Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un petrolier turcesc care transporta petrol rusesc a fost atacat cu drone joi, în Marea Neagră, la circa 15 mile marine de Bosfor, potrivit Știrile ProTV, care citează relatări din presa locală. Informațiile indică faptul că nava nu este în pericol de scufundare.
Nava, numită Altura, transporta 140.000 de tone de petrol și a fost lovită de drone aeriene și navale după ce a plecat din portul rusesc Novorossiisk, relatează postul de televiziune NTV, citat de Știrile ProTV. Presa a mai informat că niciunul dintre cei 27 de membri ai echipajului nu a fost rănit, însă exploziile au produs avarii pe punte și au dus la pătrunderea apei în sala motoarelor.
Garda de coastă turcă a trimis nave după apelul de urgență al petrolierului avariat. NTV citează o conversație cu căpitanul, care a spus că echipajul este în siguranță și că nava nu riscă să se scufunde. Ziarul Sozcu, citat de Știrile ProTV, notează că petrolierul a fost vizat de sancțiuni americane și europene legate de exporturile de petrol ale Rusiei și că nava a navigat anterior sub numele Beşiktaş Dardanele; în 2024 ar fi fost cumpărată de o companie panameză, apoi răscumpărată în noiembrie 2025 de Pergamon Shipping din Istanbul și redenumită Altura.
Recomandate
Conducta Tuzla–Podișor este pregătită să preia gazele din Neptun Deep , iar acest lucru reduce riscul unui blocaj de infrastructură în momentul în care producția offshore va începe să intre în Sistemul Național de Transport (SNT), potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută de Ion Sterian , directorul general al Transgaz, după o vizită de lucru la punctele-cheie de intrare a gazelor din proiectul Neptun Deep. Gazoductul Tuzla–Podișor, cu o lungime de 308,3 kilometri, este o investiție de aproximativ 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei). Conducerea Transgaz îl descrie drept cel mai important proiect de infrastructură gazieră construit de companie după BRUA și Onești–Ungheni–Chișinău. „Conducta de transport gaze naturale Țărmul Mării Negre-Podișor este un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale. Aceasta a fost finalizată în iunie 2025 și pusă în funcțiune la începutul lunii octombrie 2025, conform graficului de execuție, și este pregătită să preia gazele naturale din Marea Neagră pentru ca acestea să intre în SNT și să ajungă la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem.” Ion Sterian a mai spus, într-un interviu recent pentru Mediafax, că primele cantități de gaze din Neptun Deep sunt așteptate să intre în sistem în prima parte a anului viitor. Cum intră gazele în sistem: punctele vizitate În cadrul vizitei de lucru, șeful Transgaz a mers la: Stația de Robinete nr. 2 (SR2) a Transgaz, descrisă ca punct de plecare al gazoductului Tuzla–Podișor și punct de intrare al gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep în această conductă; Stația de Măsurare Gaze (SMGN) de la Tuzla a OMV Petrom, indicată ca punct de intrare a gazelor din Neptun Deep, care apoi ajung în SR2 și, mai departe, în conducta Tuzla–Podișor și în SNT. Context: ce înseamnă Neptun Deep Neptun Deep este proiectul de exploatare a gazelor naturale din perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră, o investiție comună a OMV și Romgaz de aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Proiectul ar urma să intre în producție anul viitor și are o cantitate estimată de circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Transgaz a publicat și parametri tehnici ai stației de măsurare a OMV Petrom de la Tuzla, între care debite nominale și maxime, limite minime de oprire și presiuni de intrare/ieșire (exprimate în milioane Smc/zi și bari). [...]
România mizează pe gazul din Marea Neagră ca element de securitate energetică regională , iar președintele Nicușor Dan a spus că „anul viitor” începe exploatarea a „100 miliarde mc” de gaz natural, potrivit News , într-un discurs susținut la Adunarea Generală a ONU . În intervenția sa, șeful statului a legat dezvoltarea rezervelor de gaze naturale și a „mineralelor critice” de obiectivul de reducere a dependenței de „surse de energie impredictibile” și de securizarea lanțurilor de aprovizionare, prezentând România drept un contributor la „reziliența Europei”. Ce a spus președintele despre exploatarea gazelor Nicușor Dan a indicat explicit calendarul și volumul menționat pentru proiectul din Marea Neagră: „Dezvoltăm rezerve semnificative de gaze naturale, minerale critice şi alte resurse strategice, esenţiale pentru securizarea lanţurilor de aprovizionare şi pentru reducerea dependenţei de surse de energie impredictibile. Anul viitor începem exploatarea a 100 miliarde mc gaz natural în Marea Neagră.” Materialul nu oferă detalii despre perimetre, operatori, investiții sau etape de implementare, astfel că impactul concret în piață (producție anuală, fluxuri comerciale, efect în prețuri) nu poate fi evaluat din informațiile publicate. Contextul economic invocat: investiții, industrie și poziționare regională În același discurs, președintele a susținut că transformarea României din ultimele decenii a făcut din țară „una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare industrială” și a afirmat că România s-a aliniat standardelor OCDE, menționând prezența unor „companii globale de top” cu centre de producție, inginerie, tehnologie și servicii. Separat, Nicușor Dan a descris România ca „hub strategic pentru comerț, energie și transporturi”, datorită poziționării la intersecția dintre Dunăre, Marea Neagră și coridoare comerciale, și a transmis mesajul că România este „deschisă afacerilor și inovației”. [...]
