Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia va interzice exporturile de benzină de la 1 aprilie, potrivit Digi24, într-o decizie pe care autoritățile de la Moscova o leagă de volatilitatea recentă a prețurilor la petrol și produse petroliere și de nevoia de a stabiliza piața internă a carburanților.
Măsura vine într-un moment în care scumpirea energiei la nivel global ar fi putut crește veniturile Rusiei din exporturi, însă exporturile de combustibil sunt puse sub presiune și de atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice ruse, conform informațiilor citate în articol.
Vicepremierul rus Alexander Novak a cerut Ministerului Energiei să pregătească un proiect de rezoluție pentru interzicerea exporturilor de benzină începând cu 1 aprilie, relatează Reuters, citat de Digi24. Scopul declarat este stabilizarea prețurilor interne la combustibili.
Novak a invocat „turbulențele” de pe piețele mondiale de petrol și produse petroliere, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, care ar fi dus la o volatilitate semnificativă a prețurilor, potrivit Reuters.
În același context, Digi24 notează că, după atacurile SUA-Israel asupra Iranului începute pe 28 februarie, Teheranul ar fi blocat efectiv Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzita anterior conflictului aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol, precum și volume importante de gaz natural lichefiat.
Blocada ar fi împins în sus prețurile globale la petrol și ar fi determinat guverne din mai multe țări să elibereze „sute de milioane de barili” din rezervele de urgență, pentru a limita impactul economic, conform informațiilor din articol.
Pe lângă șocul de preț din Orientul Mijlociu, exporturile de combustibil ale Rusiei sunt afectate de atacuri ucrainene asupra porturilor și rafinăriilor rusești, mai arată Digi24, citând surse internaționale.
Un analist citat de Radio Free Europe/Radio Liberty a descris situația drept o presiune fără precedent asupra exporturilor rusești de petrol de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina, după trei zile de atacuri cu drone asupra infrastructurii din regiunea Leningrad.
Rusia se confruntă cu „cea mai gravă amenințare” la adresa exporturilor de petrol de la începutul invaziei pe scară largă din Ucraina.
Reuters a mai raportat că atacurile cu drone, confiscarea petrolierelor din așa-numita „flotă fantomă” și închiderea conductei Druzhba ar fi blocat împreună aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei, adică circa 2 milioane de barili pe zi, potrivit informațiilor preluate de Digi24. Conducta Druzhba transportă țiței rusesc către Ungaria și Slovacia prin Ucraina.
Livrările prin Druzhba ar fi fost practic oprite încă din ianuarie, iar Kievul ar fi pus situația pe seama infrastructurii avariate în urma unui atac cu drone rusești, mai consemnează Reuters, citat de Digi24.
Interdicția exporturilor de benzină este prezentată ca o continuare a măsurilor luate în ultimul an, după episoade de penurie raportate în mai multe regiuni rusești și în părți din Ucraina ocupate de Rusia, pe fondul intensificării atacurilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters.
Agenția rusă de stat TASS, citată de Reuters, a indicat că interdicția pentru exporturile de benzină realizate de producătorii interni ar urma să rămână în vigoare până la finalul lunii iulie.
Decizia are o miză dublă: pe de o parte, autoritățile urmăresc temperarea prețurilor pe piața internă, iar pe de altă parte, restricția intervine într-un moment în care exporturile energetice ale Rusiei sunt afectate simultan de șocuri externe de preț și de perturbări logistice și de infrastructură asociate războiului.
