRES, următorul element-cheie este „acordul politic” la nivelul miniștrilor: dacă acesta se concretizează, includerea IRGC pe lista UE a organizațiilor teroriste ar deveni una dintre cele mai vizibile înăspriri ale poziției europene față de Iran din ultimii ani. Sancțiunile adoptate vizează entități și persoane legate de reprimarea protestelor și de sprijinul Iranului pentru Rusia. UE discută includerea IRGC pe lista organizațiilor teroriste, alături de Stat Islamic și Al-Qaeda. Franța, anterior reticentă, a semnalat că este pregătită să susțină decizia. Iranul avertizează asupra unor „consecințe distructive” în cazul listării IRGC. [...]
Zelenski și Merz salută inițiativa de armistițiu a lui Trump - Critici dure la adresa atacurilor Rusiei
Cancelarul german Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au salutat eforturile de instituire a unui armistițiu , potrivit The Guardian . Această reacție vine după ce Donald Trump a afirmat că Vladimir Putin a fost de acord cu o pauză de o săptămână a atacurilor asupra rețelei energetice a Ucrainei, în urma unor lovituri care au lăsat milioane de oameni fără încălzire în condiții de frig extrem. Merz a subliniat, totodată, că distrugerea sistematică și brutală a infrastructurii civile a Ucrainei de către atacurile rusești continuă, condamnând aceste acțiuni „în cei mai duri termeni”. De asemenea, Zelenski a declarat că se bazează pe Statele Unite pentru a asigura implementarea acestei pauze de o săptămână în atacurile rusești asupra rețelei energetice a Ucrainei, mulțumindu-i lui Trump și exprimându-și speranța că acordul va fi pus în aplicare. Atacuri și consecințe În pofida anunțului de armistițiu, atacurile rusești au continuat să facă victime. În regiunile centrale și sudice ale Ucrainei, șase persoane au fost ucise joi, conform autorităților regionale și serviciilor de urgență. În regiunea Zaporizhzhia, bombardamentele rusești au ucis trei persoane și au provocat un incendiu major într-un bloc de apartamente. În regiunea Dnipropetrovsk, două persoane au fost rănite, iar în regiunea Herson, bombardamentele au ucis două persoane. De asemenea, un atac asupra orașului central Kryvyi Rig a dus la moartea unei femei în vârstă. Eforturi de securizare a infrastructurii Ucraina colaborează cu SpaceX pentru a împiedica Rusia să folosească sistemul de internet Starlink pentru ghidarea dronelor, a declarat ministrul ucrainean al apărării. Această colaborare vine după ce Ucraina a descoperit că Starlink era utilizat pe dronele cu rază lungă de acțiune folosite în atacurile rusești. „Suntem recunoscători președintelui SpaceX, Gwynne Shotwell, și personal lui Elon Musk pentru răspunsul rapid și pentru începerea lucrărilor de rezolvare a situației”, a spus Mykhailo Fedorov pe Telegram. Măsuri economice ale Uniunii Europene Uniunea Europeană a inclus Rusia pe lista neagră pentru riscul de spălare de bani, a declarat șeful politicii externe a UE. „Aceasta va încetini și va crește costurile tranzacțiilor cu băncile rusești”, a afirmat Kaja Kallas în fața reporterilor. Această măsură este parte a eforturilor continue ale UE de a sancționa Rusia pentru acțiunile sale în Ucraina. [...]
