Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Drone ucrainene au lovit o stație de pompare a conductei Drujba din Rusia, provocând un incendiu la instalația Kaleykino din Tatarstan, potrivit autorităților de la Kiev. Informația a fost transmisă de un oficial al serviciului ucrainean de securitate SBU, citat de Reuters.
Atacul ar fi avut loc în timpul nopții și a vizat o instalație care deservește conducta Drujba, folosită pentru transportul țițeiului rusesc către Europa de Est. Stația Kaleykino este situată în apropiere de orașul Almetyevsk, la peste 1.200 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina.
Oficialul ucrainean nu a oferit detalii privind impactul asupra fluxului de petrol. Autoritățile locale din Almetyevsk au confirmat că sistemele de apărare antiaeriană au doborât mai multe drone în zonă, iar resturi căzute ar fi declanșat un incendiu într-o zonă industrială. Administrația locală nu a menționat explicit conducta Drujba și nici eventuale avarii la infrastructura energetică.
Incidentul riscă să amplifice tensiunile dintre Ucraina și vecinii săi Ungaria și Slovacia. Ambele țări au acuzat Kievul că încearcă să blocheze fluxurile de petrol prin Drujba către rafinăriile lor.
Transporturile de țiței rusesc către Ungaria și Slovacia sunt suspendate din 27 ianuarie, după ce, potrivit Kievului, un atac cu drone rusești a avariat echipamentele conductei în vestul Ucrainei. Deși Ucraina a continuat să permită tranzitul petrolului rusesc prin teritoriul său pe durata războiului, tranzitul gazelor rusești a fost oprit la începutul anului trecut.
Ungaria și Slovacia au amenințat că vor sista livrările de energie electrică către Ucraina dacă fluxul de petrol nu este reluat. Electricitatea provenită din cele două state reprezintă aproximativ 70% din importurile de energie ale Ucrainei, într-un context în care jumătate din capacitatea de producție a țării a fost distrusă sau grav avariată de atacurile rusești.
Premierul ungar Viktor Orban a calificat într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, întreruperea fluxului prin Drujba drept „un act de ostilitate neprovocat”, potrivit Reuters. Budapesta a blocat luni noi sancțiuni europene împotriva Moscovei și un împrumut major pentru Kiev.
Atacul asupra infrastructurii energetice ruse are loc în ajunul marcării a patru ani de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei și evidențiază impactul tot mai mare al războiului asupra securității energetice regionale.
Recomandate

Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență privind disputa petrolieră dintre Ungaria și Slovacia , după întreruperea livrărilor de țiței rusesc prin conducta Drujba la 27 ianuarie 2026. Potrivit Reuters , executivul european a precizat că aprovizionarea celor două state nu este în pericol imediat, acestea dispunând de rezerve strategice pentru aproximativ 90 de zile, în conformitate cu reglementările UE. Reuniunea, programată pentru săptămâna viitoare, va aduce la aceeași masă Ungaria, Slovacia și Croația, pentru a evalua impactul blocajului și posibile rute alternative . Suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina Budapesta și Bratislava au reacționat prin suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că livrările nu vor fi reluate până la reluarea fluxului prin „conducta Prieteniei”. În Slovacia, premierul Robert Fico a ordonat rafinăriei Slovnaft să oprească exporturile către Ucraina și să redirecționeze producția către piața internă, fiind declarată stare de urgență în sectorul energetic și eliberate 250.000 de tone de țiței din rezerve. Rute alternative și tensiuni regionale Ungaria a solicitat importul de petrol rusesc pe cale maritimă prin conducta croată Adria, invocând o clauză de excepție din sancțiunile UE, însă Zagreb a respins cererea. Kievul susține că avarierea conductei Drujba a fost provocată de un atac cu dronă rusească pe teritoriul ucrainean. În paralel, un raport al Centrului pentru Studiul Democrației din Bulgaria, citat de Radio Europa Liberă , arată că Ungaria ar avea alternative tehnice și economice la țițeiul rusesc, iar dependența actuală ar fi mai degrabă o opțiune politică. Disputa survine într-un moment în care unitatea UE privind sancțiunile energetice este deja pusă la încercare. Deși nu există un risc imediat de penurie, evoluția situației ar putea influența atât relațiile dintre statele membre, cât și fluxurile energetice din Europa Centrală. [...]

