Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia va interzice exporturile de benzină de la 1 aprilie, potrivit Digi24, într-o decizie pe care autoritățile de la Moscova o leagă de volatilitatea recentă a prețurilor la petrol și produse petroliere și de nevoia de a stabiliza piața internă a carburanților.
Măsura vine într-un moment în care scumpirea energiei la nivel global ar fi putut crește veniturile Rusiei din exporturi, însă exporturile de combustibil sunt puse sub presiune și de atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse, conform informațiilor citate în articol.
Vicepremierul rus Alexander Novak a cerut Ministerului Energiei să pregătească un proiect de rezoluție pentru interzicerea exporturilor de benzină începând cu 1 aprilie, relatează Reuters, citat de Digi24. Scopul declarat este stabilizarea prețurilor interne la combustibili.
Novak a invocat „turbulențele” de pe piețele mondiale de petrol și produse petroliere, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, care ar fi dus la o volatilitate semnificativă a prețurilor, potrivit Reuters.
În același context, Digi24 notează că, după atacurile SUA-Israel asupra Iranului începute pe 28 februarie, Teheranul ar fi blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzita anterior conflictului aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol, precum și volume importante de gaz natural lichefiat.
Blocada ar fi împins în sus prețurile globale la petrol și ar fi determinat guverne din mai multe țări să elibereze „sute de milioane de barili” din rezervele de urgență, pentru a limita impactul economic, conform informațiilor din articol.
Pe lângă șocul de preț din Orientul Mijlociu, exporturile de combustibil ale Rusiei sunt afectate de atacuri ucrainene asupra porturilor și rafinăriilor rusești, mai arată Digi24, citând surse internaționale.
Un analist citat de Radio Free Europe/Radio Liberty a descris situația drept o presiune fără precedent asupra exporturilor rusești de petrol de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina, după trei zile de atacuri cu drone asupra infrastructurii din regiunea Leningrad.
Rusia se confruntă cu „cea mai gravă amenințare” la adresa exporturilor de petrol de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina.
Reuters a mai raportat că atacurile cu drone, confiscarea petrolierelor din așa-numita „flotă fantomă” și închiderea conductei Druzhba ar fi blocat împreună aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei, adică circa 2 milioane de barili pe zi, potrivit informațiilor preluate de Digi24. Conducta Druzhba transportă țiței rusesc către Ungaria și Slovacia prin Ucraina.
Livrările prin Druzhba ar fi fost practic oprite încă din ianuarie, iar Kievul ar fi pus situația pe seama infrastructurii avariate în urma unui atac cu drone rusești, mai consemnează Reuters, citat de Digi24.
Interdicția exporturilor de benzină este prezentată ca o continuare a măsurilor luate în ultimul an, după episoade de penurie raportate în mai multe regiuni rusești și în părți din Ucraina ocupate de Rusia, pe fondul intensificării atacurilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters.
Agenția rusă de stat TASS, citată de Reuters, a indicat că interdicția pentru exporturile de benzină realizate de producătorii interni ar urma să rămână în vigoare până la finalul lunii iulie.
Decizia are o miză dublă: pe de o parte, autoritățile urmăresc temperarea prețurilor pe piața internă, iar pe de altă parte, restricția intervine într-un moment în care exporturile energetice ale Rusiei sunt afectate simultan de șocuri externe de preț și de perturbări logistice și de infrastructură asociate războiului.
Recomandate
Rusia va interzice exporturile de benzină de la 1 aprilie , care citează o agenție rusă de presă și precizează că măsura ar urma să fie în vigoare până la 31 iulie. Decizia vine pe fondul volatilității din piața globală a țițeiului și a produselor petroliere, alimentată de criza din Orientul Mijlociu. În același timp, vicepremierul rus Alexander Novak a indicat că cererea externă pentru resursele energetice ale Rusiei rămâne ridicată, ceea ce susține veniturile din export, dar poate pune presiune pe piața internă. „Turbulențele de pe piața globală a țițeiului și produselor petroliere, cauzate de criza din Orientul Mijlociu, duc la fluctuații semnificative de preț.” Guvernul rus susține că volumele de țiței procesate au rămas la nivelul de anul trecut, ceea ce ar trebui să asigure o aprovizionare stabilă cu produse petroliere. Totuși, anul trecut au fost raportate deficite de benzină în mai multe regiuni din Rusia și în părți din Ucraina aflate sub control rusesc, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești și al cererii sezoniere. Rusia a recurs în mod repetat la limitarea exporturilor de benzină și motorină pentru a tempera creșterile de preț și pentru a evita golurile de aprovizionare pe piața internă. Conform unor surse din industrie citate de publicație, Rusia a exportat anul trecut aproape cinci milioane de tone metrice de benzină, echivalentul a aproximativ 117.000 de barili pe zi. [...]