Nicușor Dan: România nu va fi prinsă între puteri - se caută stabilitate și echilibru extern
„Exclud scenariul de rupere transatlantică” , a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu la Digi24, potrivit AGERPRES . Șeful statului susține că România își menține echilibrul între relația strategică de securitate cu Statele Unite și relațiile economice cu Uniunea Europeană, într-un context internațional tensionat, dar fără o deteriorare de fond a legăturii transatlantice. Președintele a descris România drept „o putere mijlocie” care trebuie să navigheze prudent într-o competiție globală mai accentuată, cu decizii punctuale de politică externă care nu schimbă direcția strategică. În această logică, el a indicat că ajustările diplomatice din ultimul an au fost necesare, însă nu au însemnat o ruptură între Europa și SUA. Echilibrul România–SUA–UE: securitate, economie și „mici alegeri” diplomatice Nicușor Dan a prezentat poziționarea României ca un mix între garanțiile de securitate oferite de parteneriatul cu SUA și interesul economic major legat de piața și politicile Uniunii Europene. Mesajul central este că Bucureștiul nu urmărește o alegere exclusivă între cele două axe, ci o stabilitate care să reducă riscul de a fi „prins” între puteri. În același registru, președintele a salutat inițiativele comerciale ale UE de a încheia acorduri cu America de Sud și India, argumentând că o economie europeană competitivă și un parteneriat economic extins la nivel global sunt relevante și pentru România, inclusiv ca stat membru care depinde de fluxurile comerciale și investiționale europene. Relația cu SUA este prezentată drept pilon de securitate. Relația cu UE este descrisă ca principal cadru economic. Ajustările recente sunt caracterizate ca „mici alegeri” diplomatice, fără schimbarea direcției strategice. Apărarea europeană și NATO: investiții, compatibilizare și rolul SUA Pe tema apărării europene, președintele a adoptat o poziție nuanțată: Europa trebuie să își reducă „deficitul de securitate”, iar investițiile în Apărare și compatibilizarea tehnicii militare la nivel european sunt necesare. Totodată, el a avertizat că o astfel de transformare nu se poate produce rapid. „Acesta este un proces de ani de zile”, a spus Nicușor Dan, subliniind că relația cu SUA rămâne „esențială”. În același context, șeful statului a afirmat că fostul președinte american Donald Trump „are dreptate” când spune că țările europene s-au bazat prea mult timp pe protecția oferită de Statele Unite. Mesajul transmis este că întărirea capacităților europene nu ar trebui să fie tratată ca alternativă la NATO , ci ca o completare care menține cooperarea transatlantică. Vizita la Washington în 2026: componentă economică și teme strategice Președintele a anunțat că va efectua în 2026 o vizită oficială în Statele Unite, în baza unei invitații formulate „în modul cel mai serios”. Dincolo de cooperarea de securitate, pe care a descris-o drept „subînțeleasă”, Nicușor Dan a pus accent pe o agendă economică. Potrivit declarațiilor sale, discuțiile ar urma să vizeze domenii precum metalele rare, energia din regiune și alte forme de colaborare strategică. În termeni practici, o astfel de agendă indică o încercare de a lega parteneriatul de securitate de proiecte economice concrete, într-un moment în care competiția pentru resurse și lanțuri de aprovizionare (inclusiv pentru materii prime critice) cântărește tot mai mult în relațiile internaționale. Relațiile în UE: recalibrări bilaterale și obiectivul „partenerului serios” Nicușor Dan a susținut că, în cele opt luni de mandat, a urmărit obiective clare în politica externă și că „aproape sută la sută” dintre acestea au fost atinse, insistând că rolul președintelui nu este să obțină „titluri de presă”. Ca exemple, el a menționat relația cu Franța, pe care a descris-o drept funcțională și fără „rămășițe istorice”, precum și colaborarea „foarte bună” cu Germania. În același timp, președintele a invocat conflictul bilateral cu Austria, despre care a spus că ar fi putut afecta parcursul României spre OCDE , dar care a fost „rezolvat”. Concluzia sa a fost că România trebuie să își consolideze statutul internațional prin seriozitate și printr-o diplomație economică „bine calibrată”, capabilă să gestioneze atât dosarele bilaterale, cât și pe cele multilaterale, fără a slăbi ancorarea simultană în relația strategică cu SUA și în arhitectura economică a UE. [...]
Kaja Kallas respinge ideea unei armate europene separate - susține utilizarea structurilor militare naționale și NATO
Kaja Kallas respinge ideea unei armate europene separate, susținând utilizarea structurilor militare naționale și NATO , potrivit Agerpres . Șefa politicii externe a Uniunii Europene a declarat că nu poate concepe crearea unei armate distincte de către statele membre, în ciuda apelurilor recente pentru o forță europeană unificată. Aceste apeluri au inclus și propunerea comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius. Kallas a subliniat că majoritatea țărilor europene dețin deja armate naționale, iar 23 dintre acestea sunt parte a structurii NATO . Ea a evidențiat importanța menținerii unui lanț de comandă clar și simplu în domeniul militar , avertizând că structurile paralele ar putea complica acest aspect. Declarațiile sale au fost făcute înaintea unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe. În aceeași ordine de idei, șeful NATO, Mark Rutte , a respins la începutul săptămânii apelurile pentru o armată europeană separată. Aceste solicitări au apărut pe fondul îndoielilor legate de angajamentul președintelui american Donald Trump față de securitatea Europei, îndoieli amplificate de tensiunile recente legate de Groenlanda . Kallas și Rutte par să fie de acord că utilizarea structurilor existente este preferabilă creării unor noi entități militare. [...]
Aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este fezabilă, spune Merz - criteriile de la Copenhaga impun un calendar extins
Cancelarul german a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 nu este un obiectiv realist , subliniind că procesul de aderare necesită îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga , ceea ce durează de obicei mai mulți ani. Potrivit Biziday , cancelarul a afirmat că, deși Ucraina poate fi adusă mai aproape de UE pe termen lung, o aderare rapidă nu este fezabilă. Această declarație a fost făcută miercuri, după discuțiile cu partenerii de coaliție la Berlin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat, marți, dorința Ucrainei de a adera la UE până în 2027, susținând că acest pas ar reprezenta o garanție de securitate pentru Europa. El a evidențiat contribuțiile Ucrainei în domenii precum securitatea, tehnologia și economia. În contextul discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia, cancelarul german a menționat că Germania este în strânsă legătură cu delegațiile SUA și Ucrainei și că susține aceste discuții cu entuziasm. În plus, cancelarul a subliniat că Europa trebuie să-și recapete influența într-o nouă ordine mondială dominată de câțiva actori puternici. El a afirmat că europenii trebuie să învețe să „vorbească limba politicii de putere” pentru a-și putea pune în aplicare ideile. De asemenea, a lăudat răspunsul unit al aliaților europeni din NATO la încercările anterioare ale fostului președinte american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda . [...]
Criticile SUA după acordul UE-India evidențiază tensiunile comerciale - Washingtonul percepe o diminuare a influenței sale în Asia
Un acord comercial semnat recent între Uniunea Europeană și India a generat r eacții negative din partea Statelor Unite . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a exprimat dezamăgirea față de decizia Europei de a încheia acest acord , acuzând Bruxelles-ul că a prioritizat comerțul în detrimentul solidarității cu Ucraina, relatează Știrile ProTV . Acordul, finalizat marți, este conceput pentru a stimula comerțul bilateral și a reduce dependența Uniunii Europene de Statele Unite, în contextul tensiunilor comerciale globale. Potrivit estimărilor, acesta ar putea dubla exporturile UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor pentru 96,6% din mărfurile schimbate, economisind astfel 4 miliarde de euro anual pentru companiile europene. Bessent a criticat, de asemenea, faptul că Europa continuă să cumpere produse petroliere rafinate în India, care folosesc țiței rusesc sancționat. El a subliniat că Europa nu s-a aliniat la tarifele mai ridicate impuse de SUA Indiei anul trecut, deoarece negocia propriul acord comercial. Într-un interviu la CNBC , Bessent a declarat: „Să facă ce e mai bine pentru ei, dar europenii sunt foarte dezamăgitori.” „Au pus comerțul înaintea ucrainenilor”, a afirmat Bessent, referindu-se la refuzul Europei de a impune tarife similare celor ale Washingtonului. Aceste comentarii vin pe fondul unor relații transatlantice tensionate, după ce președintele Donald Trump amenințase anterior să majoreze tarifele pentru anumite țări europene. De asemenea, Bessent a sugerat că SUA ar putea elimina tariful suplimentar de 25% impus Indiei, în urma reducerii importurilor de petrol rusesc de către aceasta. În concluzie, acordul UE-India a provocat nemulțumiri în SUA, fiind perceput ca o mișcare care subminează eforturile comune împotriva Rusiei și care ar putea afecta relațiile comerciale transatlantice. [...]
