Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rafinăria Kirishi din regiunea Leningrad operează la circa 40% din capacitate după atacuri ucrainene cu drone, potrivit Digi24, care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski a spus că reducerea capacității a venit în urma unor „acțiuni operaționale” și că Ucraina a folosit drone cu rază lungă de acțiune. El a susținut, totodată, că tehnologia dronelor și a așa-numitelor „rachete-dronă” (muniții cu caracteristici intermediare între rachetă și dronă) continuă să avanseze.
Președintele ucrainean a mai afirmat că, având în vedere distanța până la regiunea Leningrad, atacul nu ar fi implicat rachete furnizate de partenerii externi ai Ucrainei.
Atacul ar fi avut loc în noaptea de 25 spre 26 martie, când forțele de apărare ale Ucrainei au lovit rafinăria Kirishi, din regiunea Leningrad, conform informațiilor prezentate de oficiali militari ucraineni.
Aceștia au indicat că Kirishi este una dintre cele mai mari trei rafinării din Rusia și produce o gamă largă de produse petroliere, inclusiv combustibil utilizat de forțele armate ruse, ceea ce ridică miza economică și logistică a unei astfel de lovituri.
În plus, Reuters a relatat că rafinăria și-a întrerupt toate operațiunile după ce un atac cu drone a provocat un incendiu, iar RBC Ukraine susține că reluarea producției ar putea avea loc, cel mai probabil, peste aproximativ o lună.
Recomandate
Rusia va interzice exporturile de benzină de la 1 aprilie , potrivit Digi24 , într-o decizie pe care autoritățile de la Moscova o leagă de volatilitatea recentă a prețurilor la petrol și produse petroliere și de nevoia de a stabiliza piața internă a carburanților. Măsura vine într-un moment în care scumpirea energiei la nivel global ar fi putut crește veniturile Rusiei din exporturi, însă exporturile de combustibil sunt puse sub presiune și de atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse, conform informațiilor citate în articol. Decizia guvernului rus și calendarul anunțat Vicepremierul rus Alexander Novak a cerut Ministerului Energiei să pregătească un proiect de rezoluție pentru interzicerea exporturilor de benzină începând cu 1 aprilie, relatează Reuters, citat de Digi24. Scopul declarat este stabilizarea prețurilor interne la combustibili. Novak a invocat „turbulențele” de pe piețele mondiale de petrol și produse petroliere, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, care ar fi dus la o volatilitate semnificativă a prețurilor, potrivit Reuters. Contextul regional: Strâmtoarea Hormuz și efectul asupra prețurilor În același context, Digi24 notează că, după atacurile SUA-Israel asupra Iranului începute pe 28 februarie, Teheranul ar fi blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzita anterior conflictului aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol, precum și volume importante de gaz natural lichefiat. Blocada ar fi împins în sus prețurile globale la petrol și ar fi determinat guverne din mai multe țări să elibereze „sute de milioane de barili” din rezervele de urgență, pentru a limita impactul economic, conform informațiilor din articol. Presiuni suplimentare: atacuri cu drone și rute de export afectate Pe lângă șocul de preț din Orientul Mijlociu, exporturile de combustibil ale Rusiei sunt afectate de atacuri ucrainene asupra porturilor și rafinăriilor rusești, mai arată Digi24, citând surse internaționale. Un analist citat de Radio Free Europe/Radio Liberty a descris situația drept o presiune fără precedent asupra exporturilor rusești de petrol de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina, după trei zile de atacuri cu drone asupra infrastructurii din regiunea Leningrad. Rusia se confruntă cu „cea mai gravă amenințare” la adresa exporturilor de petrol de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina. Reuters a mai raportat că atacurile cu drone, confiscarea petrolierelor din așa-numita „flotă fantomă” și închiderea conductei Druzhba ar fi blocat împreună aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei, adică circa 2 milioane de barili pe zi, potrivit informațiilor preluate de Digi24. Conducta Druzhba transportă țiței rusesc către Ungaria și Slovacia prin Ucraina. Livrările prin Druzhba ar fi fost practic oprite încă din ianuarie, iar Kievul ar fi pus situația pe seama infrastructurii avariate în urma unui atac cu drone rusești, mai consemnează Reuters, citat de Digi24. Cât ar urma să dureze interdicția și legătura cu penuriile anterioare Interdicția exporturilor de benzină este prezentată ca o continuare a măsurilor luate în ultimul an, după episoade de penurie raportate în mai multe regiuni rusești și în părți din Ucraina ocupate de Rusia, pe fondul intensificării atacurilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters. Agenția rusă de stat TASS, citată de Reuters, a indicat că interdicția pentru exporturile de benzină realizate de producătorii interni ar urma să rămână în vigoare până la finalul lunii iulie. Decizia are o miză dublă: pe de o parte, autoritățile urmăresc temperarea prețurilor pe piața internă, iar pe de altă parte, restricția intervine într-un moment în care exporturile energetice ale Rusiei sunt afectate simultan de șocuri externe de preț și de perturbări logistice și de infrastructură asociate războiului. [...]
