Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Thailanda spune că a încheiat un acord cu Iranul pentru tranzitul petrolierelor, potrivit News.ro. Anunțul a fost făcut sâmbătă și vizează trecerea navelor thailandeze prin Strâmtoarea Ormuz, rută strategică afectată de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.
Premierul thailandez Anutin Charnvirakul a declarat, într-o conferință de presă, că „s-a încheiat acum un acord pentru a permite petrolierelor thailandeze să tranziteze în siguranță Strâmtoarea Ormuz, contribuind astfel la calmarea îngrijorărilor privind transportul de combustibil către Thailanda”.
Conform aceleiași surse, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz de aproape patru săptămâni. Strâmtoarea este descrisă drept principala cale de transport pentru aproximativ 20% din petrolul și gazul natural la nivel mondial, iar blocajul a perturbat piețele internaționale de petrol.
Miza pentru Thailanda este asigurarea continuității livrărilor de combustibil, într-un context în care tranzitul prin Ormuz a devenit un punct critic pentru comerțul energetic global. News.ro nu oferă detalii suplimentare despre termenii acordului sau despre modul în care va fi pus în aplicare în condițiile închiderii strâmtorii.
Recomandate
Prețul petrolului a scăzut, pe fondul semnalelor de detensionare din Orientul Mijlociu , potrivit TVR Info . Criza din regiune a intrat în a patra săptămână, iar tranzacționarea petrolului „începe să se calmeze”, pe măsură ce piețele au reacționat la evoluțiile diplomatice. Țițeiul Brent a coborât cu 5% până la 99 de dolari pe baril, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA a scăzut cu peste 5,5% și se vinde la 88 de dolari, notează sursa. Mișcarea vine după ce bursele au primit pozitiv anunțul președintelui american Donald Trump privind negocierile pe care Washingtonul le poartă cu Teheranul pentru încheierea războiului. O contribuție la schimbarea de sentiment a avut-o și declarația Iranului referitoare la permisiunea acordată navelor neostile de a folosi ruta de transport maritim din Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Principalele elemente menționate în material: criza din Orientul Mijlociu a ajuns la a patra săptămână; Brent: minus 5%, până la 99 de dolari/baril; petrolul comercializat în SUA: minus peste 5,5%, până la 88 de dolari; piețele au reacționat la anunțul privind negocierile SUA-Iran și la poziția Iranului despre tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Iranul amenință cu atacuri asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu după ce Donald Trump a dat un ultimatum de 48 de ore privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit G4Media , care citează Sky News. Pe fondul escaladării, Teheranul a avertizat că prețurile globale ale petrolului ar putea rămâne ridicate pe termen lung dacă infrastructura energetică esențială a Iranului este atacată. În același timp, oficialii iranieni au transmis că ar viza „imediat” instalații energetice și petroliere din regiune în cazul unor lovituri asupra centralelor electrice iraniene. „Imediat după ce centralele electrice și infrastructura din țara noastră vor fi vizate, infrastructura critică, infrastructura energetică și instalațiile petroliere din întreaga regiune vor fi considerate ținte legitime și vor fi distruse într-un mod ireversibil, iar prețul petrolului va rămâne ridicat pentru o perioadă îndelungată.” Mesajul a fost publicat pe rețelele sociale de președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , în contextul ultimatumului anunțat de Trump „aseară”, conform căruia, dacă Iranul nu „redeschide complet” Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, SUA „vor lovi și vor distruge complet centralele sale electrice”. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de țiței și produse petroliere, iar orice blocaj sau amenințare credibilă la adresa traficului se reflectă rapid în cotații. În acest caz, prețurile globale ale petrolului „au crescut puternic” după ce Iranul a blocat efectiv traficul maritim prin strâmtoare, mai notează sursa citată. [...]