Acordul UE-India ar putea crește investițiile în România cu miliarde - Impact major asupra exporturilor auto și IT în următorii ani
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și India ar putea aduce României investiții de miliarde de euro , conform Știrile ProTV . Acest acord, considerat istoric, are potențialul de a transforma România într-un hub important pentru produsele indiene în Europa Centrală și de Est, datorită reducerii sau eliminării taxelor vamale. Conducerea Camerei de Comerț Româno-Indiene estimează că, dacă România va implementa o strategie eficientă, schimburile comerciale cu India ar putea crește de zece ori, iar investițiile ar putea atinge câteva miliarde de dolari anual. În 2024, România a importat produse din India în valoare de aproximativ 710 milioane de euro, principalele categorii fiind uleiurile petroliere, produsele laminate din oțel și ceramicele. Exporturile românești către India au fost mai modeste, totalizând 269 de milioane de euro, cu rulmenții, echipamentele telecom și panourile electrice în fruntea listei. Acordul prevede și posibilitatea unor investiții directe semnificative în România, cum ar fi: Fabrici și unități de producție. Transfer de tehnologie. Centre comune de cercetare și dezvoltare. Aceste investiții ar putea aduce în România aparatură medicală, medicamente și haine la prețuri competitive, dar și creșterea exporturilor de produse farmaceutice, semiconductori și componente auto. „Este benefic pentru industria competitivă europeană și, indirect, este un beneficiu pentru România, pentru că o economie europeană mai puternică și cum noi suntem integrați pe partea industrială destul de mult. Este un câștig pentru că avem comenzi mai mari și, de fapt, este o mișcare care compensează cumva pierderile care s-au întâmplat în ultimii ani prin dinamica competitivă foarte pronunțată a Asiei și prin închiderea treptată a pieței americane.” - Claudiu Cazacu, consultant de strategie, XTB Claudiu Cazacu , consultant de strategie la XTB, subliniază că beneficiile acordului se extind și asupra economiei europene, care ar putea deveni mai puternică, ceea ce ar aduce indirect avantaje și pentru România. În plus, se estimează că exporturile Uniunii Europene către India s-ar putea dubla după adoptarea acordului de către Consiliul și Parlamentul European. Astfel, România are șansa de a profita de o creștere economică susținută prin acest parteneriat strategic, cu condiția să își dezvolte o strategie clară și eficace de integrare în acest nou context economic. [...]
Germania propune o Uniune Europeană „cu două viteze” - format al celor șase economii pentru politici-cheie
Germania propune o Uniune Europeană cu „două viteze” pentru a impulsiona economiile și a rupe inerția decizională din blocul celor 27 de state membre , conform Digi24 . Ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil , a subliniat importanța acestei inițiative în cadrul unui eveniment organizat la Berlin, susținând că Europa trebuie să devină mai puternică și mai rezilientă în fața provocărilor geopolitice actuale. Klingbeil a invitat miniștrii de finanțe din Franța, Polonia, Spania, Italia și Țările de Jos la o videoconferință pentru a discuta o agendă concretă, care să întărească suveranitatea și competitivitatea Uniunii Europene . Această întâlnire este considerată un prim pas, urmând să fie urmată de o reuniune în persoană în marja următorului Eurogrup. Scrisoarea trimisă de Klingbeil, consultată de Reuters , include un plan în patru puncte. Acesta vizează promovarea uniunii piețelor de capital, consolidarea monedei euro, coordonarea investițiilor în apărare și asigurarea materiilor prime. Klingbeil a subliniat necesitatea accelerării procesului de creare a Uniunii de Economii și Investiții pentru a oferi condiții mai bune de finanțare firmelor europene, în special start-up-urilor. În ceea ce privește apărarea , ministrul german a cerut o cooperare mai strânsă între statele membre și a propus includerea apărării ca prioritate în următorul cadru bugetar multianual al UE. De asemenea, a subliniat importanța întăririi lanțului de aprovizionare cu minerale critice prin parteneriate strategice internaționale. Această inițiativă subliniază dorința Germaniei de a transforma apărarea într-un motor pentru creșterea economică. [...]
Narendra Modi, mesaj în română după acordul istoric cu Uniunea Europeană – „Pentru un viitor prosper”
Premierul Indiei, Narendra Modi, a transmis un mesaj neașteptat în limba română, cu ocazia finalizării Acordului de liber schimb dintre India și Uniunea Europeană , informează Adevărul . Mesajul său a subliniat importanța acestui acord pentru întărirea legăturilor economice și crearea de noi oportunități pentru cetățenii ambelor regiuni, consolidând astfel parteneriatul India-Europa pentru un viitor prosper. Negocierile pentru acest acord de liber schimb au durat ani întregi și au vizat reducerea barierelor tarifare, facilitarea investițiilor și creșterea schimburilor economice. Acordul, finalizat marți, 27 ianuarie, a fost descris de Comisia Europeană drept cel mai amplu de acest tip semnat vreodată de una dintre părți. Documentul urmărește să consolideze legăturile economice și politice dintre India și UE , în contextul tensiunilor geopolitice și al provocărilor economice globale. Acest acord reprezintă un pas semnificativ în relațiile dintre a doua și a patra economie mondială, subliniind angajamentul comun pentru un comerț deschis și bazat pe reguli. Mesajul premierului Modi , transmis pe rețeaua X , a mulțumit liderilor europeni pentru spiritul constructiv și angajamentul lor în realizarea acestui obiectiv comun. [...]