Atacul Rusiei a întrerupt livrările de petrol către Ungaria și Slovacia prin ramura sudică a oleoductului Drujba, după avarierea conductei pe teritoriul Ucrainei, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a declarat că avaria a fost provocată de un atac aerian lansat de Rusia pe 27 ianuarie și că incidentul a dus la oprirea temporară a fluxurilor către cele două state. Impactul asupra aprovizionării este semnificativ deoarece Ungaria și Slovacia sunt prezentate drept singurele țări din Uniunea Europeană care încă se bazează pe petrol rusesc livrat prin Drujba. Conform informațiilor citate în articol, în februarie Rusia nu a efectuat livrări către Ungaria și Slovacia, iar în ianuarie volumele pompate ar fi scăzut puternic, până la aproape 150.000 de barili pe zi, față de o medie zilnică de aproximativ 200.000 de barili în perioada ianuarie-februarie 2022-2025, potrivit calculelor Bloomberg menționate de Digi24. În acest context, vulnerabilitatea celor două economii ține de dependența de o singură rută majoră de import, care traversează o zonă de război. Oprirea livrărilor în februarie, după scăderea din ianuarie, indică un risc de continuitate pentru alimentarea rafinăriilor și pentru piața internă de carburanți, chiar dacă articolul nu oferă detalii despre stocuri, surse alternative sau măsuri de compensare. Pe plan politic, Sibiga a afirmat că Budapesta „nu a exprimat niciun protest” față de Rusia în legătură cu avarierea conductei și a susținut că partea maghiară ar urma să se plângă din nou de problemele de tranzit, recomandându-i să se adreseze „prietenilor” din Moscova. În paralel, premierul ungar Viktor Orbán este citat numind Ucraina „dușmanul nostru”, pe fondul presiunilor legate de oprirea livrărilor de resurse energetice rusești către UE. Pentru Ungaria și Slovacia, episodul se suprapune peste direcția de politică energetică a UE: în ianuarie, Uniunea a luat decizia finală de a înceta complet importurile de gaze din Rusia până în 2027, decizie contestată în instanță de cele două țări, iar Comisia Europeană ar urma să propună și o legislație pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol până la finalul lui 2027. În logica acestor termene, întreruperile pe Drujba accentuează presiunea pe diversificarea aprovizionării, pe care Kievul o invocă explicit ca lecție pentru guvernul de la Budapesta. [...]

MOL a cerut eliberarea rezervelor strategice de petrol , după trei săptămâni fără livrări prin conducta Drujba, în urma întreruperii fluxului de țiței rusesc spre Ungaria. Compania ungară a anunțat solicitarea către Ministerul Energiei de la Budapesta, potrivit MarketScreener , precizând că atât Ungaria, cât și Slovacia dispun de rezerve suficiente pentru aproximativ 90 de zile, conform reglementărilor Uniunii Europene. Livrările prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina, sunt suspendate din 27 ianuarie 2026. MOL a început aprovizionarea rafinăriilor pe cale maritimă, însă primele transporturi prin portul croat Omišalj sunt așteptate abia la începutul lunii martie. Dispută privind cauza avariei Versiunile Kievului și Budapestei sunt contradictorii. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a susținut că infrastructura a fost avariată de un atac aerian rusesc asupra secțiunii ucrainene a conductei, publicând imagini cu instalații în flăcări. De cealaltă parte, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó , a acuzat Ucraina că nu restabilește tranzitul „din motive politice”. Premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, sugerând că întârzierea reparațiilor ar fi folosită ca presiune asupra Ungariei în contextul dezbaterilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Alternativa prin Croația Ungaria și Slovacia au cerut Croației să permită transportul petrolului rusesc prin conducta Adria, invocând o derogare europeană care permite importuri maritime în caz de întrerupere a aprovizionării prin conducte. Premierul croat Andrej Plenković a privit cu rezerve solicitarea, iar ministrul Economiei, Ante Šušnjar, a declarat, potrivit United24 Media , că infrastructura este pregătită, dar nu există justificare tehnică pentru menținerea dependenței de petrolul rusesc. MOL susține că poate acoperi aproximativ 80% din necesarul de țiței fără Rusia, folosind conducta Adria , o afirmație care contrastează cu poziția anterioară a premierului Viktor Orbán privind dependența totală de energia rusă. Situația în cifre 27 ianuarie 2026: suspendarea livrărilor prin Drujba; aproximativ 90 de zile: autonomie asigurată din rezerve; începutul lunii martie: sosirea primelor transporturi maritime; până la 80%: necesar ce poate fi acoperit fără petrol rusesc. Criza readuce în prim-plan vulnerabilitatea energetică a Europei Centrale și tensiunile politice generate de războiul din Ucraina, în condițiile în care infrastructura strategică rămâne expusă riscurilor militare și diplomatice. [...]

