Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un petrolier turcesc care transporta petrol rusesc a fost atacat cu drone joi, în Marea Neagră, la circa 15 mile marine de Bosfor, potrivit Știrile ProTV, care citează relatări din presa locală. Informațiile indică faptul că nava nu este în pericol de scufundare.
Nava, numită Altura, transporta 140.000 de tone de petrol și a fost lovită de drone aeriene și navale după ce a plecat din portul rusesc Novorossiisk, relatează postul de televiziune NTV, citat de Știrile ProTV. Presa a mai informat că niciunul dintre cei 27 de membri ai echipajului nu a fost rănit, însă exploziile au produs avarii pe punte și au dus la pătrunderea apei în sala motoarelor.
Garda de coastă turcă a trimis nave după apelul de urgență al petrolierului avariat. NTV citează o conversație cu căpitanul, care a spus că echipajul este în siguranță și că nava nu riscă să se scufunde. Ziarul Sozcu, citat de Știrile ProTV, notează că petrolierul a fost vizat de sancțiuni americane și europene legate de exporturile de petrol ale Rusiei și că nava a navigat anterior sub numele Beşiktaş Dardanele; în 2024 ar fi fost cumpărată de o companie panameză, apoi răscumpărată în noiembrie 2025 de Pergamon Shipping din Istanbul și redenumită Altura.
Recomandate
Statele Unite prelungesc cu 30 de zile suspendarea sancțiunilor pentru petrolul rusesc aflat pe mare , o măsură menită să reducă presiunea asupra pieței hidrocarburilor în contextul blocării Strâmtorii Ormuz , potrivit TVR Info . Derogarea, descrisă drept o „exceptare temporară”, are ca obiectiv să permită „celor mai vulnerabile țări” să importe acest petrol, a explicat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , într-un mesaj publicat pe rețeaua X. De ce contează: Washingtonul încearcă să limiteze șocul de ofertă din Ormuz Administrația americană a introdus această licență generală în martie, în încercarea de a tempera creșterea prețurilor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, iar măsura fusese deja prelungită. Potrivit lui Bessent, prelungirea ar urma să ajute la „stabilizarea pieței fizice a țițeiului” și la direcționarea livrărilor către statele cu vulnerabilitate energetică ridicată. În același timp, oficialul american susține că măsura ar împiedica livrările de petrol către China, care ar stoca țițeiul cumpărat la prețuri reduse. Context: sancțiuni contra finanțării Rusiei, dar cu excepții pe fond de criză regională Sancțiunile SUA au vizat reducerea veniturilor guvernului rus din exporturile de petrol, ca reacție la invazia Ucrainei. Totuși, perturbările recente din piața globală de energie au determinat Washingtonul să accepte temporar tranzacții care, în mod obișnuit, ar fi obstrucționate. TVR Info notează că piețele globale de energie au fost afectate după ofensiva comună lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar Teheranul controlează Strâmtoarea Ormuz și o folosește ca pârghie strategică. În prezent, navele tranzitează strâmtoarea „doar în număr mic”. Iranul a anunțat, luni, crearea unui nou organism pentru gestionarea acestei rute maritime. Potrivit publicației specializate Lloyd’s List, acesta este „responsabil pentru aprobarea trecerii navelor și colectarea taxelor de tranzit”. [...]
Expirarea derogării SUA pentru achiziția de petrol rusesc readuce un risc de presiune pe piața energetică , după ce Trezoreria americană nu publicase până sâmbătă seara nicio prelungire a excepției decise luna trecută și expirate în cursul zilei, potrivit Economica . Washingtonul aplică de câțiva ani sancțiuni împotriva sectorului petrolier al Rusiei, ca reacție la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022. Relaxarea acestor sancțiuni, decisă prima dată în martie și prelungită în aprilie, a fost justificată de SUA prin nevoia de a calma piețele energetice globale, pe fondul scumpirilor generate de războiul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Un indicator invocat în context este evoluția prețurilor la carburanți în SUA: la finalul lui februarie, când americanii și israelienii au atacat Iranul, prețul mediu la pompă era de 2,98 dolari pe galon (aprox. 0,79 dolari/litru, adică circa 3,6 lei/litru), iar sâmbătă asociația automobilistică AAA consemna 4,52 dolari pe galon (aprox. 1,19 dolari/litru, circa 5,5 lei/litru). Presiune politică pentru revenirea la sancțiuni mai dure Două senatoare democrate, Jeanne Shaheen și Elizabeth Warren, au cerut de vineri guvernului să nu prelungească derogarea. În comunicatul lor comun, ele au acuzat politica Trezoreriei de a permite, temporar, achiziții de petrol rusesc, susținând că aceasta ar fi sprijinit veniturile Rusiei. „Trezoreria trebuie să pună capăt în sfârșit politicii sale prost concepute de a ajuta Rusia să facă și mai mulți bani de pe urma războiului nesocotit al președintelui (Donald) Trump în Iran”. Potrivit acelorași politicieni, creșterea prețurilor la carburanți ar arăta că relaxarea sancțiunilor nu a ajutat familiile americane, ceea ce întărește argumentul pentru încetarea excepției. Ce contează pentru piață Din informațiile disponibile, expirarea derogării înseamnă că SUA nu au confirmat continuarea unei relaxări temporare a sancțiunilor, într-un moment în care prețurile energiei sunt deja sensibile la evoluțiile geopolitice. Economica notează doar lipsa unei prelungiri publicate până sâmbătă seara; nu sunt oferite detalii despre pașii următori sau despre eventuale măsuri alternative. [...]