Saudi Aramco oprește temporar livrările de țiței către cel puțin doi clienți europeni , după atacul cu drone asupra conductei Est–Vest , o întrerupere care obligă rafinăriile să caute rapid alternative și riscă să pună presiune pe prețurile energiei în Europa, potrivit The Jerusalem Post , care citează Bloomberg. Compania saudită le-a transmis celor doi clienți că nu vor primi transporturi de țiței luna viitoare, deși, în mod obișnuit, livrările sunt făcute lunar în baza unor acorduri pe termen lung. Persoane familiarizate cu situația au declarat pentru Bloomberg că alocările nu vor fi onorate în perioada următoare. Saudi Aramco nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. Ce a declanșat întreruperea: atacul asupra conductei Est–Vest Arabia Saudită a oprit săptămâna trecută conducta Est–Vest după ce instalația a fost țintită de drone. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citată de The Jerusalem Post, conducta ar urma să reia parțial operațiunile în câteva zile și să revină la capacitate maximă în șase săptămâni. În timp ce surse din industria petrolieră și de securitate au indicat anterior că două stații de pompare au fost avariate, o analiză Reuters a imaginilor satelitare a identificat pagube la trei stații, informație confirmată ulterior într-un material Reuters menționat de publicație. Impact operațional în Europa: rafinăriile caută țiței de înlocuire Rafinăriile europene care cumpără țiței saudit primesc, de regulă, transporturile prin portul mediteranean Sidi Kerir din Egipt, conectat la Marea Roșie prin infrastructură de conducte. Întreruperea livrărilor a determinat deja unii clienți să caute surse alternative. Un exemplu este grupul polonez Orlen SA, care a lansat „mai mult de 10” licitații începând de vineri pentru a securiza transporturi de înlocuire, potrivit articolului. De ce contează: presiune pe o piață deja tensionată Țările europene membre OECD au importat în iunie 577.000 de barili pe zi de țiței saudit, conform raportului lunar „Oil Market Report” al Agenției Internaționale pentru Energie, citat de The Jerusalem Post. Conducta Est–Vest este importantă și pentru că oferă Arabiei Saudite o rută alternativă la Strâmtoarea Hormuz, reducând dependența de acest punct maritim îngust prin care trece o parte semnificativă a livrărilor globale de energie. Publicația avertizează că orice scădere suplimentară a exporturilor saudite ar putea amplifica presiunile într-o piață energetică globală deja „încordată”, cu potențial de scumpire a carburanților, creștere a riscurilor inflaționiste și volatilitate mai mare pe piețele financiare. [...]
