Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul petrolului a urcat la 116 dolari pe baril pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, iar piețele financiare reacționează deja la riscurile tot mai mari asupra aprovizionării globale, informează The New York Times. Creșterea vine după intensificarea confruntărilor dintre Statele Unite, Israel și Iran, cu efect direct asupra rutelor energetice esențiale.
În ultimele zile, conflictul s-a amplificat semnificativ:
Această escaladare afectează direct piețele globale, în special sectorul energetic. Petrolul a atins pragul de 116 dolari pe baril, pe fondul temerilor că livrările ar putea fi perturbate, în special în zone strategice pentru transportul de energie. În paralel, bursele asiatice au înregistrat scăderi, investitorii reacționând la incertitudinea geopolitică.
Impactul principal asupra piețelor:
| Sector | Evoluție |
|---|---|
| Petrol | Creștere puternică până la 116 dolari/baril |
| Burse asiatice | Scădere |
| Carburanți | Prețuri relativ stabile momentan |
Deși prețurile la benzină nu au crescut încă semnificativ, presiunea asupra pieței este evidentă, iar evoluțiile depind de extinderea sau calmarea conflictului. O blocare prelungită a rutelor de transport ar putea duce rapid la scumpiri pentru consumatori.
În concluzie, piețele reacționează rapid la riscurile geopolitice, iar petrolul devine principalul indicator al tensiunilor din regiune, cu efecte potențiale în lanț asupra economiei globale.
Recomandate
Prețul petrolului a scăzut cu 6% pe fondul semnalelor de detensionare în Orientul Mijlociu , potrivit The New York Times , după ce președintele american Donald Trump a indicat disponibilitatea pentru negocieri cu Iranul privind încheierea conflictului din regiune. Reacția piețelor a fost rapidă: cotațiile petrolului au coborât abrupt, iar bursele asiatice au înregistrat creșteri, investitorii mizând pe o posibilă stabilizare geopolitică. Declarațiile lui Trump, făcute marți , sugerează că discuțiile pentru oprirea războiului sunt în desfășurare și că Iranul ar fi deschis unui acord. În paralel, Statele Unite au transmis Teheranului un plan în 15 puncte pentru încheierea conflictului, semnalând un posibil cadru de negociere. Un alt element care a influențat piețele este poziția Iranului privind tranzitul maritim. Într-o scrisoare adresată unei organizații maritime a ONU, datată 22 martie, autoritățile iraniene au transmis că ar permite trecerea navelor care nu sunt asociate cu Statele Unite sau Israel prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transportul global de petrol. Impactul asupra piețelor a fost imediat: prețul petrolului a scăzut cu aproximativ 6%; bursele asiatice au crescut pe fondul optimismului; investitorii au redus temerile legate de întreruperi în aprovizionare. Evoluția arată cât de sensibilă este piața energetică la semnalele politice. Posibilitatea unui acord între SUA și Iran ar putea reduce riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare și ar stabiliza prețurile energiei pe termen scurt. Totuși, incertitudinile rămân ridicate, iar evoluțiile depind de progresul concret al negocierilor. [...]
Donald Trump spune că a obținut acordul pentru trecerea a 20 de petroliere prin Ormuz , potrivit Adevărul , într-un context de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu și de volatilitate pe piețele de energie. Președintele american a declarat duminică seară, într-un briefing la bordul Air Force One, că ar fi purtat deja negocieri cu „noii conducători” ai Republicii Islamice și că în zilele următoare ar urma să fie reluat parțial traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței. „Ne-au dat, din respect, cred, 20 de petroliere - petroliere foarte mari - care vor trece prin strâmtoarea Ormuz, iar acest lucru începe mâine (luni) dimineață, pentru următoarele câteva zile”, a precizat Trump. Pe plan politic și militar, Trump a susținut că atacurile aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel ar fi dus la o „schimbare de regim” în Iran. El a afirmat că structura de putere de la Teheran ar fi fost afectată decisiv, invocând uciderea lui Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt, și a susținut că Mojtaba Khamenei, prezentat drept succesor desemnat, nu ar mai fi apărut în public. În plan economic, pe fondul instabilității regionale, prețul petrolului a revenit pe creștere, iar bursele americane au înregistrat scăderi semnificative săptămâna trecută, notează Agerpres , citată de Adevărul. Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru piața globală a țițeiului, pe aici tranzitând aproximativ 20% din producția mondială, astfel că orice semnal privind deblocarea sau restricționarea traficului are potențial de impact imediat asupra cotațiilor și a percepției de risc. [...]