România riscă să redevină dependentă de importuri de gaze după 2035 , iar miza se mută de pe autosuficiență pe infrastructură și reguli de piață care să susțină industria, potrivit Mediafax , care redă declarațiile fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan . Ivan spune că, pe baza unor analize privind capacitatea de producție și consumul de gaze naturale pe următorii 25 de ani, România își poate acoperi consumul intern până în 2035. După acest prag, însă, ar fi nevoie de volume suplimentare, în contextul evoluției consumului intern și regional. În același timp, fostul ministru susține că România ar putea livra gaze către țări din regiune – Ucraina, Moldova, Ungaria, Slovacia și Austria – care „au nevoie de gaze naturale”, conform concluziilor la care ar fi ajuns aceste analize. „Strategie dublă”: gaz pentru industrie și tranzit pentru regiune În opinia lui Ivan, România ar trebui să urmărească două direcții în paralel, pentru a rămâne relevantă pentru investitori și pentru a-și proteja poziția energetică: utilizarea gazului produs intern pentru industria românească, „la cost de producție plus un profit reglementat” (profit stabilit prin reguli, nu lăsat integral pieței); dezvoltarea infrastructurii astfel încât gazele care ar urma să vină „ca propunere din partea SUA prin Grecia, pentru toată regiunea”, să poată fi tranzitate prin România, nu prin alte rute, pentru a genera venituri și a acoperi cererea regională fără a pune presiune pe consumul intern. De ce contează pentru economie Mesajul central este că autosuficiența până în 2035 nu elimină riscul de dependență ulterior, iar deciziile privind infrastructura de tranzit și modul de alocare a gazului intern către industrie devin esențiale pentru: costurile energiei în industrie (și, implicit, competitivitatea); venituri din tranzit și rolul României în aprovizionarea regională; atractivitatea pentru investiții, în măsura în care există predictibilitate privind accesul la gaze și regulile de preț. Ivan a făcut declarațiile marți seara, la Antena 3 CNN, potrivit aceleiași surse. [...]
Bruxelles avertizează că prelungirea de către SUA a unei derogări pentru exporturi de petrol rusesc riscă să slăbească eficiența sancțiunilor , într-un moment în care Moscova ar continua să obțină beneficii economice din scumpirea energiei, potrivit Economedia , care citează Agerpres. Valdis Dombrovskis , comisarul european pentru economie, a criticat decizia Statelor Unite de a prelungi cu încă 30 de zile derogarea de la regimul sancțiunilor care permite continuarea unor exporturi de petrol rusesc. Mesajul său, transmis înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 (format extins) de la Paris, a fost că presiunea internațională asupra Kremlinului ar trebui „intensificată, nu redusă”. „Rusia este cea care câștigă de pe urma războiului din Iran și a creșterii corespunzătoare a prețurilor la energie.” De ce contează: sancțiunile și „portițele” care pot dilua presiunea economică În logica Bruxelles-ului, menținerea unei derogări care permite fluxuri de petrol rusesc intră în contradicție cu obiectivul sancțiunilor introduse după invazia Ucrainei din 2022 : limitarea surselor de finanțare ale Rusiei. Dombrovskis a reiterat explicit poziția UE: „Din punctul de vedere al Uniunii Europene, nu credem că acesta este momentul să reducem presiunea asupra Rusiei.” Ce spune Washingtonul și ce a transmis în G7 Potrivit comisarului european, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, i-a informat pe partenerii G7 cu o zi înainte despre decizia Washingtonului, susținând că măsura este „temporară”. Dombrovskis a atras însă atenția că este deja a doua prelungire consecutivă a unei derogări care, inițial, era limitată la 30 de zile. Din perspectiva americană, derogarea ar avea rolul de a ajuta țările vulnerabile să-și asigure aprovizionarea cu petrol și de a contribui la stabilizarea pieței globale a țițeiului. Contextul discuțiilor din G7: dezechilibre globale și materii prime critice În paralel, la reuniunea de la Paris, miniștrii de Finanțe din G7 și partenerii invitați au discutat despre dezechilibrele economice globale și despre consolidarea cooperării internaționale într-un context geopolitic descris ca „mai fragmentat”. Dombrovskis a salutat și eforturile președinției franceze a G7 privind parteneriatele în domeniul materiilor prime critice, pe care Bruxelles-ul le consideră strategice pentru reducerea dependențelor în sectoarele energiei și tehnologiei. [...]
