Știri
Tag: independenta energetica

Instituțiile publice pot accesa 650 de milioane de euro (aprox. 3,25 miliarde lei) pentru a-și reduce costurile cu energia prin investiții în producția și stocarea energiei din surse regenerabile, potrivit Newsweek . Finanțarea este anunțată ca fiind derulată prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și vine din Fondul pentru Modernizare . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a comunicat, într-o postare pe Facebook, lansarea a două programe de finanțare, cu un buget total de 650 de milioane de euro. Conform informațiilor citate de publicație din news.ro, alocarea este de 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pe beneficiar , iar cererile de finanțare se pot depune începând cu 28 septembrie . Cine poate primi banii și pentru ce investiții Scopul declarat al programelor este sprijinirea instituțiilor publice pentru instalarea de sisteme fotovoltaice și capacități de stocare a energiei (de regulă, baterii care permit utilizarea energiei produse și în afara intervalelor cu soare). În lista de beneficiari menționată de ministru intră: primării; consilii județene; spitale publice; universități; unități de cult; centre sociale; alte instituții publice. De ce contează: impact direct în bugete și în funcționarea serviciilor publice Miza economică a finanțării este reducerea facturilor la energie pentru instituțiile care deservesc comunitatea și creșterea independenței energetice, prin producție proprie și stocare. În practică, programul poate diminua presiunea pe bugetele locale și pe bugetele instituțiilor mari consumatoare (precum spitalele), mai ales în perioade cu prețuri volatile la energie. Publicația mai trimite la un material separat despre o inovație în zona panourilor solare, disponibil aici: Newsweek . [...]

Alexandru Rogobete susține că blocarea proiectelor energetice a crescut dependența de importuri , acuzând „reformiștii” că au împins România spre o criză cu prețuri mari și efecte în economie, potrivit Washington Post . Într-o postare pe Facebook, Rogobete le reproșează celor vizați că „ani la rând” s-au opus „fiecărei surse de energie” disponibile, iar acum, pe fondul unei „crize energetice”, România se confruntă cu „prețuri uriașe” și cu o industrie care „își reduce activitatea”. Ce proiecte spune Rogobete că au fost blocate și de ce contează economic Fostul ministru afirmă că o serie de decizii și blocaje ar fi diminuat independența energetică a României, indicând trei direcții principale: închiderea centralelor pe cărbune; renunțarea la exploatarea gazelor de șist; contestarea hidrocentralelor și blocarea unor investiții hidroenergetice. În argumentația sa, reducerea producției interne ar fi amplificat nevoia de importuri și ar fi alimentat scumpirile, cu efecte directe asupra companiilor mari consumatoare de energie și asupra activității industriale. „Câștigă cei care fac miliarde din importuri” Rogobete susține că diminuarea producției interne avantajează actorii care câștigă din importuri și din tranzacțiile cu energie (trading – cumpărare și vânzare pe piețe), invocând „diferențe uriașe de preț”. În același mesaj, el afirmă că beneficiarul indirect ar fi și „Kremlinul”, prin creșterea vulnerabilității României și a dependenței Europei. Context invocat: criza apei de la Paltinu Ca exemplu de consecințe ale „blocajelor” în zona infrastructurii energetice și de utilități, Rogobete amintește criza apei de la acumularea Paltinu, de la sfârșitul anului trecut, când, potrivit afirmațiilor sale, peste 100.000 de oameni ar fi rămas fără apă și ar fi fost afectată funcționarea a cinci spitale din Prahova. Materialul nu include o reacție a celor acuzați de Rogobete și nici date independente care să cuantifice impactul economic al proiectelor menționate; acuzațiile sunt prezentate în forma unei poziții politice exprimate pe rețele sociale. [...]