Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Blocarea Strâmtorii Ormuz de aproape o lună tensionează aprovizionarea cu carburanți, iar Europa riscă să intre în penurie de motorină „în următoarele săptămâni”.
Conform Bloomberg, după aproape patru săptămâni în care strâmtoarea este „practic închisă”, prețurile au crescut puternic, prognozele de creștere economică au fost revizuite în jos, iar penuriile au început să apară în Asia, de la Thailanda la Pakistan. Jurnaliștii Bloomberg notează că, în discuții cu peste 30 de traderi, directori și consilieri din industrie, mesajul repetat a fost că piețele încă subestimează gravitatea situației, unii comparând-o cu șocul petrolier din anii 1970.
Pentru Europa, riscul imediat indicat este pe segmentul produselor rafinate, în special motorina, unde regiunea ar putea ajunge să plătească mai mult pentru a-și asigura volumele și, în lipsa redeschiderii rutei, să se confrunte cu lipsuri în săptămânile următoare. În scenariul în care blocajul persistă, ajustarea ar urma să vină prin reducerea consumului, însă abia după ce prețurile urcă suficient cât să frâneze activitatea economică, de la transport până la cheltuielile gospodăriilor.
În privința dimensiunii șocului, Bloomberg citează un calcul „simplu, aproximativ” potrivit căruia închiderea Strâmtorii Ormuz ar reduce fluxurile globale de petrol cu circa 11 milioane de barili pe zi, iar față de cererea de dinainte de război ar rezulta un deficit de aproximativ 9 milioane de barili pe zi. În paralel, situația este descrisă ca fiind și mai dificilă la gaz natural lichefiat (GNL), unde strâmtoarea asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din aprovizionarea globală, iar alternativele logistice sunt limitate.
Bloomberg arată că autoritățile au încercat să câștige timp prin eliberări din rezerve strategice și prin relaxarea temporară a unor sancțiuni, însă instrumentele sunt finite. Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, a avertizat la CERAWeek din Houston că, dacă criza durează mai mult de trei-patru luni, poate deveni „o problemă sistemică”, în condițiile în care o parte semnificativă din exporturile globale de țiței și din capacitatea de GNL rămâne blocată.
În Asia, efectele se văd deja în raționalizări și restricții, iar Bloomberg menționează că unii oficiali și analiști iau în calcul scenarii de preț foarte ridicate, pe fondul unei piețe care se poate transforma rapid într-o competiție pentru resurse dacă blocajul continuă.
Recomandate
Thailanda spune că a încheiat un acord cu Iranul pentru tranzitul petrolierelor , potrivit News.ro . Anunțul a fost făcut sâmbătă și vizează trecerea navelor thailandeze prin Strâmtoarea Ormuz, rută strategică afectată de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Premierul thailandez Anutin Charnvirakul a declarat, într-o conferință de presă, că „s-a încheiat acum un acord pentru a permite petrolierelor thailandeze să tranziteze în siguranță Strâmtoarea Ormuz, contribuind astfel la calmarea îngrijorărilor privind transportul de combustibil către Thailanda”. Conform aceleiași surse, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz de aproape patru săptămâni. Strâmtoarea este descrisă drept principala cale de transport pentru aproximativ 20% din petrolul și gazul natural la nivel mondial, iar blocajul a perturbat piețele internaționale de petrol. Miza pentru Thailanda este asigurarea continuității livrărilor de combustibil, într-un context în care tranzitul prin Ormuz a devenit un punct critic pentru comerțul energetic global. News.ro nu oferă detalii suplimentare despre termenii acordului sau despre modul în care va fi pus în aplicare în condițiile închiderii strâmtorii. [...]