Prețul petrolului a scăzut cu 6% pe fondul semnalelor de detensionare în Orientul Mijlociu , potrivit The New York Times , după ce președintele american Donald Trump a indicat disponibilitatea pentru negocieri cu Iranul privind încheierea conflictului din regiune. Reacția piețelor a fost rapidă: cotațiile petrolului au coborât abrupt, iar bursele asiatice au înregistrat creșteri, investitorii mizând pe o posibilă stabilizare geopolitică. Declarațiile lui Trump, făcute marți , sugerează că discuțiile pentru oprirea războiului sunt în desfășurare și că Iranul ar fi deschis unui acord. În paralel, Statele Unite au transmis Teheranului un plan în 15 puncte pentru încheierea conflictului, semnalând un posibil cadru de negociere. Un alt element care a influențat piețele este poziția Iranului privind tranzitul maritim. Într-o scrisoare adresată unei organizații maritime a ONU, datată 22 martie, autoritățile iraniene au transmis că ar permite trecerea navelor care nu sunt asociate cu Statele Unite sau Israel prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transportul global de petrol. Impactul asupra piețelor a fost imediat: prețul petrolului a scăzut cu aproximativ 6%; bursele asiatice au crescut pe fondul optimismului; investitorii au redus temerile legate de întreruperi în aprovizionare. Evoluția arată cât de sensibilă este piața energetică la semnalele politice. Posibilitatea unui acord între SUA și Iran ar putea reduce riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare și ar stabiliza prețurile energiei pe termen scurt. Totuși, incertitudinile rămân ridicate, iar evoluțiile depind de progresul concret al negocierilor. [...]
Exportatorii americani de GNL au câștigat din criza din Iran , pe fondul reorientării accelerate a cumpărătorilor asiatici, potrivit Digi24 . Închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile iraniene asupra unor instalații de gaze din Golful Persic au împins mai multe guverne din Asia să caute alternative la livrările tradiționale din Orientul Mijlociu, iar gazul natural lichefiat (GNL) din SUA a devenit o opțiune tot mai solicitată, deși mai scumpă și mai îndepărtată. Asia este regiunea cea mai expusă la riscurile de pe rutele maritime din zonă, iar perturbarea fluxurilor prin Ormuz a amplificat presiunea pe aprovizionare. În acest context, administrația Trump ar profita de problemele de pe piața globală pentru a crește exporturile de GNL, iar secretarul de stat pentru afaceri interne al SUA, Doug Burgum, a anunțat la Tokyo înțelegeri energetice de 57 de miliarde de dolari cu furnizori din Asia. Conform Washington Post , citat de Digi24, GNL-ul american fusese considerat mult timp prea scump și prea departe pentru a fi o alternativă viabilă pentru piețele asiatice. Situația s-a schimbat după ce Donald Trump a exercitat presiuni asupra unor guverne din regiune, inclusiv prin amenințări cu tarife comerciale, iar trendul s-a accelerat odată cu atacurile asupra infrastructurii de producție de GNL din Qatar. În condițiile în care capacitatea de export a companiilor americane, precum Cheniere și Venture Global, este limitată, cumpărătorii asiatici au plătit prețuri mai mari pentru redirecționarea unor transporturi către noii clienți, ceea ce a susținut creșterea valorii acțiunilor acestor firme, notează Digi24. În același material se menționează că directorii ambelor companii au făcut donații pentru susținerea lui Trump în campania electorală și că Cheniere a primit în februarie o scutire de taxe de 370 de milioane de dolari de la administrația Trump. Pentru Taiwan, miza este ridicată: insula depinde aproape integral de combustibil importat, inclusiv pentru industria tehnologică, iar anterior importa din Qatar o treime din necesarul de GNL și are cele mai mici rezerve de gaze naturale din Asia de Est, potrivit Digi24. Un oficial taiwanez, Kuan-ting Chen, a spus că prețurile mari sunt acceptate din motive de securitate, iar autoritățile de la Taipei au anunțat că vor crește importurile de GNL din SUA din iunie, printr-un contract cu Cheniere; ponderea importurilor din SUA ar urma să ajungă la 25% până în 2029, de la 10% în prezent. China, deși mare importator de GNL , a atenuat șocul prin creșterea producției interne și a importurilor din Rusia, în timp ce vecinii săi au avut opțiuni mai limitate, relatează Digi24. În paralel, Japonia și Coreea de Sud au semnat noi acorduri energetice cu SUA, iar Thailanda a cerut extinderea livrărilor din contractul existent cu Cheniere; în alte state din regiune, inclusiv Cambodgia și Laos, sute de stații de gaz au fost închise din cauza problemelor de aprovizionare și a fluctuațiilor de preț, iar Filipine și Thailanda au introdus măsuri de limitare a consumului pe fondul costurilor ridicate. Materialul subliniază totuși că firmele americane nu pot înlocui complet livrările din Qatar. Deși transporturile de GNL din SUA ajung mai greu în Asia decât cele din Golful Persic, rutele sunt considerate mai sigure, putând evita atât Strâmtoarea Ormuz, cât și Marea Chinei de Sud, zonă cu tensiuni militare. În acest context, Beijingul a încercat să capitalizeze politic situația, sugerând că „reunificarea” ar proteja Taiwanul de crize energetice, propunere respinsă de oficiali taiwanezi, potrivit Digi24. [...]