Ungaria și Slovacia cer Croației acces la conducta Adria pentru petrol rusesc , ca alternativă la tranzitul prin Ucraina, blocat în prezent, potrivit HotNews.ro , care citează MTI și Agerpres. Solicitarea vine după suspendarea, din 27 ianuarie, a transportului prin conducta Drujba, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto , a cerut oficial Croației să permită livrările prin conducta Adria, invocând excepția acordată de Bruxelles Ungariei și Slovaciei, state fără ieșire la mare, pentru a continua importurile de petrol rusesc în pofida sancțiunilor. „Securitatea aprovizionării unei țări cu energie nu trebuie să fie o chestiune ideologică”, a transmis acesta, exprimând așteptarea ca Zagreb să nu pună în pericol alimentarea celor două state. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a acuzat Ucraina că tergiversează repornirea Drujba pentru a exercita presiuni politice asupra Budapestei, în contextul opoziției exprimate de Viktor Orban față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Fico a susținut că ar exista informații potrivit cărora infrastructura ar fi fost deja reparată, dar a admis că nu are încredere deplină în versiunile oferite nici de Moscova, nici de Kiev. Ministerul ucrainean de Externe a afirmat anterior că tranzitul a fost oprit în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii. Divergențele de versiuni și blocajul actual amplifică tensiunile regionale și readuc în prim-plan dependența energetică a Europei Centrale de petrolul rusesc, într-un moment sensibil pentru politica energetică a Uniunii Europene. [...]

Ucraina propune UE ruta Odesa-Brody ca alternativă la Drujba potrivit Biziday , după ce oleoductul rusesc Drujba, folosit pentru alimentarea Ungariei și Slovaciei, a fost grav avariat în urma atacurilor rusești din 27 ianuarie. Propunerea a fost transmisă de diplomați ucraineni către Comisia Europeană, în condițiile în care specialiștii ucraineni evaluează amploarea distrugerilor și condițiile tehnice pentru reluarea transportului prin Drujba, dar lucrările se desfășoară sub riscul continuu al atacurilor cu rachete și drone, notează presa ucraineană citată de Biziday. Ce presupune ruta alternativă Odesa-Brody și de ce e relevantă Ucraina le-a cerut instituțiilor europene să ia în calcul folosirea infrastructurii existente de transport al petrolului de pe teritoriul ucrainean, inclusiv varianta maritimă, cu transbordare în porturi și continuarea livrărilor prin conducta Odesa-Brody către statele UE. „În contextul asigurării securității aprovizionării cu petrol a țărilor europene, în special a Ungariei și Slovaciei, partea ucraineană propune să se ia în considerare posibilitatea transportului petrolului utilizând infrastructura existentă de transport al petrolului din Ucraina.” Conducta Odesa-Brody a fost proiectată inițial pentru a aduce țiței din zona Mării Caspice (Azerbaidjan, Kazahstan) pe mare până la Odesa, apoi prin conductă spre Europa Centrală, ca alternativă la petrolul rusesc. Din Brody, fluxurile pot fi conectate mai departe la rețeaua existentă, inclusiv la segmentul vestic al sistemului Drujba din Ucraina, astfel încât să ajungă în Slovacia și Ungaria. Opțiunile de transport invocate de Ucraina În mesajul către Comisia Europeană, partea ucraineană indică mai multe variante de a menține aprovizionarea, folosind infrastructura deja disponibilă. Principalele opțiuni menționate sunt: transport prin sistemul ucrainean de conducte de petrol; transport pe cale maritimă, cu transbordare în porturi; continuarea livrărilor către UE prin conducta Odesa-Brody, după transbordare. Miza este reducerea vulnerabilității aprovizionării Ungariei și Slovaciei în situația în care Drujba rămâne indisponibilă sau funcționează intermitent din cauza riscurilor de securitate. Presiune politică la nivelul UE: împrumutul pentru Ucraina și amenințările cu veto Reprezentanții UE presează Ucraina să repare Drujba, chiar dacă, potrivit Biziday, afirmă că „nu există riscuri pe termen scurt pentru securitatea