Petrolul Brent a închis la 114 dolari/baril , cu 55% peste nivelul de dinaintea războiului , la o lună de la declanșarea conflictului pe 28 februarie. Cotația a revenit aproape de maximele din 9 martie, atinse înainte ca SUA și statele din Agenția Internațională a Energiei (AIE) să anunțe eliberări din rezervele strategice. Aceste volume intră în piață prea lent pentru a compensa perturbările din regiune, iar efectul de temperare a prețurilor a fost doar temporar. În același interval, din Golf ar fi plecat zilnic 1.743 de petroliere, cu o cantitate de zece ori mai mare decât cea care poate fi disponibilizată într-o zi din rezervele statelor. Pe ruta critică pentru exporturile de petrol, Strâmtoarea Hormuz, situația rămâne tensionată: de la începutul conflictului, doar 32 de petroliere ar fi reușit să o tranziteze, cele mai multe cu destinații către China și alte state asociate cu Iranul. Tensiunile din energie s-au suprapus peste corecții pe piețele financiare. Acțiunile de pe Wall Street au consemnat vineri a doua zi la rând de scăderi abrupte, iar indicele S&P 500 a ajuns la un minus de 7,4% de la începutul războiului, cea mai mare scădere lunară din septembrie 2022. Indicele Nasdaq, orientat spre companiile de tehnologie, a intrat joi în zona de corecție, după o scădere de peste 10% față de vârful din octombrie. În paralel, costurile de finanțare au urcat, pe fondul aversiunii la risc. Randamentele titlurilor de trezorerie ale SUA pe zece ani au crescut cu 0,5 puncte procentuale, până la 4,43%, iar cele ale României au urcat cu peste un punct procentual, la peste 7,4%. La finalul lunii, dobânzile la care statul român s-ar împrumuta pentru o nouă emisiune ar fi de 7,2%, conform aceleiași surse. Pe plan politic, secretarul de stat american Marco Rubio a spus vineri seara că războiul din Iran „s-ar putea prelungi câteva săptămâni, dar nu luni”, în timp ce tot mai mulți economiști, inclusiv președinta BCE, avertizează că ar fi fost depășit pragul de la care o recesiune globală nu mai poate fi evitată. Joi, Donald Trump a declarat că Iranul are termen până pe 6 aprilie pentru a ajunge la un acord cu SUA, iar vineri premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că „zilele și săptămânile următoare ar putea duce la o escaladare” în Orientul Mijlociu, sugerând posibilitatea extinderii conflictului în regiunea Golfului. [...]
Un incendiu a izbucnit în portul rusesc Ust-Luga după un atac masiv cu drone ucrainene , potrivit news.ro , care preia informații transmise de Reuters. Ust-Luga, la Marea Baltică, este un nod important pentru exporturile de petrol ale Rusiei. În context, Ucraina a intensificat în ultimele săptămâni atacurile cu drone asupra rafinăriilor și rutelor de export rusești, cu obiectivul de a afecta economia de război a Rusiei. Reuters a relatat că porturile Ust-Luga și Primorsk, ambele în Golful Finlandei, au suspendat duminică exporturile de petrol și țiței după atacuri cu drone, dar au reluat încărcările luni. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat miercuri că incendiul din port a fost declanșat de un atac ucrainean cu drone asupra regiunii. Nu au fost raportate victime, însă amploarea pagubelor nu era cunoscută imediat. O sursă care a vorbit sub condiția anonimatului a declarat pentru Reuters că terminalul a fost izolat și că rezervoarele erau în flăcări. Potrivit Ministerului Apărării din Rusia, 389 de drone ucrainene au fost doborâte peste noapte pe teritoriul Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei. În relatarea Reuters sunt menționate și imagini video neconfirmate distribuite pe canale rusești de Telegram, care ar arăta flăcări ridicându-se în noapte. Elementele esențiale din informațiile publicate: locul incidentului: portul Ust-Luga, la Marea Baltică (Golful Finlandei); context operațional: suspendarea temporară a exporturilor la Ust-Luga și Primorsk, urmată de reluarea încărcărilor; bilanț preliminar: fără victime raportate, pagube neprecizate; date comunicate de autorități: Rusia susține că a doborât 389 de drone în cursul nopții. [...]