China limitează scumpirea benzinei și motorinei , potrivit Știrile ProTV , care citează AFP, după creșterea abruptă a cotațiilor internaționale ale țițeiului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al perturbării traficului prin strâmtoarea Ormuz. Măsura anunțată luni vizează plafonarea creșterii maxime a prețurilor la carburanți pe piața internă, cu obiectivul de a reduce presiunea asupra consumatorilor și de a limita efectele economice ale scumpirilor la petrol. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor internaționale, a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și a garanta stabilitatea economică, precum și bunăstarea socială, au fost puse în aplicare măsuri temporare de reglementare a prețurilor interne ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul actual al mecanismului de stabilire a prețurilor”, a subliniat Comisia. Conform Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă, de la ultima ajustare a prețurilor în China, din 9 martie, „prețurile mondiale ale petrolului au crescut puternic” pe fondul intensificării conflictului. În acest context, autoritățile limitează scumpirile la aproximativ jumătate din nivelul care ar fi rezultat din mecanismul obișnuit de stabilire a prețurilor. Plafonul anunțat se aplică, în termeni de creștere maximă, astfel: benzină: maximum 1.160 de yuani (146 de euro) pe tonă; motorină: maximum 1.115 de yuani (140 de euro) pe tonă. Creșterea intră în vigoare în noaptea de luni spre marți, la miezul nopții, ora locală, adică la ora 18:00 în România. China este direct expusă la blocarea strâmtorii Ormuz, întrucât mai mult de jumătate din importurile sale de țiței transportate pe mare provin din Orientul Mijlociu și tranzitează în mare parte prin această rută, potrivit companiei de analiză Kpler. [...]
Iranul susține că nu mai are petrol „blocat pe mare” de vândut , după ce administrația Trump a acordat o licență temporară care ar permite Teheranului să comercializeze țițeiul aflat deja în stoc pe petroliere, potrivit HotNews.ro , care citează CNN. Reacția a venit de la Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, care a ironizat public inițiativa Washingtonului. Mesajul sugerează fie că stocurile despre care vorbesc americanii nu ar mai exista, fie că Teheranul contestă premisele măsurii. „Ridicarea sancțiunilor pentru petrolul iranian blocat în prezent pe mare? Ne pare rău – stocul este epuizat”, a scris în această dimineață pe X Mohammad Bagher Ghalibaf. Pe fond, măsura anunțată de SUA vizează o relaxare limitată a sancțiunilor, într-un context în care petrolul iranian a fost sancționat cu intermitențe timp de decenii, iar administrația Trump a blocat vânzările de țiței ale Iranului după retragerea SUA din acordul nuclear în 2018. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat vineri că, prin „deblocarea temporară” a cantității deja existente, SUA ar putea aduce rapid aproximativ 140 de milioane de barili pe piețele internaționale. Bessent nu a indicat însă durata acestei ferestre, menționând ca reper o relaxare temporară similară aplicată recent petrolului rusesc deja încărcat pe nave, permisă până la începutul lunii aprilie. [...]
