Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia va interzice exporturile de benzină de la 1 aprilie, care citează o agenție rusă de presă și precizează că măsura ar urma să fie în vigoare până la 31 iulie.
Decizia vine pe fondul volatilității din piața globală a țițeiului și a produselor petroliere, alimentată de criza din Orientul Mijlociu. În același timp, vicepremierul rus Alexander Novak a indicat că cererea externă pentru resursele energetice ale Rusiei rămâne ridicată, ceea ce susține veniturile din export, dar poate pune presiune pe piața internă.
„Turbulențele de pe piața globală a țițeiului și produselor petroliere, cauzate de criza din Orientul Mijlociu, duc la fluctuații semnificative de preț.”
Guvernul rus susține că volumele de țiței procesate au rămas la nivelul de anul trecut, ceea ce ar trebui să asigure o aprovizionare stabilă cu produse petroliere. Totuși, anul trecut au fost raportate deficite de benzină în mai multe regiuni din Rusia și în părți din Ucraina aflate sub control rusesc, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești și al cererii sezoniere.
Rusia a recurs în mod repetat la limitarea exporturilor de benzină și motorină pentru a tempera creșterile de preț și pentru a evita golurile de aprovizionare pe piața internă. Conform unor surse din industrie citate de publicație, Rusia a exportat anul trecut aproape cinci milioane de tone metrice de benzină, echivalentul a aproximativ 117.000 de barili pe zi.
Recomandate
Revenirea surplusului de petrol pe piața mondială este din nou pe radar, după ce producția Rusiei a crescut, pe fondul unui acord Trump–Putin care vizează motorina, potrivit Profit . Pentru piață, semnalul cheie este cel transmis de Agenția Internațională a Energiei (AIE) : oferta ar urma să depășească din nou cererea, ceea ce pune presiune pe cotații și pe marjele din lanțul de rafinare. Creșterea producției ruse este legată de înțelegerea politică menționată în material, care ar fi vizat motorina. În practică, orice relaxare – fie și punctuală – pe fluxurile de produse petroliere poate schimba rapid echilibrul regional și global, mai ales într-o piață în care Rusia rămâne un furnizor major. Ce spune AIE și de ce contează pentru prețuri AIE indică revenirea unui surplus pe piața mondială, un context care, în mod obișnuit, se traduce printr-o competiție mai dură între exportatori și printr-o sensibilitate mai mare a prețurilor la șocuri de cerere. Pentru companii, un surplus înseamnă, de regulă, presiune pe veniturile din upstream (producție) și repoziționări în downstream (rafinare și distribuție), în funcție de evoluția marjelor la produse precum motorina. La ce să se uite companiile și consumatorii Dacă surplusul anticipat de AIE se materializează, efectele urmărite de piață sunt, în principal: direcția cotațiilor internaționale la țiței și produse petroliere; evoluția marjelor de rafinare, în special pe segmentul motorinei; reacțiile producătorilor (inclusiv eventuale ajustări de ofertă) pentru a limita scăderea prețurilor. Materialul nu oferă detalii cantitative despre amplitudinea creșterii producției sau despre dimensiunea surplusului estimat; rămâne de urmărit cum vor fi reflectate aceste semnale în următoarele actualizări ale AIE și în deciziile marilor producători. [...]
