Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Prețul petrolului a urcat la 116 dolari pe baril pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu , iar piețele financiare reacționează deja la riscurile tot mai mari asupra aprovizionării globale, informează The New York Times . Creșterea vine după intensificarea confruntărilor dintre Statele Unite, Israel și Iran, cu efect direct asupra rutelor energetice esențiale. În ultimele zile, conflictul s-a amplificat semnificativ: rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au lansat rachete spre Israel și au amenințat cu noi atacuri; Israelul a lovit infrastructură din Teheran și alte zone; Iranul a ripostat; Statele Unite au trimis aproximativ 2.500 de pușcași marini și forțe speciale în regiune, în timp ce președintele Donald Trump analizează o posibilă intervenție mai amplă pentru securizarea rutelor maritime. Această escaladare afectează direct piețele globale, în special sectorul energetic. Petrolul a atins pragul de 116 dolari pe baril, pe fondul temerilor că livrările ar putea fi perturbate, în special în zone strategice pentru transportul de energie. În paralel, bursele asiatice au înregistrat scăderi, investitorii reacționând la incertitudinea geopolitică. Impactul principal asupra piețelor: Sector Evoluție Petrol Creștere puternică până la 116 dolari/baril Burse asiatice Scădere Carburanți Prețuri relativ stabile momentan Deși prețurile la benzină nu au crescut încă semnificativ, presiunea asupra pieței este evidentă, iar evoluțiile depind de extinderea sau calmarea conflictului. O blocare prelungită a rutelor de transport ar putea duce rapid la scumpiri pentru consumatori. În concluzie, piețele reacționează rapid la riscurile geopolitice, iar petrolul devine principalul indicator al tensiunilor din regiune, cu efecte potențiale în lanț asupra economiei globale. [...]

Blocarea Strâmtorii Ormuz de aproape o lună tensionează aprovizionarea cu carburanți , iar Europa riscă să intre în penurie de motorină „în următoarele săptămâni”. Conform Bloomberg , după aproape patru săptămâni în care strâmtoarea este „practic închisă”, prețurile au crescut puternic, prognozele de creștere economică au fost revizuite în jos, iar penuriile au început să apară în Asia, de la Thailanda la Pakistan. Jurnaliștii Bloomberg notează că, în discuții cu peste 30 de traderi, directori și consilieri din industrie, mesajul repetat a fost că piețele încă subestimează gravitatea situației, unii comparând-o cu șocul petrolier din anii 1970. Pentru Europa, riscul imediat indicat este pe segmentul produselor rafinate, în special motorina , unde regiunea ar putea ajunge să plătească mai mult pentru a-și asigura volumele și, în lipsa redeschiderii rutei, să se confrunte cu lipsuri în săptămânile următoare. În scenariul în care blocajul persistă, ajustarea ar urma să vină prin reducerea consumului, însă abia după ce prețurile urcă suficient cât să frâneze activitatea economică, de la transport până la cheltuielile gospodăriilor. În privința dimensiunii șocului, Bloomberg citează un calcul „simplu, aproximativ” potrivit căruia închiderea Strâmtorii Ormuz ar reduce fluxurile globale de petrol cu circa 11 milioane de barili pe zi, iar față de cererea de dinainte de război ar rezulta un deficit de aproximativ 9 milioane de barili pe zi. În paralel, situația este descrisă ca fiind și mai dificilă la gaz natural lichefiat (GNL), unde strâmtoarea asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din aprovizionarea globală, iar alternativele logistice sunt limitate. Bloomberg arată că autoritățile au încercat să câștige timp prin eliberări din rezerve strategice și prin relaxarea temporară a unor sancțiuni, însă instrumentele sunt finite. Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, a avertizat la CERAWeek din Houston că, dacă criza durează mai mult de trei-patru luni, poate deveni „o problemă sistemică”, în condițiile în care o parte semnificativă din exporturile globale de țiței și din capacitatea de GNL rămâne blocată. În Asia, efectele se văd deja în raționalizări și restricții, iar Bloomberg menționează că unii oficiali și analiști iau în calcul scenarii de preț foarte ridicate, pe fondul unei piețe care se poate transforma rapid într-o competiție pentru resurse dacă blocajul continuă. [...]