Recomandate
Un blocaj prelungit al Strâmtorii Hormuz ar putea împinge petrolul spre 150 de dolari/baril , scenariu care ar reaprinde presiunea pe costurile energiei și pe inflație la nivel global, potrivit unei analize citate de Biziday . Morgan Stanley estimează că, dacă tranzitul prin Hormuz nu se reia nici în iunie, prețurile ar putea urca la 130–150 de dolari/baril până la finalul anului. Banca descrie piața drept „într-o cursă contra cronometru”, pe fondul riscului ca deficitul de ofertă să nu mai poată fi compensat. De ce nu a explodat deja prețul, deși lipsește petrol din piață Analiștii notează că războiul dintre Iran și SUA a dus deja la pierderea a aproape un miliard de barili de pe piață, însă cotațiile nu au depășit maximele din 2022 (după invazia Rusiei în Ucraina). Explicația ține de două elemente: piața a intrat în criză cu rezerve disponibile ; investitorii au pariat pe redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz. În plus, impactul a fost limitat de creșterea puternică a exporturilor de petrol ale SUA și de reducerea importurilor Chinei. Morgan Stanley spune că aceste evoluții au compensat un deficit de aprox. 9,3 milioane de barili/zi . Scenariul de bază vs. scenariul de stres Scenariul principal al băncii este redeschiderea Hormuz înainte ca SUA sau China să fie forțate să-și ajusteze semnificativ fluxurile comerciale. În acest caz, prețurile ar urma să urce spre 110 dolari/baril în trimestrul curent, apoi să coboare treptat la 100 și 90 de dolari/baril până la finalul anului. În schimb, banca avertizează că o închidere prelungită până la final de iunie sau chiar iulie ar schimba echilibrul pieței, iar Brent ar trebui să „compenseze” un dezechilibru pe care până acum l-a evitat. Efectele ar putea dura luni, chiar și după redeschidere Morgan Stanley mai atrage atenția că, și în cazul reluării rapide a traficului prin Hormuz, efectele nu s-ar disipa imediat: repornirea câmpurilor petroliere, repararea rafinăriilor și repoziționarea navelor petroliere ar dura luni. În acest interval, piața ar putea pierde încă un miliard de barili până la sfârșitul lui 2026. La începutul săptămânii, petrolul Brent a urcat cu până la 4,6% , trecând temporar de 105 dolari/baril , după ce președintele american Donald Trump a respins ultima propunere a Iranului pentru încheierea conflictului, potrivit Bloomberg . [...]
Lovirea unui vas comercial în largul Doha ridică riscul de escaladare în Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol și gaze, într-un moment în care blocada impusă de Iran deja alimentează scumpiri și tensiuni pe piață, potrivit The Jerusalem Post . Un bulk carrier (navă de transport vrac) a raportat că a fost lovit de „un proiectil necunoscut” în timp ce naviga în largul coastelor Doha, Qatar, a transmis UK Maritime Trade Operations (UKMTO) . Incidentul a declanșat un incendiu minor, stins ulterior, iar comandantul navei a raportat că nu există victime și nici impact asupra mediului. La scurt timp după raportarea loviturii, purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akraminia, a declarat pentru agenția Tasnim că navele din țări care respectă sancțiunile SUA împotriva Iranului „vor întâmpina dificultăți” la traversarea Strâmtorii Hormuz. Presiune de reglementare: Iran pregătește un cadru legal pentru controlul Hormuz În paralel cu mesajele militare, parlamentari iranieni au spus că lucrează la un proiect de lege care să formalizeze administrarea iraniană a Strâmtorii Hormuz. Printre clauzele menționate se află și interzicerea trecerii pentru navele aparținând „statelor ostile”. Pentru companiile de transport și pentru cumpărătorii de energie, un astfel de demers ar însemna un risc suplimentar: transformarea blocadei și a restricțiilor de tranzit dintr-o măsură de facto într-un instrument cu pretenție de bază legală internă, cu efecte directe asupra rutelor, asigurărilor și costurilor de livrare. Qatar încearcă din nou să treacă: miza exporturilor de gaze În acest context, datele de urmărire a navelor au arătat că petrolierul qatarian Al Kharaitiyat urma, sâmbătă noaptea, să încerce să străpungă blocada navală impusă de Iran. Nava a fost încărcată la uzina Ras Laffan la începutul lunii și este considerată în tranzit între Oman și Iran, cu Pakistan ca destinație. Dacă tranzitul reușește, ar fi prima exportare a Qatarului din regiune prin Strâmtoarea Hormuz de la începutul „războiului cu Iranul”, notează publicația. Qatar, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL), a mai încercat să tranziteze strâmtoarea în timpul blocadei, însă navele au fost forțate să se întoarcă de fiecare dată. De ce contează: șoc de ofertă și prețuri în creștere Blocada a generat deja penurii care au produs „unde de șoc” pe piața globală, cu prețuri ale petrolului în creștere la nivel mondial, potrivit sursei. Agenția Internațională a Energiei (IEA) a descris situația drept „cea mai mare perturbare a ofertei din istoria pieței globale a petrolului”. În lipsa unor detalii suplimentare despre autorul proiectilului și despre ținta exactă a atacului, incidentul rămâne, deocamdată, un semnal de risc operațional sporit pentru navigația comercială din zonă și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie care depind de Hormuz. [...]