Restricțiile la pompă revin în Rusia, semn că loviturile asupra rafinăriilor încep să afecteze piața internă , după ce Ucraina a atacat în ultimele două săptămâni cel puțin opt rafinării importante, potrivit Digi24 . Deficitul de carburanți a fost raportat în cel puțin șase regiuni, iar autoritățile au introdus limitări la vânzarea benzinei și motorinei pentru a preveni cumpărăturile de panică și cozile la benzinării. Escaladarea vine după 30 octombrie, când, potrivit materialului, armistițiul energetic anunțat de președintele american Donald Trump între Moscova și Kiev nu a intrat efectiv în vigoare. Cel mai recent atac a vizat rafinăria din Kirishi – a doua ca mărime din Rusia – conform guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko. Cum arată restricțiile și unde sunt aplicate În Karelia, autoritățile au impus limite de alimentare la stațiile Rosneft de pe principalele șosele: 30 de litri de benzină și 50 de litri de motorină pentru fiecare achiziție. Tot acolo, vânzarea carburanților în canistre a fost suspendată complet. Guvernatorul regiunii Karelia, Artur Parfenchikov, a justificat măsurile ca fiind temporare și orientate spre menținerea funcționării benzinăriilor și distribuirea „uniformă” a carburanților, notează News.ro. „Sunt pe deplin conștient că aceste restricții pot provoca neplăceri locuitorilor și companiilor ale căror activități depind de transport. Totuși, în circumstanțele actuale, aceste măsuri sunt necesare.” Măsuri similare au fost introduse și în Buriatia (inclusiv în capitala regională Ulan-Ude) și în regiunea învecinată Zabaikalsk. Restricții au mai fost raportate în regiunile Nijni Novgorod, Arhanghelsk, Penza și Krasnoiarsk. De ce contează: presiune pe producție și pe exporturi Potrivit materialului, atacurile ucrainene reduc capacitatea Rusiei de a produce benzină și motorină, ceea ce afectează aprovizionarea pieței interne. În același timp, situația poate complica un potențial acord între Vladimir Putin și Donald Trump privind exporturile rusești de motorină către piețele internaționale și Statele Unite. Contextul recent indică faptul că nu este un episod izolat: Rusia s-a confruntat cu o criză similară în vară, când atacurile cu drone asupra rafinăriilor au coincis cu vârful sezonier al cererii. Atunci, Moscova a reintrodus restricții la exporturile de benzină și, în iulie, a limitat și vânzările externe de motorină. [...]
Rusia transmite că reluarea livrărilor de gaze către Europa prin Ucraina este improbabilă pe termen scurt , invocând imposibilitatea practică a unor astfel de planuri „în acest moment”, potrivit Digi24 . Mesajul Kremlinului reduce șansele unei soluții rapide care ar putea tempera costurile energetice în Europa în iarna următoare și menține incertitudinea pentru piața regională a gazelor. Declarația a venit după informații apărute în presă despre o posibilă reluare a tranzitului prin Ucraina, în cadrul unei propuneri de „ armistițiu energetic ” pe perioada iernii. The Wall Street Journal a scris anterior că administrația Trump ar fi avansat ideea în discuțiile din septembrie, ca stimulent pentru ca Moscova să oprească atacurile asupra rețelei energetice ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că „situația de pe teren” face planurile imposibil de implementat acum, dar a lăsat deschisă o discuție despre viitor. „Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment. Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea.” Ce ar fi presupus propunerea și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate, planul ar fi urmărit două efecte economice directe: taxe de tranzit pentru Ucraina și costuri mai mici de încălzire pentru Europa. Pentru a ocoli sancțiunile europene, gazul rusesc ar fi urmat să fie vândut prin intermediul unei companii americane, iar încasările să fie depuse într-un cont escrow (cont blocat, cu utilizare condiționată), pentru a limita accesul Moscovei la bani care ar putea finanța războiul. Peskov a condiționat orice reluare a livrărilor de trei elemente: „disponibilitatea cumpărătorilor”, „disponibilitatea vânzătorilor” și „capacitatea vânzătorilor”. Context: dependența Europei a scăzut, dar importurile nu au dispărut Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte după invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul și-a asumat eliminarea tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În același timp, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (SUA), UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni din 2026, cu 16% peste nivelul din primul trimestru al anului anterior și cel mai mare volum din 2022. Rusia ar mai reprezenta acum 11% din consumul de gaze naturale al Europei, față de 45% înainte de invazia din 2022. Kremlinul a indicat, totodată, că vede în „Sudul Global” o zonă de creștere a consumului de petrol și gaze în anii următori, sugerând o reorientare a exporturilor, în condițiile în care piața europeană rămâne „premium”, dar mai dificilă politic și comercial. [...]
