Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rafinăria Kirishi din regiunea Leningrad operează la circa 40% din capacitate după atacuri ucrainene cu drone, potrivit Digi24, care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski a spus că reducerea capacității a venit în urma unor „acțiuni operaționale” și că Ucraina a folosit drone cu rază lungă de acțiune. El a susținut, totodată, că tehnologia dronelor și a așa-numitelor „rachete-dronă” (muniții cu caracteristici intermediare între rachetă și dronă) continuă să avanseze.
Președintele ucrainean a mai afirmat că, având în vedere distanța până la regiunea Leningrad, atacul nu ar fi implicat rachete furnizate de partenerii externi ai Ucrainei.
Atacul ar fi avut loc în noaptea de 25 spre 26 martie, când forțele de apărare ale Ucrainei au lovit rafinăria Kirishi, din regiunea Leningrad, conform informațiilor prezentate de oficiali militari ucraineni.
Aceștia au indicat că Kirishi este una dintre cele mai mari trei rafinării din Rusia și produce o gamă largă de produse petroliere, inclusiv combustibil utilizat de forțele armate ruse, ceea ce ridică miza economică și logistică a unei astfel de lovituri.
În plus, Reuters a relatat că rafinăria și-a întrerupt toate operațiunile după ce un atac cu drone a provocat un incendiu, iar RBC Ukraine susține că reluarea producției ar putea avea loc, cel mai probabil, peste aproximativ o lună.
Recomandate
România riscă să redevină dependentă de importuri de gaze după 2035 , iar miza se mută de pe autosuficiență pe infrastructură și reguli de piață care să susțină industria, potrivit Mediafax , care redă declarațiile fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan . Ivan spune că, pe baza unor analize privind capacitatea de producție și consumul de gaze naturale pe următorii 25 de ani, România își poate acoperi consumul intern până în 2035. După acest prag, însă, ar fi nevoie de volume suplimentare, în contextul evoluției consumului intern și regional. În același timp, fostul ministru susține că România ar putea livra gaze către țări din regiune – Ucraina, Moldova, Ungaria, Slovacia și Austria – care „au nevoie de gaze naturale”, conform concluziilor la care ar fi ajuns aceste analize. „Strategie dublă”: gaz pentru industrie și tranzit pentru regiune În opinia lui Ivan, România ar trebui să urmărească două direcții în paralel, pentru a rămâne relevantă pentru investitori și pentru a-și proteja poziția energetică: utilizarea gazului produs intern pentru industria românească, „la cost de producție plus un profit reglementat” (profit stabilit prin reguli, nu lăsat integral pieței); dezvoltarea infrastructurii astfel încât gazele care ar urma să vină „ca propunere din partea SUA prin Grecia, pentru toată regiunea”, să poată fi tranzitate prin România, nu prin alte rute, pentru a genera venituri și a acoperi cererea regională fără a pune presiune pe consumul intern. De ce contează pentru economie Mesajul central este că autosuficiența până în 2035 nu elimină riscul de dependență ulterior, iar deciziile privind infrastructura de tranzit și modul de alocare a gazului intern către industrie devin esențiale pentru: costurile energiei în industrie (și, implicit, competitivitatea); venituri din tranzit și rolul României în aprovizionarea regională; atractivitatea pentru investiții, în măsura în care există predictibilitate privind accesul la gaze și regulile de preț. Ivan a făcut declarațiile marți seara, la Antena 3 CNN, potrivit aceleiași surse. [...]
Bruxelles avertizează că prelungirea de către SUA a unei derogări pentru exporturi de petrol rusesc riscă să slăbească eficiența sancțiunilor , într-un moment în care Moscova ar continua să obțină beneficii economice din scumpirea energiei, potrivit Economedia , care citează Agerpres. Valdis Dombrovskis , comisarul european pentru economie, a criticat decizia Statelor Unite de a prelungi cu încă 30 de zile derogarea de la regimul sancțiunilor care permite continuarea unor exporturi de petrol rusesc. Mesajul său, transmis înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 (format extins) de la Paris, a fost că presiunea internațională asupra Kremlinului ar trebui „intensificată, nu redusă”. „Rusia este cea care câștigă de pe urma războiului din Iran și a creșterii corespunzătoare a prețurilor la energie.” De ce contează: sancțiunile și „portițele” care pot dilua presiunea economică În logica Bruxelles-ului, menținerea unei derogări care permite fluxuri de petrol rusesc intră în contradicție cu obiectivul sancțiunilor introduse după invazia Ucrainei din 2022 : limitarea surselor de finanțare ale Rusiei. Dombrovskis a reiterat explicit poziția UE: „Din punctul de vedere al Uniunii Europene, nu credem că acesta este momentul să reducem presiunea asupra Rusiei.” Ce spune Washingtonul și ce a transmis în G7 Potrivit comisarului european, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, i-a informat pe partenerii G7 cu o zi înainte despre decizia Washingtonului, susținând că măsura este „temporară”. Dombrovskis a atras însă atenția că este deja a doua prelungire consecutivă a unei derogări care, inițial, era limitată la 30 de zile. Din perspectiva americană, derogarea ar avea rolul de a ajuta țările vulnerabile să-și asigure aprovizionarea cu petrol și de a contribui la stabilizarea pieței globale a țițeiului. Contextul discuțiilor din G7: dezechilibre globale și materii prime critice În paralel, la reuniunea de la Paris, miniștrii de Finanțe din G7 și partenerii invitați au discutat despre dezechilibrele economice globale și despre consolidarea cooperării internaționale într-un context geopolitic descris ca „mai fragmentat”. Dombrovskis a salutat și eforturile președinției franceze a G7 privind parteneriatele în domeniul materiilor prime critice, pe care Bruxelles-ul le consideră strategice pentru reducerea dependențelor în sectoarele energiei și tehnologiei. [...]