Prețul petrolului a scăzut, pe fondul semnalelor de detensionare din Orientul Mijlociu , potrivit TVR Info . Criza din regiune a intrat în a patra săptămână, iar tranzacționarea petrolului „începe să se calmeze”, pe măsură ce piețele au reacționat la evoluțiile diplomatice. Țițeiul Brent a coborât cu 5% până la 99 de dolari pe baril, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA a scăzut cu peste 5,5% și se vinde la 88 de dolari, notează sursa. Mișcarea vine după ce bursele au primit pozitiv anunțul președintelui american Donald Trump privind negocierile pe care Washingtonul le poartă cu Teheranul pentru încheierea războiului. O contribuție la schimbarea de sentiment a avut-o și declarația Iranului referitoare la permisiunea acordată navelor neostile de a folosi ruta de transport maritim din Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Principalele elemente menționate în material: criza din Orientul Mijlociu a ajuns la a patra săptămână; Brent: minus 5%, până la 99 de dolari/baril; petrolul comercializat în SUA: minus peste 5,5%, până la 88 de dolari; piețele au reacționat la anunțul privind negocierile SUA-Iran și la poziția Iranului despre tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Exportatorii americani de GNL au câștigat din criza din Iran , pe fondul reorientării accelerate a cumpărătorilor asiatici, potrivit Digi24 . Închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile iraniene asupra unor instalații de gaze din Golful Persic au împins mai multe guverne din Asia să caute alternative la livrările tradiționale din Orientul Mijlociu, iar gazul natural lichefiat (GNL) din SUA a devenit o opțiune tot mai solicitată, deși mai scumpă și mai îndepărtată. Asia este regiunea cea mai expusă la riscurile de pe rutele maritime din zonă, iar perturbarea fluxurilor prin Ormuz a amplificat presiunea pe aprovizionare. În acest context, administrația Trump ar profita de problemele de pe piața globală pentru a crește exporturile de GNL, iar secretarul de stat pentru afaceri interne al SUA, Doug Burgum, a anunțat la Tokyo înțelegeri energetice de 57 de miliarde de dolari cu furnizori din Asia. Conform Washington Post , citat de Digi24, GNL-ul american fusese considerat mult timp prea scump și prea departe pentru a fi o alternativă viabilă pentru piețele asiatice. Situația s-a schimbat după ce Donald Trump a exercitat presiuni asupra unor guverne din regiune, inclusiv prin amenințări cu tarife comerciale, iar trendul s-a accelerat odată cu atacurile asupra infrastructurii de producție de GNL din Qatar. În condițiile în care capacitatea de export a companiilor americane, precum Cheniere și Venture Global, este limitată, cumpărătorii asiatici au plătit prețuri mai mari pentru redirecționarea unor transporturi către noii clienți, ceea ce a susținut creșterea valorii acțiunilor acestor firme, notează Digi24. În același material se menționează că directorii ambelor companii au făcut donații pentru susținerea lui Trump în campania electorală și că Cheniere a primit în februarie o scutire de taxe de 370 de milioane de dolari de la administrația Trump. Pentru Taiwan, miza este ridicată: insula depinde aproape integral de combustibil importat, inclusiv pentru industria tehnologică, iar anterior importa din Qatar o treime din necesarul de GNL și are cele mai mici rezerve de gaze naturale din Asia de Est, potrivit Digi24. Un oficial taiwanez, Kuan-ting Chen, a spus că prețurile mari sunt acceptate din motive de securitate, iar autoritățile de la Taipei au anunțat că vor crește importurile de GNL din SUA din iunie, printr-un contract cu Cheniere; ponderea importurilor din SUA ar urma să ajungă la 25% până în 2029, de la 10% în prezent. China, deși mare importator de GNL , a atenuat șocul prin creșterea producției interne și a importurilor din Rusia, în timp ce vecinii săi au avut opțiuni mai limitate, relatează Digi24. În paralel, Japonia și Coreea de Sud au semnat noi acorduri energetice cu SUA, iar Thailanda a cerut extinderea livrărilor din contractul existent cu Cheniere; în alte state din regiune, inclusiv Cambodgia și Laos, sute de stații de gaz au fost închise din cauza problemelor de aprovizionare și a fluctuațiilor de preț, iar Filipine și Thailanda au introdus măsuri de limitare a consumului pe fondul costurilor ridicate. Materialul subliniază totuși că firmele americane nu pot înlocui complet livrările din Qatar. Deși transporturile de GNL din SUA ajung mai greu în Asia decât cele din Golful Persic, rutele sunt considerate mai sigure, putând evita atât Strâmtoarea Ormuz, cât și Marea Chinei de Sud, zonă cu tensiuni militare. În acest context, Beijingul a încercat să capitalizeze politic situația, sugerând că „reunificarea” ar proteja Taiwanul de crize energetice, propunere respinsă de oficiali taiwanezi, potrivit Digi24. [...]