aprovizionării Ungariei și Slovaciei”, deoarece cele două țări au stocuri de rezervă pentru 90 de zile. În paralel, premierul ungar Viktor Orban a anunțat că Budapesta va bloca aprobarea finală a unui împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina dacă tranzitul petrolului rusesc prin Drujba nu este reluat. Ucrainenii resping acuzația că ar bloca ei fluxul, susținând că întreruperea este consecința directă a atacurilor rusești. Dependența Ungariei și Slovaciei și ce urmează Și Slovacia, prin premierul Robert Fico, a declarat stare de urgență în domeniul aprovizionării cu petrol și a amenințat cu măsuri de retorsiune dacă fluxurile nu sunt reluate. Ungaria și Slovacia depind în mare măsură de petrolul rusesc livrat prin Drujba și se numără printre cele mai reticente guverne din UE în privința sprijinului pentru Kiev; în plus, cele două state au oprit temporar, recent, exporturile de motorină către Ucraina. În acest context, ruta Odesa-Brody este prezentată de Kiev drept o soluție de continuitate și, în același timp, o cale de a accelera diversificarea surselor de țiței pentru Europa Centrală. Biziday indică drept surse Pravda.ua și DW , fără a oferi detalii suplimentare despre calendarul unei eventuale implementări. [...]

Proiectul Nord Stream ar putea fi relansat cu implicare americană, potrivit unei analize publicate de Berliner Zeitung , care indică existența unor negocieri informale privind repornirea conductei din Marea Baltică, de această dată cu participare sau coordonare din partea SUA. Deși oficial Berlinul și Bruxellesul susțin că epoca gazului rusesc prin conducte s-a încheiat, în culise ar fi analizat un scenariu în care infrastructura Nord Stream este readusă în circuit sub o nouă formulă de control. Potrivit sursei citate, conducta ar figura în discuții între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin , în contextul unor posibile negocieri legate de războiul din Ucraina. Ipoteza vehiculată: gaz rusesc livrat în Europa, dar printr-o structură de proprietate sau administrare cu implicare americană. Informațiile nu pot fi confirmate independent, însă apar într-un moment în care economia germană resimte costuri ridicate la energie, iar presiunea industriei pentru prețuri mai mici rămâne puternică. Sabotajul din septembrie 2022 a scos din funcțiune conductele Nord Stream 1 și 2, provocând scurgeri majore de gaz și oprirea livrărilor directe către Germania. Anchete germane indică posibila implicare a unui grup ucrainean, însă o decizie definitivă nu a fost pronunțată. Între timp, Uniunea Europeană a adoptat în februarie 2026 noi reguli prin care interzice încheierea de contracte noi pentru gaz rusesc, iar guvernul federal reafirmă că nu susține repornirea conductei. În paralel, mai mulți investitori americani sunt menționați ca potențiali interesați de infrastructură. Nume precum Stephen P. Lynch sau fondul Elliott Management apar în relatări privind posibile achiziții sau preluări de active energetice. Susținătorii unei eventuale relansări invocă avantajul reducerii costurilor pentru industrie, în special în estul Germaniei, unde regiunea Lubmin a pierdut investiții importante după oprirea proiectului. Criticii avertizează însă că, indiferent de forma de proprietate, gazul ar proveni tot din Rusia, menținând riscurile geopolitice. Pozițiile politice rămân divergente. Cancelarul Friedrich Merz respinge orice reluare a cooperării energetice cu Moscova , în timp ce lideri regionali precum Michael Kretschmer atrag atenția asupra impactului economic al prețurilor ridicate. La nivel european, Comisia subliniază că actualul cadru sancționator face practic imposibilă reintroducerea gazului rusesc prin Nord Stream. În esență, discuția nu privește doar o conductă avariată, ci controlul asupra infrastructurii energetice europene și rolul UE în eventualele negocieri de pace. La aproape patru ani de la sabotaj, Nord Stream rămâne un dosar deschis, aflat la intersecția dintre interese economice, sancțiuni și rivalitate strategică. [...]