Europa riscă lipsuri fizice de petrol în următoarele săptămâni , pe fondul scăderii accelerate a stocurilor globale și al tensiunilor de aprovizionare legate de Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: nu doar prețul, ci disponibilitatea efectivă a țițeiului și a produselor petroliere ar putea deveni o problemă pentru piața europeană. Analiștii citați în material avertizează că Europa ar putea resimți lipsuri până la finalul lunii mai, într-un moment în care „prețurile actuale nu reflectă gravitatea situației”. Jeff Currie, președintele executiv al platformei Abaxx Commodity Exchange, a declarat pentru CNBC că „lipsurile de petrol ar putea lovi Europa în orice zi” și că problema centrală este accesul la resursă, nu nivelul cotațiilor. De ce se strâng stocurile și ce amplifică presiunea Pe partea de cerere, apropierea sezonului de vacanțe și sărbători în SUA și Marea Britanie este văzută ca un factor care poate împinge consumul de combustibili în sus, adăugând presiune pe o piață deja tensionată. Agenția Internațională a Energiei a confirmat, potrivit articolului, că ritmul de scădere al stocurilor globale de petrol este unul record. Strâmtoarea Ormuz : riscul de blocaj și efectul de întârziere Un element critic rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru transporturile de petrol. Conform unei analize Société Générale citate de Libertatea, chiar și dacă strâmtoarea s-ar redeschide la începutul lunii iunie, ar fi necesare „cel puțin 52 de zile” pentru revenirea la o aprovizionare normală, din cauza etapelor de transport, descărcare și rafinare. În acest interval, analiștii avertizează că „milioane de barili pe zi” ar putea rămâne indisponibili, ceea ce ar accelera scăderea stocurilor deja reduse. Prețurile urcă, iar scenariile de risc merg până în 2027 În paralel, cotațiile sunt în creștere pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran. Luni, Brent a ajuns la aproximativ 110,7 dolari pe baril (aprox. 510 lei), iar WTI a depășit 106,8 dolari pe baril (aprox. 490 lei), conform datelor din articol. Specialiștii citați avertizează că, dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat până la finalul lunii iunie, prețurile ar putea urca la 150 de dolari pe baril (aprox. 690 lei), iar piața ar putea rămâne tensionată până în 2027. Într-un semnal separat de vulnerabilitate pe lanțul de aprovizionare, materialul amintește că, încă de la jumătatea lunii aprilie, experții avertizau că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane, iar UE ar avea rezerve pentru aproximativ cinci luni dacă problemele de aprovizionare persistă. [...]
Repornirea rafinăriilor Petromidia și Petrobrazi a redus dependența României de importurile de motorină , dar a schimbat și harta furnizorilor externi: Arabia Saudită a devenit principalul livrator, iar India și Turcia au câștigat teren, după diminuarea fluxurilor din Rusia, potrivit Antena 3 . Reluarea producției la cele două rafinării a crescut ponderea producției interne în consumul național, ceea ce a stabilizat aprovizionarea și a redus presiunea asupra prețurilor. În același timp, importurile au început să scadă, iar producția internă a urcat peste nivelurile de la începutul anului, pe fondul reechilibrării dintre produs local și marfă adusă din afara țării. Cum s-a schimbat mixul de importuri Chiar dacă dependența de importuri s-a diminuat, România continuă să aducă „o cantitate semnificativă” de motorină din exterior. În această structură, Arabia Saudită și-a consolidat poziția de furnizor-cheie, înlocuind „în bună măsură” livrările care veneau anterior din Rusia. Pe lângă Arabia Saudită, rafinăriile din India și Turcia trimit volume tot mai mari către piața românească, ceea ce indică o diversificare a surselor, dar și o expunere mai mare la evoluțiile din regiuni precum Orientul Mijlociu. Ce înseamnă pentru risc și prețuri Autoritățile susțin că România are stocuri de carburanți suficiente pentru câteva luni, reducând riscul unei crize imediate de aprovizionare. Totuși, piața rămâne sensibilă la șocuri externe, iar echilibrul actual se bazează pe combinația dintre producția internă și importuri din mai multe surse, nu pe eliminarea dependenței de import. [...]