Închiderea temporară a conductei saudite Est–Vest, care a transportat recent 4–5 milioane de barili de țiței pe zi, adaugă presiune pe o piață deja tensionată de blocajele din rutele-cheie din Orientul Mijlociu , după un atac cu drone asupra infrastructurii petroliere, potrivit Mediafax . Atacul a avut loc în contextul războiului dintre SUA și Iran și al perturbărilor majore din Strâmtoarea Ormuz , iar autoritățile de la Riad și Bagdad susțin că dronele ar fi pornit din Irak. Conducta Est–Vest, cu o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri, traversează Peninsula Arabică și permite exporturile către porturile de la Marea Roșie, ocolind Strâmtoarea Ormuz. Ce înseamnă oprirea conductei pentru fluxurile de petrol Ministerul saudit al Energiei a anunțat suspendarea temporară a operațiunilor prin conducta Est–Vest „ca măsură de precauție”, după ce atacurile au vizat joi dimineață infrastructura petrolieră din regiunile Riad și Medina. În ultimele luni, prin această infrastructură au fost transportate între 4 și 5 milioane de barili de țiței pe zi, echivalentul a aproximativ 4–5% din oferta globală de petrol, potrivit Reuters, citată de Mediafax. Suspendarea transportului este relevantă tocmai pentru că această conductă a devenit o alternativă critică în condițiile în care traficul petrolier prin Strâmtoarea Ormuz s-a redus la niveluri foarte scăzute. Ce se știe despre atac și cine este indicat de autorități Imagini din satelit au indicat un nor de fum negru în apropierea conductei, la sud de Medina. Autoritățile saudite au transmis că atacul s-a soldat cu câteva persoane rănite, iar pagubele sunt în evaluare. Deocamdată, nu este clar cine a lansat efectiv atacul. Arabia Saudită și Irakul au afirmat însă că dronele au pornit de pe teritoriul irakian, într-un context considerat sensibil, deoarece în Irak operează grupări armate susținute de Iran. Guvernul de la Bagdad a condamnat atacul și a declanșat o operațiune pentru identificarea celor responsabili. Context regional: rute afectate și reacții politice Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că livrările de țiței saudit au ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimele peste trei decenii, reducere legată și de atacurile asupra navelor care tranzitează Strâmtoarea Bab el-Mandeb, atribuite unor grupări afiliate rebelilor Houthi, potrivit materialului. În acest context, prețul petrolului a trecut din nou de pragul de 100 de dolari pe baril. Pe plan politic și de securitate, Arabia Saudită a cerut Statelor Unite sprijin militar împotriva grupării Houthi, însă nu a anunțat, deocamdată, o ripostă militară directă la atacul asupra conductei. Ministerul saudit de Externe a precizat că Riadul a decis să nu răspundă militar la cererea premierului irakian, dar și-a rezervat dreptul de a lua „toate măsurile necesare” pentru protejarea intereselor sale. Irakul a reacționat inclusiv prin demiterea unui comandant militar care coordonase operațiuni în provincia Maysan și prin închiderea temporară a punctului de trecere a frontierei Shalamcheh cu Iranul, ca măsură de precauție, în timp ce operațiunea de identificare a responsabililor continuă. [...]
Amenințarea SUA de a opri exporturile de motorină pune UE în fața unui risc imediat de aprovizionare , în condițiile în care America acoperă în prezent mai mult de jumătate din importurile europene, potrivit Știrile Pro TV . Mai multe capitale europene și Comisia Europeană au început consultări pentru un răspuns coordonat la presiunile venite de la Washington, care cere eliberarea din rezervele de urgență. Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Irlanda și Comisia Europeană au discutat cum să reacționeze la solicitarea SUA de reducere a stocurilor, sub amenințarea unei interdicții asupra exporturilor americane de motorină, au declarat oficiali europeni citați de POLITICO. Potrivit acelorași surse, presiunile ar fi fost exercitate „în mod discret”. De ce contează: dependența UE de motorina americană Miza este una economică și operațională: o eventuală interdicție la export din SUA ar avea „implicații grave” pentru economia europeană, în contextul în care Statele Unite sunt un exportator important de motorină și furnizează peste jumătate din importurile UE. În paralel, Reuters a relatat că administrația Trump ar fi cerut Germaniei și Franței – care dețin peste o treime din rezervele strategice ale UE – să folosească stocurile de urgență de motorină pentru a tempera creșterea accentuată a prețurilor globale la combustibil. În caz contrar, ar exista riscul unei interdicții a exporturilor americane, potrivit unor persoane apropiate discuțiilor citate de agenție. Răspunsul european: coordonare prin AIE și încercare de „dezescaladare” Potrivit surselor POLITICO, grupul de țări care a discutat cu executivul UE ar fi convenit trei direcții: reacție cu o „voce coordonată”; orice decizie de eliberare a stocurilor să fie ridicată la nivelul AIE (Agenția Internațională pentru Energie) ; reducerea tensiunii în discuțiile cu SUA. AIE, cu sediul la Paris, coordonează politici energetice între statele dezvoltate și a supravegheat o eliberare de stocuri de petrol la începutul anului, după închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit informațiilor din articol. „Să fim oarecum asertivi, dar pozitivi în comunicare... Când ai de-a face cu un leu înfometat, nu trebuie neapărat să îl întărâți.” Un grup mai larg de țări urmează să discute