Thailanda spune că a încheiat un acord cu Iranul pentru tranzitul petrolierelor , potrivit News.ro . Anunțul a fost făcut sâmbătă și vizează trecerea navelor thailandeze prin Strâmtoarea Ormuz, rută strategică afectată de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Premierul thailandez Anutin Charnvirakul a declarat, într-o conferință de presă, că „s-a încheiat acum un acord pentru a permite petrolierelor thailandeze să tranziteze în siguranță Strâmtoarea Ormuz, contribuind astfel la calmarea îngrijorărilor privind transportul de combustibil către Thailanda”. Conform aceleiași surse, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz de aproape patru săptămâni. Strâmtoarea este descrisă drept principala cale de transport pentru aproximativ 20% din petrolul și gazul natural la nivel mondial, iar blocajul a perturbat piețele internaționale de petrol. Miza pentru Thailanda este asigurarea continuității livrărilor de combustibil, într-un context în care tranzitul prin Ormuz a devenit un punct critic pentru comerțul energetic global. News.ro nu oferă detalii suplimentare despre termenii acordului sau despre modul în care va fi pus în aplicare în condițiile închiderii strâmtorii. [...]
Petrolul Brent a închis la 114 dolari/baril , cu 55% peste nivelul de dinaintea războiului , la o lună de la declanșarea conflictului pe 28 februarie. Cotația a revenit aproape de maximele din 9 martie, atinse înainte ca SUA și statele din Agenția Internațională a Energiei (AIE) să anunțe eliberări din rezervele strategice. Aceste volume intră în piață prea lent pentru a compensa perturbările din regiune, iar efectul de temperare a prețurilor a fost doar temporar. În același interval, din Golf ar fi plecat zilnic 1.743 de petroliere, cu o cantitate de zece ori mai mare decât cea care poate fi disponibilizată într-o zi din rezervele statelor. Pe ruta critică pentru exporturile de petrol, Strâmtoarea Hormuz, situația rămâne tensionată: de la începutul conflictului, doar 32 de petroliere ar fi reușit să o tranziteze, cele mai multe cu destinații către China și alte state asociate cu Iranul. Tensiunile din energie s-au suprapus peste corecții pe piețele financiare. Acțiunile de pe Wall Street au consemnat vineri a doua zi la rând de scăderi abrupte, iar indicele S&P 500 a ajuns la un minus de 7,4% de la începutul războiului, cea mai mare scădere lunară din septembrie 2022. Indicele Nasdaq, orientat spre companiile de tehnologie, a intrat joi în zona de corecție, după o scădere de peste 10% față de vârful din octombrie. În paralel, costurile de finanțare au urcat, pe fondul aversiunii la risc. Randamentele titlurilor de trezorerie ale SUA pe zece ani au crescut cu 0,5 puncte procentuale, până la 4,43%, iar cele ale României au urcat cu peste un punct procentual, la peste 7,4%. La finalul lunii, dobânzile la care statul român s-ar împrumuta pentru o nouă emisiune ar fi de 7,2%, conform aceleiași surse. Pe plan politic, secretarul de stat american Marco Rubio a spus vineri seara că războiul din Iran „s-ar putea prelungi câteva săptămâni, dar nu luni”, în timp ce tot mai mulți economiști, inclusiv președinta BCE, avertizează că ar fi fost depășit pragul de la care o recesiune globală nu mai poate fi evitată. Joi, Donald Trump a declarat că Iranul are termen până pe 6 aprilie pentru a ajunge la un acord cu SUA, iar vineri premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că „zilele și săptămânile următoare ar putea duce la o escaladare” în Orientul Mijlociu, sugerând posibilitatea extinderii conflictului în regiunea Golfului. [...]