Prețul petrolului a scăzut, pe fondul semnalelor de detensionare din Orientul Mijlociu , potrivit TVR Info . Criza din regiune a intrat în a patra săptămână, iar tranzacționarea petrolului „începe să se calmeze”, pe măsură ce piețele au reacționat la evoluțiile diplomatice. Țițeiul Brent a coborât cu 5% până la 99 de dolari pe baril, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA a scăzut cu peste 5,5% și se vinde la 88 de dolari, notează sursa. Mișcarea vine după ce bursele au primit pozitiv anunțul președintelui american Donald Trump privind negocierile pe care Washingtonul le poartă cu Teheranul pentru încheierea războiului. O contribuție la schimbarea de sentiment a avut-o și declarația Iranului referitoare la permisiunea acordată navelor neostile de a folosi ruta de transport maritim din Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Principalele elemente menționate în material: criza din Orientul Mijlociu a ajuns la a patra săptămână; Brent: minus 5%, până la 99 de dolari/baril; petrolul comercializat în SUA: minus peste 5,5%, până la 88 de dolari; piețele au reacționat la anunțul privind negocierile SUA-Iran și la poziția Iranului despre tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Donald Trump spune că nu se opune livrării de petrol rusesc către Cuba , în pofida blocadei energetice impuse de SUA, potrivit Mediafax , care citează NBC News. Declarația a fost făcută la bordul avionului prezidențial Air Force One, în fața jurnaliștilor, în contextul în care Cuba traversează o criză energetică severă. Mediafax notează că Washingtonul a impus o „blocadă energetică” menită să pună presiune pe guvernul cubanez, măsură care a redus semnificativ livrările de combustibil către insulă. „Dacă o țară vrea să trimită petrol în Cuba în acest moment, nu am nicio problemă, fie că este Rusia sau altcineva”, a declarat liderul american în fața jurnaliștilor. Conform datelor de monitorizare a traficului maritim, petrolierul Anatoly Kolodkin transportă aproximativ 730.000 de barili de petrol și se afla în apropierea coastei estice a Cubei, urmând să ajungă în portul Matanzas. Nava este sancționată de Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit, în urma războiului din Ucraina. În același timp, efectele crizei din Cuba sunt descrise ca fiind extinse: pene de curent, lipsă de combustibil și dificultăți în transport și în spitale. Experții citați în material estimează că încărcătura ar putea fi transformată în aproximativ 180.000 de barili de motorină, cantitate care ar acoperi cererea zilnică a Cubei pentru circa nouă sau zece zile, iar Trump a argumentat că populația are nevoie de combustibil pentru nevoi de bază. [...]
Thailanda spune că a încheiat un acord cu Iranul pentru tranzitul petrolierelor , potrivit News.ro . Anunțul a fost făcut sâmbătă și vizează trecerea navelor thailandeze prin Strâmtoarea Ormuz, rută strategică afectată de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Premierul thailandez Anutin Charnvirakul a declarat, într-o conferință de presă, că „s-a încheiat acum un acord pentru a permite petrolierelor thailandeze să tranziteze în siguranță Strâmtoarea Ormuz, contribuind astfel la calmarea îngrijorărilor privind transportul de combustibil către Thailanda”. Conform aceleiași surse, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz de aproape patru săptămâni. Strâmtoarea este descrisă drept principala cale de transport pentru aproximativ 20% din petrolul și gazul natural la nivel mondial, iar blocajul a perturbat piețele internaționale de petrol. Miza pentru Thailanda este asigurarea continuității livrărilor de combustibil, într-un context în care tranzitul prin Ormuz a devenit un punct critic pentru comerțul energetic global. News.ro nu oferă detalii suplimentare despre termenii acordului sau despre modul în care va fi pus în aplicare în condițiile închiderii strâmtorii. [...]
Petrolul Brent a închis la 114 dolari/baril , cu 55% peste nivelul de dinaintea războiului , la o lună de la declanșarea conflictului pe 28 februarie. Cotația a revenit aproape de maximele din 9 martie, atinse înainte ca SUA și statele din Agenția Internațională a Energiei (AIE) să anunțe eliberări din rezervele strategice. Aceste volume intră în piață prea lent pentru a compensa perturbările din regiune, iar efectul de temperare a prețurilor a fost doar temporar. În același interval, din Golf ar fi plecat zilnic 1.743 de petroliere, cu o cantitate de zece ori mai mare decât cea care poate fi disponibilizată într-o zi din rezervele statelor. Pe ruta critică pentru exporturile de petrol, Strâmtoarea Hormuz, situația rămâne tensionată: de la începutul conflictului, doar 32 de petroliere ar fi reușit să o tranziteze, cele mai multe cu destinații către China și alte state asociate cu Iranul. Tensiunile din energie s-au suprapus peste corecții pe piețele financiare. Acțiunile de pe Wall Street au consemnat vineri a doua zi la rând de scăderi abrupte, iar indicele S&P 500 a ajuns la un minus de 7,4% de la începutul războiului, cea mai mare scădere lunară din septembrie 2022. Indicele Nasdaq, orientat spre companiile de tehnologie, a intrat joi în zona de corecție, după o scădere de peste 10% față de vârful din octombrie. În paralel, costurile de finanțare au urcat, pe fondul aversiunii la risc. Randamentele titlurilor de trezorerie ale SUA pe zece ani au crescut cu 0,5 puncte procentuale, până la 4,43%, iar cele ale României au urcat cu peste un punct procentual, la peste 7,4%. La finalul lunii, dobânzile la care statul român s-ar împrumuta pentru o nouă emisiune ar fi de 7,2%, conform aceleiași surse. Pe plan politic, secretarul de stat american Marco Rubio a spus vineri seara că războiul din Iran „s-ar putea prelungi câteva săptămâni, dar nu luni”, în timp ce tot mai mulți economiști, inclusiv președinta BCE, avertizează că ar fi fost depășit pragul de la care o recesiune globală nu mai poate fi evitată. Joi, Donald Trump a declarat că Iranul are termen până pe 6 aprilie pentru a ajunge la un acord cu SUA, iar vineri premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că „zilele și săptămânile următoare ar putea duce la o escaladare” în Orientul Mijlociu, sugerând posibilitatea extinderii conflictului în regiunea Golfului. [...]