Europa riscă lipsuri fizice de petrol în următoarele săptămâni , pe fondul scăderii accelerate a stocurilor globale și al tensiunilor de aprovizionare legate de Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: nu doar prețul, ci disponibilitatea efectivă a țițeiului și a produselor petroliere ar putea deveni o problemă pentru piața europeană. Analiștii citați în material avertizează că Europa ar putea resimți lipsuri până la finalul lunii mai, într-un moment în care „prețurile actuale nu reflectă gravitatea situației”. Jeff Currie, președintele executiv al platformei Abaxx Commodity Exchange, a declarat pentru CNBC că „lipsurile de petrol ar putea lovi Europa în orice zi” și că problema centrală este accesul la resursă, nu nivelul cotațiilor. De ce se strâng stocurile și ce amplifică presiunea Pe partea de cerere, apropierea sezonului de vacanțe și sărbători în SUA și Marea Britanie este văzută ca un factor care poate împinge consumul de combustibili în sus, adăugând presiune pe o piață deja tensionată. Agenția Internațională a Energiei a confirmat, potrivit articolului, că ritmul de scădere al stocurilor globale de petrol este unul record. Strâmtoarea Ormuz : riscul de blocaj și efectul de întârziere Un element critic rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru transporturile de petrol. Conform unei analize Société Générale citate de Libertatea, chiar și dacă strâmtoarea s-ar redeschide la începutul lunii iunie, ar fi necesare „cel puțin 52 de zile” pentru revenirea la o aprovizionare normală, din cauza etapelor de transport, descărcare și rafinare. În acest interval, analiștii avertizează că „milioane de barili pe zi” ar putea rămâne indisponibili, ceea ce ar accelera scăderea stocurilor deja reduse. Prețurile urcă, iar scenariile de risc merg până în 2027 În paralel, cotațiile sunt în creștere pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran. Luni, Brent a ajuns la aproximativ 110,7 dolari pe baril (aprox. 510 lei), iar WTI a depășit 106,8 dolari pe baril (aprox. 490 lei), conform datelor din articol. Specialiștii citați avertizează că, dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat până la finalul lunii iunie, prețurile ar putea urca la 150 de dolari pe baril (aprox. 690 lei), iar piața ar putea rămâne tensionată până în 2027. Într-un semnal separat de vulnerabilitate pe lanțul de aprovizionare, materialul amintește că, încă de la jumătatea lunii aprilie, experții avertizau că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane, iar UE ar avea rezerve pentru aproximativ cinci luni dacă problemele de aprovizionare persistă. [...]
Repornirea rafinăriilor Petromidia și Petrobrazi a redus dependența României de importurile de motorină , dar a schimbat și harta furnizorilor externi: Arabia Saudită a devenit principalul livrator, iar India și Turcia au câștigat teren, după diminuarea fluxurilor din Rusia, potrivit Antena 3 . Reluarea producției la cele două rafinării a crescut ponderea producției interne în consumul național, ceea ce a stabilizat aprovizionarea și a redus presiunea asupra prețurilor. În același timp, importurile au început să scadă, iar producția internă a urcat peste nivelurile de la începutul anului, pe fondul reechilibrării dintre produs local și marfă adusă din afara țării. Cum s-a schimbat mixul de importuri Chiar dacă dependența de importuri s-a diminuat, România continuă să aducă „o cantitate semnificativă” de motorină din exterior. În această structură, Arabia Saudită și-a consolidat poziția de furnizor-cheie, înlocuind „în bună măsură” livrările care veneau anterior din Rusia. Pe lângă Arabia Saudită, rafinăriile din India și Turcia trimit volume tot mai mari către piața românească, ceea ce indică o diversificare a surselor, dar și o expunere mai mare la evoluțiile din regiuni precum Orientul Mijlociu. Ce înseamnă pentru risc și prețuri Autoritățile susțin că România are stocuri de carburanți suficiente pentru câteva luni, reducând riscul unei crize imediate de aprovizionare. Totuși, piața rămâne sensibilă la șocuri externe, iar echilibrul actual se bazează pe combinația dintre producția internă și importuri din mai multe surse, nu pe eliminarea dependenței de import. [...]