Comisia Europeană exclude reluarea importurilor de gaz rusesc după războiul din Ucraina , invocând cadrul de reglementare deja adoptat pentru eliminarea treptată a acestor livrări, potrivit Euronews . Mesajul Bruxellesului taie din start scenariul repunerii în funcțiune a Nord Stream și mută discuția din zona „posibilei reconcilieri” în cea a obligațiilor legale și a calendarului de ieșire din dependența energetică de Rusia. Reacția vine pe fondul informațiilor că Statele Unite și Rusia ar discuta despre reluarea livrărilor de gaz către Europa după încheierea conflictului. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șefă a Comisiei Europene, a argumentat poziția prin costurile și riscurile de securitate asociate dependenței de combustibili fosili din Rusia. „Știm foarte bine care sunt costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziția de combustibili fosili. Aceste resurse au fost folosite ca armă, iar noi am plătit prețul. Nu uităm acest lucru.” Calendarul UE: ieșire completă din gazul rusesc până la final de 2027 Bruxellesul susține că renunțarea la gazul rusesc nu depinde doar de sancțiuni, ci și de legislația europeană în vigoare, care prevede eliminarea treptată a importurilor indiferent de evoluțiile geopolitice. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a indicat că planul acoperă atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru transport cu nave). Conform calendarului prezentat: GNL din Rusia : contractele pe termen scurt au fost eliminate; cele pe termen lung ar urma să înceteze până în ianuarie 2027 . Gaz prin conducte (inclusiv asociat anterior Nord Stream) : eliminare până în septembrie 2027 . Ultimele livrări : ar urma să se încheie până la sfârșitul lui 2027 . Pinho a mai spus că Rusia a fost cea care a întrerupt inițial livrările, într-un moment în care Europa era puternic dependentă de gazul rusesc. Nord Stream și miza economică: costuri mai mici vs. risc de securitate Nord Stream 1 și 2 leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pe o distanță de peste 1.200 km. Nord Stream 1 nu mai funcționează după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit certificarea necesară din partea autorităților germane. În paralel, au apărut informații că Washingtonul și Moscova ar analiza reluarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american. Potrivit materialului, discuțiile ar viza și alte posibile acorduri economice, inclusiv activele Lukoil , tehnologie nucleară și proiecte de GNL în zona arctică. În Europa, revenirea la gazul rusesc rămâne un subiect disputat: susținătorii invocă posibile costuri mai mici pentru consumatori și companii, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor de securitate generate de o nouă dependență. Context de piață: dependența a scăzut, dar GNL-ul e, de regulă, mai scump Ponderea gazului rusesc transportat prin conducte în importurile europene a coborât de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025 , potrivit datelor citate. Reducerea dependenței a împins însă statele europene către un consum mai mare de GNL, inclusiv din SUA, care este „de regulă mai scump”, notează sursa. Pentru companii, mesajul Comisiei indică faptul că, chiar și într-un scenariu de încetare a războiului, revenirea la gazul rusesc nu este tratată ca opțiune de politică energetică , ci ca direcție închisă prin reguli și termene deja stabilite. [...]