Atacurile repetate cu drone ale Ucrainei reduc capacitatea de rafinare a Rusiei și cresc costurile logistice , pe fondul dificultății Moscovei de a-și acoperi cu apărare antiaeriană o infrastructură petrolieră întinsă pe un teritoriu uriaș, potrivit Adevărul , care citează o analiză Kyiv Independent. De la mijlocul lunii aprilie, Ucraina a lovit de patru ori terminalul petrolier din Tuapse (coasta rusă a Mării Negre), provocând incendii majore, opriri temporare ale activităților rafinăriei, poluarea unor porțiuni de coastă și intervenții de urgență prelungite. Atacurile au avut loc în pofida sistemelor active de apărare și a declarațiilor repetate ale autorităților ruse privind interceptarea dronelor. De ce apărarea antiaeriană se „diluează” pe un teritoriu prea mare Experții militari citați arată că amploarea infrastructurii petroliere ruse – rafinării, depozite și terminale răspândite pe suprafețe de sute de mii de kilometri pătrați – obligă Rusia să își disperseze mijloacele de apărare, ceea ce îi reduce eficiența. Justin Bronk, cercetător senior la Institutul Regal al Serviciilor Unite, spune că sistemul defensiv rus este proiectat să funcționeze prin suprapunerea mai multor straturi de apărare în aceeași zonă, iar dispersarea slăbește acest avantaj. „Există atât de multe potențiale ținte pe care Rusia trebuie să le apere.” Vulnerabilitatea rafinăriilor: puține drone pot produce pagube mari Analiza mai arată că infrastructura petrolieră este vulnerabilă chiar și la atacuri de mică amploare: rezervoarele și conductele nu sunt blindate sau întărite, iar produsele petroliere sunt extrem de inflamabile. În acest context, câteva drone care trec de apărare pot declanșa incendii și explozii cu efecte operaționale imediate. Bronk explică și presiunea tot mai mare asupra sistemelor Panțir (rază scurtă), folosite împotriva dronelor, inclusiv pe fondul unor probleme legate de stocurile de muniție. Ca urmare, Rusia ar fi nevoită să recurgă mai des la sisteme cu rază medie și lungă sau la elicoptere pentru interceptare, ceea ce poate contribui la „găuri” în apărare în jurul unor obiective precum Tuapse. Miza economică: exporturi, rafinare și „ flota fantomă ” din Marea Neagră Terminalul din Tuapse, în regiunea Krasnodar, este descris drept unul dintre cele mai importante centre de export petrolier ale Rusiei, procesând aproximativ 12 milioane de tone de petrol anual. Dmytro Zhmailo, director executiv al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, afirmă că portul și zona Novorossiisk sunt importante și pentru activitatea „flotei fantomă” de petroliere care operează în Marea Neagră. Zhmailo susține că Ucraina urmărește degradarea treptată a infrastructurii energetice ruse prin lovituri repetate, nu distrugerea completă într-un singur atac, și afirmă că aceste lovituri au afectat temporar aproximativ 10% din infrastructura rusă de export petrolier. Efectul în cifre: mai multe lovituri, rafinare la minimul din 2009 Date citate de Bloomberg indică faptul că atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse au atins în aprilie cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, cu cel puțin 21 de lovituri raportate asupra rafinăriilor, conductelor și activelor petroliere maritime. În consecință, capacitatea medie de rafinare a Rusiei ar fi scăzut la 4,69 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din decembrie 2009. Oficialii ucraineni recunosc că multe drone sunt interceptate, însă chiar și un număr mic de lovituri reușite poate opri rafinării, poate genera costuri ridicate de reparații și poate produce perturbări logistice semnificative. În evaluarea lui Bronk, pe fondul dificultăților Rusiei pe front și al problemelor de înlocuire a pierderilor, impactul economic și material al campaniei ucrainene de lovituri la distanță a devenit mai important decât anul trecut, agravând o situație care „nu evoluează deloc în favoarea lor”. [...]