reacția într-o reuniune programată vineri, conform uneia dintre surse. Washingtonul ridică miza: interdicția la export, pe masă POLITICO a relatat anterior că secretarul american al energiei, Chris Wright, a cerut eliberarea de rezerve sub amenințarea unor interdicții la export. În discuție ar fi o eliberare de 120 de milioane de barili de motorină, pe o perioadă de șase luni, volum care ar depăși cu mult o treime din rezervele totale ale UE pentru acest combustibil esențial transportului, potrivit articolului. Donald Trump nu a exclus public o interdicție la export, deși sectorul petrolier american s-ar opune unei astfel de măsuri. „Mă gândesc la asta.” „Discut des despre asta cu (secretarul pentru energie) Chris (Wright) și cu (secretarul de interne) Doug (Burgum) – ei cred că ar ajuta sectorul motorinei, dar ar putea crește prețul altor produse.” Contextul politic intern invocat în material: prețurile motorinei ar crește în SUA pe fondul războaielor din Ucraina și Iran, ceea ce ar amplifica presiunea asupra administrației Trump înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Ce urmează: discuții în UE și semnale din SUA Grupul de lucru al UE pentru energie (Comisia Europeană și cele 27 de state membre) va avea o conferință telefonică vineri dimineață pentru a discuta situația, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei. În Germania, Ministerul Economiei a precizat că AIE nu a cerut încă eliberarea stocurilor. În SUA, Chris Wright a declarat la Fox News că este „extrem de încrezător” că Europa poate reduce prețurile la combustibil prin utilizarea stocurilor de urgență și a cerut o eliberare coordonată, pe fondul intrării în sezonul recoltei și în sezonul de încălzire. Separat, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că SUA și-ar fi îndeplinit partea dintr-un acord din martie între membrii AIE, prin eliberarea a 172 de milioane de barili de petrol american, și a cerut „acțiuni concrete” din partea aliaților. În același timp, presiunea pe piața globală a motorinei este amplificată de mai mulți factori menționați în articol: prelungirea interdicției Rusiei la exporturile de motorină până la final de octombrie și suspendarea exporturilor de combustibil ale rafinăriilor chineze pentru luna octombrie, pe fondul consolidării stocurilor interne, potrivit unor surse citate. [...]
UE încearcă să evite o criză a motorinei printr-o coordonare cu SUA , pe fondul unui deficit de aprovizionare care împinge prețurile în sus și al riscului ca Washingtonul să restricționeze exporturile. Potrivit Economedia , comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic , a discutat cu reprezentantul SUA pentru comerț, Jamieson Greer , despre o „abordare coordonată” pentru reducerea prețurilor la motorină. Sefcovic a avertizat, în marja reuniunii miniștrilor Comerțului din G20 (Milwaukee), că o eventuală decizie de a restricționa exporturile de motorină ar fi „neașteptată” și ar avea efecte negative asupra performanței economice a Europei. Mesajul vine în condițiile în care SUA analizează măsuri pentru a tempera prețurile interne înainte de alegerile din noiembrie, inclusiv o posibilă interzicere a exporturilor de motorină. Presiune americană pentru eliberarea rezervelor europene Jamieson Greer a spus că a discutat cu omologi europeni despre necesitatea ca statele din Europa să scoată motorină din rezervele lor de urgență, argumentând că unele țări „stau pe rezerve” în timp ce prețurile cresc în Europa. Într-un interviu acordat Bloomberg, Greer a indicat că eliberarea unei părți din aceste stocuri ar putea fi o reacție dacă există o creștere bruscă a prețurilor. În același timp, un raport Reuters menționat în material arată că administrația Trump ar fi cerut Germaniei și Franței să elibereze motorină din rezervele de urgență pentru a calma prețurile globale, avertizând că, în caz contrar, ar putea impune o interdicție asupra exporturilor americane de motorină. Întrebat despre acest subiect, Greer a confirmat că a avut discuții cu omologul francez la Milwaukee. „Ne-ar plăcea să avem un răspuns colaborativ la această problemă. Asta este ceea ce ne-am dori să se întâmple”, a afirmat Greer. De ce contează pentru Europa: dependență mai mare de motorina din SUA Miza pentru UE este una de securitate energetică și costuri economice: Europa a devenit mai dependentă de combustibilul din SUA după interzicerea importurilor din Rusia, ca urmare a invaziei din Ucraina, și după perturbarea livrărilor din Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului americano-israelian cu Iranul. Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat că administrația SUA se așteaptă ca Europa să anunțe în curând noi livrări de motorină și a invocat „numeroase întreruperi”, inclusiv pierderea unor exporturi din Orientul Mijlociu și din China (cu mențiunea că SUA lucrează la reluarea celor din Orientul Mijlociu). Ce urmează: discuții în G7 despre coordonarea rezervelor Un oficial de la Palatul Élysée a declarat că Emmanuel Macron și Donald Trump nu au discutat această problemă la întâlnirea lor de săptămâna trecută, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Totuși, potrivit aceleiași surse, Macron ar urma să convoace o videoconferință a liderilor G7 pentru a aborda creșterea prețurilor la combustibili și disponibilitatea globală a produselor rafinate, inclusiv coordonarea eliberării unor rezerve, în colaborare cu Agenția Internațională pentru Energie. [...]