Rusia prelungește importurile de benzină până la finalul lui 2026 pentru a acoperi deficitul intern provocat de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, chiar dacă a convenit recent reluarea exporturilor de motorină în baza unui acord cu Statele Unite , potrivit Agerpres . Vicepremierul rus Aleksandr Novak a spus că importurile de benzină vor continua „cel puțin până la sfârșitul anului”, pentru alimentarea pieței interne și refacerea rezervelor reduse în sezonul estival. Oficialul a indicat că volumul benzinei importate rămâne la 10%, măsură menită să limiteze deficitul și presiunea pe prețurile la carburanți, în special la benzină. De ce contează: piața internă rămâne sub presiune, în pofida relaxării la export Mesajul transmis de Moscova este că prioritatea rămâne stabilizarea aprovizionării interne, după luni în care atacurile asupra rafinăriilor au afectat producția de benzină și motorină, alimentând penuria, creșterile de preț și cozile la benzinării. În acest context, Novak a amintit că, în urmă cu o lună, a cerut guvernului să crească producția și să ajusteze nivelurile de import pentru a stabiliza piața. Printre măsurile aplicate s-a numărat și interdicția la export pentru benzină și motorină, ridicată parțial sâmbăta trecută. Exporturile de motorină: calendarul livrărilor și pașii operaționali În paralel, Rusia susține că firmele sale sunt pregătite să exporte motorină „imediat”, însă Novak a punctat că livrările depind de pași comerciali și logistici care durează, în mod tipic, două-trei săptămâni: semnarea contractelor, încărcarea și închirierea navelor, apoi expedierea către cumpărător. Conform planului prezentat, Rusia ar urma să exporte: peste 300.000 de tone de motorină „imediat” către piețele americane și globale; alte 500.000 de tone în noiembrie; 1.000.000 de tone ulterior. Cu o zi înainte, Novak a indicat și posibilitatea ca Rusia să depășească aceste planuri și să exporte până la 3,5 milioane de tone de motorină până la sfârșitul anului, în baza acordului cu Statele Unite. Posibilă restricție suplimentară: exporturile de GNL pentru neproducători Novak a mai spus că nu exclude o interdicție a exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru companiile neproducătoare până la sfârșitul lui 2026, dar a precizat că nu există încă o decizie, iar Ministerul Energiei analizează opțiunea în funcție de situația de pe piața GNL. [...]
Rafinăria Petrotel-Lukoil se pregătește să reia producția, iar cheia este logistica de aprovizionare cu țiței în condiții de sancțiuni , cu primul transport programat să ajungă în Portul Constanța până la 20 noiembrie 2026, potrivit Economica , care citează informații obținute de Mediafax. Reluarea rafinării depinde de coordonarea operațională și contractuală cu două companii aflate în subordinea Ministerului Energiei: Oil Terminal (pentru preluarea și descărcarea transportului în port) și CONPET (pentru transportul țițeiului de import către rafinăriile din România). Compania ar fi informat Ministerul Energiei că următoarea perioadă este importantă pentru ca transportul să ajungă „în siguranță” la rafinărie. Ce se știe despre repornirea instalațiilor Dan Dănulescu, inginer-șef în cadrul Petrotel Lukoil, spune că primul pas al relansării este finalizat: CET-ul (centrala care asigură utilități/energie pentru platformă) a fost pornit, iar instalațiile au fost revizuite și recalibrate. Obiectivul menționat este ca repornirea integrală să înceapă înainte de perioada de îngheț. „Timp de o lună, colegii noștri au lucrat la pregătirea instalațiilor și la toate verificările care țin de această etapă. Astăzi, rafinăria este pregătită să înceapă procesul de repornire. CET Petrotel a fost deja pornită, iar din punct de vedere tehnic este important ca următoarele etape să poată continua înainte de venirea înghețului.” Aprovizionarea cu țiței și condițiile de sancțiuni Conform informațiilor prezentate de Mediafax, țițeiul așteptat până la 20 noiembrie este de origine kazahă și ar respecta condițiile impuse de sancțiunile internaționale, atât ale Uniunii Europene, cât și ale Trezoreriei americane și britanice. În plus, compania susține că fondurile și resursele folosite „nu sunt de origine și nu vor avea destinație” în Federația Rusă. Petrotel indică drept necesară identificarea unei soluții „prin dialog” între companie, Ministerul Energiei, Oil Terminal și CONPET, având în vedere rolul acestora în lanțul logistic de alimentare. Context: o rafinărie strategică, dar cu probleme juridice și financiare Petrotel este a treia unitate de rafinare din România, cu o capacitate de circa 2,4 milioane de tone pe an. Rafinăria a rămas oprită după lucrările de mentenanță încheiate în octombrie anul trecut, pe fondul sancțiunilor americane împotriva grupului rus Lukoil . În paralel, unitatea se află în procedură de administrare specială a statului și a intrat în insolvență, cu datorii de peste 1,5 miliarde de lei, insolvența fiind prezentată ca soluție pentru protejarea activelor. Deși au existat discuții despre potențiali cumpărători ai activelor Lukoil din străinătate (inclusiv rafinăria și lanțul de benzinării din România), în material se precizează că nu a fost finalizată nicio achiziție. [...]