Statele Unite prelungesc cu 30 de zile suspendarea sancțiunilor pentru petrolul rusesc aflat pe mare , o măsură menită să reducă presiunea asupra pieței hidrocarburilor în contextul blocării Strâmtorii Ormuz , potrivit TVR Info . Derogarea, descrisă drept o „exceptare temporară”, are ca obiectiv să permită „celor mai vulnerabile țări” să importe acest petrol, a explicat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , într-un mesaj publicat pe rețeaua X. De ce contează: Washingtonul încearcă să limiteze șocul de ofertă din Ormuz Administrația americană a introdus această licență generală în martie, în încercarea de a tempera creșterea prețurilor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, iar măsura fusese deja prelungită. Potrivit lui Bessent, prelungirea ar urma să ajute la „stabilizarea pieței fizice a țițeiului” și la direcționarea livrărilor către statele cu vulnerabilitate energetică ridicată. În același timp, oficialul american susține că măsura ar împiedica livrările de petrol către China, care ar stoca țițeiul cumpărat la prețuri reduse. Context: sancțiuni contra finanțării Rusiei, dar cu excepții pe fond de criză regională Sancțiunile SUA au vizat reducerea veniturilor guvernului rus din exporturile de petrol, ca reacție la invazia Ucrainei. Totuși, perturbările recente din piața globală de energie au determinat Washingtonul să accepte temporar tranzacții care, în mod obișnuit, ar fi obstrucționate. TVR Info notează că piețele globale de energie au fost afectate după ofensiva comună lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar Teheranul controlează Strâmtoarea Ormuz și o folosește ca pârghie strategică. În prezent, navele tranzitează strâmtoarea „doar în număr mic”. Iranul a anunțat, luni, crearea unui nou organism pentru gestionarea acestei rute maritime. Potrivit publicației specializate Lloyd’s List, acesta este „responsabil pentru aprobarea trecerii navelor și colectarea taxelor de tranzit”. [...]
Posibila răscumpărare de către stat a rafinăriei Lukoil din Burgas ar putea veni la pachet cu o pretenție de despăgubiri de 3 miliarde de euro , în condițiile în care compania rusă reclamă exproprierea după preluarea controlului de către autorități, potrivit Profit . Vicepremierul bulgar Atanas Donev a spus că orice decizie privind o eventuală răscumpărare a rafinăriei Lukoil Neftokhim Burgas trebuie precedată de o evaluare detaliată a valorii activului, a riscurilor și a beneficiilor pe termen lung pentru Bulgaria. El a precizat că subiectul nu este, în acest moment, pe agenda oficială a guvernului. Declarațiile vin după ce administratorul special numit de stat, Rumen Spetsov , a vorbit despre o „oportunitate istorică” pentru Bulgaria de a recâștiga controlul asupra rafinăriei. Spetsov a afirmat că Lukoil solicită despăgubiri de 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), cerere depusă prin filiala comercială Litasco (Elveția), dar care „nu este încă definitivă”, conform aceleiași surse. Miza: proprietatea și riscul juridic, pe fondul sancțiunilor Disputa are loc în contextul presiunii sancțiunilor internaționale asupra activelor energetice rusești, pe fondul războiului din Ucraina. Din 2022, SUA au înăsprit treptat restricțiile asupra Lukoil, afectând operațiunile financiare, accesul la plăți în dolari și tranzacțiile transfrontaliere. Până la finalul lui 2025, regimul de sancțiuni al OFAC (autoritatea americană care gestionează sancțiunile) a fost extins pentru a acoperi și operațiunile companiei în Bulgaria, inclusiv rafinăria din Burgas și structurile logistice asociate. În paralel, Washingtonul a emis derogări pentru a permite continuarea operațiunilor Lukoil în Bulgaria și România, cea mai recentă prelungind până la 29 octombrie termenul pentru vânzarea activelor din cele două țări, mai notează publicația. Control extern și scenarii de vânzare: cine s-a arătat interesat Bulgaria a adoptat o lege care introduce management extern la rafinăria Neftokhim Burgas, la benzinăriile Lukoil Bulgaria și la alte entități locale ale grupului. Din 17 noiembrie, atribuțiile organelor de conducere ale acestor subsidiare au fost transferate lui Rumen Spetsov, ca administrator special numit de guvern. Pe fondul discuțiilor despre structura de proprietate pe termen lung, în spațiul public au fost vehiculate mai multe nume ca potențiali cumpărători, între care: KazMunayGas (proprietarul Rompetrol), care ar fi depus o ofertă la începutul anului, potrivit unor surse citate de Bloomberg; grupul ungar MOL, care și-a exprimat oficial interesul; companii precum Chevron, Gunvor și fondul Carlyle, menționate ca potențiali cumpărători în diferite etape. Importanța activului: una dintre cele mai mari rafinării din Sud-Estul Europei Rafinăria Neftokhim Burgas este descrisă ca una dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est, cu o capacitate de procesare de aproximativ 7–8 milioane de tone de țiței pe an. Infrastructura include terminalul maritim Rosenets, principal punct de intrare pentru aprovizionarea cu țiței, conectat direct la rafinărie prin conducte. [...]