Reluarea „pe ascuns” a exporturilor prin Hormuz arată că piața petrolului încearcă să-și refacă, parțial, fluxurile , dar cu riscuri și costuri mai mari, pe fondul blocadei impuse de Iran asupra rutei strategice, potrivit Biziday , care citează informații publicate de Bloomberg. Potrivit unor oficiali familiarizați cu situația, compania saudită Aramco și grupul petrolier Adnoc din Emiratele Arabe Unite se numără printre operatorii care au continuat livrările de petrol „în secret” prin Strâmtoarea Hormuz , în ciuda restricțiilor. Aceleași surse arată că Adnoc a fost printre primele companii care au reluat exporturile de petrol, combustibil și gaze prin regiune, fiind urmată ulterior și de alte mari companii. De ce contează: aprovizionare parțială, dar la prețul unor riscuri mai mari Chiar dacă volumele transportate reprezintă doar o mică parte față de nivelurile de dinaintea conflictului din Orientul Mijlociu, operațiunea indică faptul că o parte din aprovizionarea globală cu țiței continuă să ajungă pe piețele internaționale, în pofida blocadei. În paralel, Iran și-a intensificat presiunile asupra traficului maritim din regiune și a capturat, vineri, o navă, la scurt timp după atacurile lansate de SUA asupra unor ținte iraniene. Costuri suplimentare și „nave invizibile” pe rută Din martie, de când Strâmtoarea Hormuz a fost închisă pentru mare parte din traficul comercial, criza de aprovizionare cu țiței s-a accentuat, iar companiile petroliere au fost nevoite să accepte riscuri mai mari și costuri suplimentare pentru a-și transporta încărcăturile. Oficialii citați mai arată că multe dintre navele care traversează zona operează cu transponderele dezactivate (sisteme de identificare și localizare), pentru a evita să fie detectate. [...]
Prețul petrolului a sărit cu până la 7,5% după ce schimburile de focuri dintre SUA și Iran în Strâmtoarea Hormuz au reaprins riscul de întrerupere a livrărilor printr-un coridor care transportă circa o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel global, potrivit Al Jazeera . Contractele futures pentru Brent au urcat puternic într-o sesiune volatilă de joi, atingând un avans maxim de 7,5%, înainte să reducă din câștiguri la deschiderea piețelor asiatice de vineri. La ora 03:00 GMT, Brent era la 101,12 dolari/baril (aprox. 465 lei), sub vârful zilei de 103,70 dolari/baril (aprox. 477 lei). De ce contează: Hormuz, punct critic pentru fluxurile globale de energie Creșterea a venit după ce SUA și Iranul au schimbat focuri în strâmtoarea considerată un „gât de sticlă” pentru energia globală, în pofida armistițiului anunțat pe 7 aprilie. În astfel de episoade, piața tinde să includă rapid o „primă de risc” în preț, pe fondul temerilor că transporturile pot fi blocate sau întârziate. Potrivit sursei, transportul maritim prin strâmtoare este aproape paralizat încă de la finalul lunii februarie, din cauza riscului de atacuri asupra tancurilor petroliere care, în mod normal, mută o parte semnificativă din aprovizionarea energetică a lumii. Ce s-a întâmplat între SUA și Iran Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că a lansat lovituri asupra Iranului după ce trei distrugătoare americane cu rachete ghidate ar fi fost atacate în strâmtoare cu rachete iraniene, drone și ambarcațiuni mici. De cealaltă parte, cartierul general iranian Khatam al-Anbiya a acuzat SUA că ar fi încălcat încetarea focului prin atacarea unui petrolier iranian și a unei alte nave în apropierea căii navigabile. Aceeași structură militară iraniană a