Prețul petrolului a scăzut cu 6% pe fondul semnalelor de detensionare în Orientul Mijlociu , potrivit The New York Times , după ce președintele american Donald Trump a indicat disponibilitatea pentru negocieri cu Iranul privind încheierea conflictului din regiune. Reacția piețelor a fost rapidă: cotațiile petrolului au coborât abrupt, iar bursele asiatice au înregistrat creșteri, investitorii mizând pe o posibilă stabilizare geopolitică. Declarațiile lui Trump, făcute marți , sugerează că discuțiile pentru oprirea războiului sunt în desfășurare și că Iranul ar fi deschis unui acord. În paralel, Statele Unite au transmis Teheranului un plan în 15 puncte pentru încheierea conflictului, semnalând un posibil cadru de negociere. Un alt element care a influențat piețele este poziția Iranului privind tranzitul maritim. Într-o scrisoare adresată unei organizații maritime a ONU, datată 22 martie, autoritățile iraniene au transmis că ar permite trecerea navelor care nu sunt asociate cu Statele Unite sau Israel prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transportul global de petrol. Impactul asupra piețelor a fost imediat: prețul petrolului a scăzut cu aproximativ 6%; bursele asiatice au crescut pe fondul optimismului; investitorii au redus temerile legate de întreruperi în aprovizionare. Evoluția arată cât de sensibilă este piața energetică la semnalele politice. Posibilitatea unui acord între SUA și Iran ar putea reduce riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare și ar stabiliza prețurile energiei pe termen scurt. Totuși, incertitudinile rămân ridicate, iar evoluțiile depind de progresul concret al negocierilor. [...]
Iran susține că Strâmtoarea Hormuz rămâne deschisă, cu excepția navelor „legate de inamici” , potrivit Reuters , care citează presa iraniană. Declarația îi aparține lui Ali Mousavi, reprezentantul Iranului la agenția maritimă a ONU și, totodată, ambasador al Teheranului în Regatul Unit. Afirmațiile au fost preluate dintr-un interviu publicat vineri de agenția chineză Xinhua, înainte ca președintele SUA, Donald Trump, să amenințe că va viza centrale electrice iraniene dacă strâmtoarea nu va fi „complet deschisă” în 48 de ore, relatează Reuters. În contextul războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, riscul unor atacuri iraniene a redus traficul prin Strâmtoarea Hormuz, un culoar îngust prin care trece aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Situația alimentează temeri privind un șoc energetic la nivel global. Mousavi a mai spus că Teheranul va continua să coopereze cu Organizația Maritimă Internațională (IMO) pentru îmbunătățirea siguranței maritime și protejarea navigatorilor în Golf. El a adăugat că navele care nu aparțin „inamicului” ar putea tranzita strâmtoarea prin coordonarea aranjamentelor de securitate și siguranță cu autoritățile iraniene. „Diplomația rămâne prioritatea Iranului. Totuși, o încetare completă a agresiunii, precum și încrederea și siguranța reciprocă sunt mai importante”, a declarat Mousavi, atribuind „rădăcina situației actuale din Strâmtoarea Hormuz” atacurilor israeliene și americane asupra Iranului, potrivit Reuters. [...]
Thailanda spune că a încheiat un acord cu Iranul pentru tranzitul petrolierelor , potrivit News.ro . Anunțul a fost făcut sâmbătă și vizează trecerea navelor thailandeze prin Strâmtoarea Ormuz, rută strategică afectată de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Premierul thailandez Anutin Charnvirakul a declarat, într-o conferință de presă, că „s-a încheiat acum un acord pentru a permite petrolierelor thailandeze să tranziteze în siguranță Strâmtoarea Ormuz, contribuind astfel la calmarea îngrijorărilor privind transportul de combustibil către Thailanda”. Conform aceleiași surse, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz de aproape patru săptămâni. Strâmtoarea este descrisă drept principala cale de transport pentru aproximativ 20% din petrolul și gazul natural la nivel mondial, iar blocajul a perturbat piețele internaționale de petrol. Miza pentru Thailanda este asigurarea continuității livrărilor de combustibil, într-un context în care tranzitul prin Ormuz a devenit un punct critic pentru comerțul energetic global. News.ro nu oferă detalii suplimentare despre termenii acordului sau despre modul în care va fi pus în aplicare în condițiile închiderii strâmtorii. [...]