Rusia va interzice exporturile de benzină de la 1 aprilie , care citează o agenție rusă de presă și precizează că măsura ar urma să fie în vigoare până la 31 iulie. Decizia vine pe fondul volatilității din piața globală a țițeiului și a produselor petroliere, alimentată de criza din Orientul Mijlociu. În același timp, vicepremierul rus Alexander Novak a indicat că cererea externă pentru resursele energetice ale Rusiei rămâne ridicată, ceea ce susține veniturile din export, dar poate pune presiune pe piața internă. „Turbulențele de pe piața globală a țițeiului și produselor petroliere, cauzate de criza din Orientul Mijlociu, duc la fluctuații semnificative de preț.” Guvernul rus susține că volumele de țiței procesate au rămas la nivelul de anul trecut, ceea ce ar trebui să asigure o aprovizionare stabilă cu produse petroliere. Totuși, anul trecut au fost raportate deficite de benzină în mai multe regiuni din Rusia și în părți din Ucraina aflate sub control rusesc, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești și al cererii sezoniere. Rusia a recurs în mod repetat la limitarea exporturilor de benzină și motorină pentru a tempera creșterile de preț și pentru a evita golurile de aprovizionare pe piața internă. Conform unor surse din industrie citate de publicație, Rusia a exportat anul trecut aproape cinci milioane de tone metrice de benzină, echivalentul a aproximativ 117.000 de barili pe zi. [...]
Guvernul Slovaciei a decis introducerea unui preț diferențiat la motorină , măsură prin care șoferii din alte țări vor plăti mai mult decât cei locali. Decizia, citată de Digi24 , vine pe fondul problemelor de aprovizionare și al creșterii cererii generate de diferențele de preț din regiune. Concret, motorina va ajunge la 2,012 euro/litru pentru străini , cu aproximativ 30% mai mult decât prețul plătit de cetățenii slovaci. Autoritățile susțin că măsura este temporară și are rolul de a evita o posibilă penurie, în contextul în care tot mai mulți șoferi din țările vecine vin să alimenteze în Slovacia , unde combustibilul este mai ieftin. Situația este influențată și de factori externi. Închiderea oleoductului Drujba, care transporta petrol rusesc prin Ucraina , a afectat aprovizionarea, iar tensiunile din Orientul Mijlociu au dus la scumpiri pe piața internațională. În acest context, Slovacia încearcă să limiteze presiunea pe propriile stocuri și să evite transformarea țării într-un punct de alimentare pentru tranzit. Decizia a atras însă reacții din partea Comisiei Europene . Oficialii de la Bruxelles consideră că măsura este discriminatorie și contrară legislației UE , încălcând principiul egalității între cetățeni. Comisia a transmis că ar putea lua măsuri legale dacă Slovacia nu renunță la această politică. Guvernul slovac justifică diferența de preț și prin alinierea la nivelurile din țările vecine precum Austria, Polonia sau Cehia, însă disputa cu instituțiile europene rămâne deschisă. [...]
Un proiect de ordonanță de urgență privind prețul carburanților , obținut de Digi24 , arată că Guvernul vrea să intervină direct în piață pentru a limita scumpirile accelerate din ultimele săptămâni. Măsurile sunt gândite ca temporare și ar urma să fie aplicate până la 30 iunie 2026 , cu posibilitatea de prelungire dacă situația o va impune. Documentul prevede mai multe intervenții concrete: plafonarea adaosului comercial la nivelul mediei din 2025, pe tot lanțul (rafinare, distribuție, vânzare) limitarea exporturilor de motorină și țiței, doar cu acordul autorităților reducerea temporară a conținutului de biocarburanți obligația companiilor de a raporta lunar modul de formare a prețurilor Pe lângă aceste măsuri, sunt introduse și sancțiuni dure pentru operatorii care nu respectă regulile. Amenzile pot ajunge: între 0,5% și 1% din cifra de afaceri pentru depășirea adaosului între 5% și 10% pentru exporturi fără aprobare, inclusiv confiscarea bunurilor În același timp, Consiliul Concurenței primește atribuții extinse, iar deciziile sale devin direct executorii. Termenele sunt stricte: 60 de zile pentru emiterea deciziilor și 30 de zile pentru contestarea lor în instanță. Intervenția vine după o perioadă de creșteri rapide la pompă . Potrivit datelor din document, benzina s-a scumpit cu peste 1 leu/litru , iar motorina cu aproape 2 lei/litru , pe fondul tensiunilor internaționale și al evoluției cotațiilor petrolului. România rămâne dependentă de importuri, iar dezechilibrul intern este vizibil: există suficientă benzină, dar deficit de motorină. Autoritățile avertizează că aceste scumpiri pot genera efecte în lanț în economie, de la transport până la prețurile alimentelor. În paralel, Guvernul analizează și o posibilă reducere a accizelor , decizie care ar putea fi discutată în perioada următoare. [...]