mai susținut că SUA ar fi vizat zone civile, inclusiv insula Qeshm. Președintele SUA, Donald Trump, a minimalizat incidentul, afirmând că armistițiul rămâne în vigoare, în timp ce Press TV , televiziunea de stat iraniană, a spus că situația a revenit „la normal”. Context de piață: petrol mai scump și presiune pe burse Al Jazeera notează că prețurile Brent sunt cu aproximativ 40% peste nivelul de dinaintea războiului, pe fondul unui deficit estimat de 14,5 milioane de barili pe zi în producție. Tensiunile au afectat și apetitul pentru risc: bursele asiatice au deschis în scădere, cu Nikkei 225 (Japonia), KOSPI (Coreea de Sud) și Hang Seng (Hong Kong) în minus cu peste 1%. În SUA, indicele S&P 500 a coborât cu aproximativ 0,4% peste noapte, după ce atinsese un maxim istoric în ziua precedentă. [...]
Importurile de GNL rusesc în UE au urcat la cel mai ridicat nivel de după 2022 , un semnal că strategia europeană de reducere a dependenței energetice rămâne vulnerabilă înaintea interdicției totale anunțate pentru 2027, potrivit Știrile Pro TV , care citează un studiu IEEFA preluat de AFP. În primul trimestru din 2026, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești ale Uniunii Europene au crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 6,9 miliarde de metri cubi, cel mai înalt nivel din 2022 încoace, arată analiza IEEFA. Tendința a continuat și în aprilie, când importurile europene de GNL rusesc au fost cu 17% mai mari în ritm anual. Creșterea a fost „impulsionată” de Franța , Spania și Belgia, notează studiul. Franța ar fi importat cele mai mari volume de GNL rusesc dintre statele europene în primul trimestru din 2026 și ar fi atins un „record” în ianuarie, potrivit centrului de reflecție. De ce contează: interdicția din 2027, dar fluxurile continuă După invazia pe scară largă a Ucrainei, Europa a încercat să-și reducă dependența de gazul rusesc livrat prin conducte, crescând importurile de GNL pentru diversificare. Cu toate acestea, livrările de gaze rusești au continuat, iar Rusia rămâne al doilea furnizor de GNL al UE, în pofida faptului că, potrivit materialului, Comisia Europeană a aprobat interzicerea oricăror importuri de gaze naturale rusești în UE până în 2027, cu obiectivul de a limita resursele de finanțare ale Moscovei pentru război. În 2025, GNL-ul reprezenta 45% din importurile UE de gaze naturale, restul fiind livrat prin gazoducte, potrivit Comisiei Europene, conform aceleiași surse. Cum arată mixul de furnizori și riscul unei noi dependențe În primul trimestru, Norvegia a rămas principalul furnizor al UE, cu 31% din importurile de gaze naturale (atât prin conducte, cât și GNL), urmată îndeaproape de Statele Unite (28%) și Rusia (14%), potrivit datelor Comisiei Europene citate în articol. IEEFA avertizează că trecerea de la gazul livrat prin conducte la GNL trebuia să întărească securitatea aprovizionării și diversificarea, însă perturbările generate de războiul din Orientul Mijlociu și o dependență excesivă de GNL american arată limitele planului. „GNL-ul a devenit călcâiul lui Ahile al strategiei securității energetice a Europei”, afirmă, într-un comunicat citat, analista IEEFA Ana Maria Jaller-Makarewicz, care avertizează că UE se expune unor prețuri mari și unor noi forme de perturbări ale aprovizionării. Centrul de reflecție estimează că UE ar putea ajunge să se aprovizioneze cu 80% din importurile sale de GNL din Statele Unite până în 2028, ceea ce mută riscul de concentrare de la un furnizor la altul, în loc să-l elimine. [...]