China limitează scumpirea benzinei și motorinei , potrivit Știrile ProTV , care citează AFP, după creșterea abruptă a cotațiilor internaționale ale țițeiului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al perturbării traficului prin strâmtoarea Ormuz. Măsura anunțată luni vizează plafonarea creșterii maxime a prețurilor la carburanți pe piața internă, cu obiectivul de a reduce presiunea asupra consumatorilor și de a limita efectele economice ale scumpirilor la petrol. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor internaționale, a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și a garanta stabilitatea economică, precum și bunăstarea socială, au fost puse în aplicare măsuri temporare de reglementare a prețurilor interne ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul actual al mecanismului de stabilire a prețurilor”, a subliniat Comisia. Conform Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă, de la ultima ajustare a prețurilor în China, din 9 martie, „prețurile mondiale ale petrolului au crescut puternic” pe fondul intensificării conflictului. În acest context, autoritățile limitează scumpirile la aproximativ jumătate din nivelul care ar fi rezultat din mecanismul obișnuit de stabilire a prețurilor. Plafonul anunțat se aplică, în termeni de creștere maximă, astfel: benzină: maximum 1.160 de yuani (146 de euro) pe tonă; motorină: maximum 1.115 de yuani (140 de euro) pe tonă. Creșterea intră în vigoare în noaptea de luni spre marți, la miezul nopții, ora locală, adică la ora 18:00 în România. China este direct expusă la blocarea strâmtorii Ormuz, întrucât mai mult de jumătate din importurile sale de țiței transportate pe mare provin din Orientul Mijlociu și tranzitează în mare parte prin această rută, potrivit companiei de analiză Kpler. [...]
Saudi-Arabia își redirecționează exporturile de țiței pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz , pe fondul blocajului atribuit Iranului, potrivit BILD . Miza este limitarea impactului asupra prețurilor și a aprovizionării, într-un moment în care una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol este descrisă ca fiind aproape complet blocată. Publicația germană consemnează că, potrivit unui raport al agenției Bloomberg, așa-numita conductă Est–Vest („Petroline”) este operată acum la capacitate maximă. Conform informațiilor citate, prin această infrastructură ar curge aproximativ șapte milioane de barili de petrol pe zi, iar un „insider” ar fi confirmat volumul. Aramco, compania petrolieră de stat a Arabiei Saudite, a refuzat să comenteze, însă BILD amintește că, la începutul lunii martie, directorul general Amin Nasser anunțase că linia va fi în curând încărcată la maximum. Conducta are circa 1.200 km și transportă țiței de la câmpurile petroliere din zona Golfului Persic către portul Yanbu, la Marea Roșie, evitând complet Strâmtoarea Hormuz. „Mullahii blochează ruta comercială atât de importantă prin Strâmtoarea Hormuz și împing în sus prețurile petrolului — însă lumea poate răsufla măcar puțin ușurată: Arabia Saudită are o rută alternativă, pe care o exploatează acum la maximum.” În context, BILD reamintește rolul Strâmtorii Hormuz ca punct de strangulare pentru piața globală: aproximativ 20 de milioane de barili pe zi, adică în jur de o cincime din consumul mondial, tranzitează în mod obișnuit această rută. Tocmai de aceea, folosirea intensă a „Petroline” este prezentată ca o măsură de amortizare a șocului, nu ca o soluție care elimină riscul de piață. Conducta saudită a fost construită în 1981, într-un context de criză regională, în timpul războiului dintre Iran și Irak, notează publicația. Textul mai menționează că, între 2008 și 2012, Emiratele Arabe Unite au dezvoltat o infrastructură similară, Abu Dhabi Crude Oil Pipeline (ADCOP), cu participarea unor companii precum Siemens și Salzgitter, pentru a reduce dependența de trecerea prin Hormuz. [...]
Rafinăria Kirishi din regiunea Leningrad operează la circa 40% din capacitate după atacuri ucrainene cu drone, potrivit Digi24 , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Zelenski a spus că reducerea capacității a venit în urma unor „acțiuni operaționale” și că Ucraina a folosit drone cu rază lungă de acțiune. El a susținut, totodată, că tehnologia dronelor și a așa-numitelor „rachete-dronă” (muniții cu caracteristici intermediare între rachetă și dronă) continuă să avanseze. Președintele ucrainean a mai afirmat că, având în vedere distanța până la regiunea Leningrad, atacul nu ar fi implicat rachete furnizate de partenerii externi ai Ucrainei. Atacul ar fi avut loc în noaptea de 25 spre 26 martie, când forțele de apărare ale Ucrainei au lovit rafinăria Kirishi, din regiunea Leningrad, conform informațiilor prezentate de oficiali militari ucraineni. Aceștia au indicat că Kirishi este una dintre cele mai mari trei rafinării din Rusia și produce o gamă largă de produse petroliere, inclusiv combustibil utilizat de forțele armate ruse, ceea ce ridică miza economică și logistică a unei astfel de lovituri. În plus, Reuters a relatat că rafinăria și-a întrerupt toate operațiunile după ce un atac cu drone a provocat un incendiu, iar RBC Ukraine susține că reluarea producției ar putea avea loc, cel mai probabil, peste aproximativ o lună. [...]
