Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Drone ucrainene au lovit o stație de pompare a conductei Drujba din Rusia, provocând un incendiu la instalația Kaleykino din Tatarstan, potrivit autorităților de la Kiev. Informația a fost transmisă de un oficial al serviciului ucrainean de securitate SBU, citat de Reuters.
Atacul ar fi avut loc în timpul nopții și a vizat o instalație care deservește conducta Drujba, folosită pentru transportul țițeiului rusesc către Europa de Est. Stația Kaleykino este situată în apropiere de orașul Almetyevsk, la peste 1.200 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina.
Oficialul ucrainean nu a oferit detalii privind impactul asupra fluxului de petrol. Autoritățile locale din Almetyevsk au confirmat că sistemele de apărare antiaeriană au doborât mai multe drone în zonă, iar resturi căzute ar fi declanșat un incendiu într-o zonă industrială. Administrația locală nu a menționat explicit conducta Drujba și nici eventuale avarii la infrastructura energetică.
Incidentul riscă să amplifice tensiunile dintre Ucraina și vecinii săi Ungaria și Slovacia. Ambele țări au acuzat Kievul că încearcă să blocheze fluxurile de petrol prin Drujba către rafinăriile lor.
Transporturile de țiței rusesc către Ungaria și Slovacia sunt suspendate din 27 ianuarie, după ce, potrivit Kievului, un atac cu drone rusești a avariat echipamentele conductei în vestul Ucrainei. Deși Ucraina a continuat să permită tranzitul petrolului rusesc prin teritoriul său pe durata războiului, tranzitul gazelor rusești a fost oprit la începutul anului trecut.
Ungaria și Slovacia au amenințat că vor sista livrările de energie electrică către Ucraina dacă fluxul de petrol nu este reluat. Electricitatea provenită din cele două state reprezintă aproximativ 70% din importurile de energie ale Ucrainei, într-un context în care jumătate din capacitatea de producție a țării a fost distrusă sau grav avariată de atacurile rusești.
Premierul ungar Viktor Orban a calificat într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, întreruperea fluxului prin Drujba drept „un act de ostilitate neprovocat”, potrivit Reuters. Budapesta a blocat luni noi sancțiuni europene împotriva Moscovei și un împrumut major pentru Kiev.
Atacul asupra infrastructurii energetice ruse are loc în ajunul marcării a patru ani de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei și evidențiază impactul tot mai mare al războiului asupra securității energetice regionale.
Recomandate
Ucraina a lovit două obiective petroliere majore din Rusia, inclusiv un complex petrochimic la circa 1.500 km de graniță , într-o mișcare care poate pune presiune pe producția de carburanți și pe lanțurile de aprovizionare ale armatei ruse, potrivit Kyiv Post . Atacurile cu drone au vizat peste noapte complexul Gazpromneftekhim Salavat din Republica Bașchortostan și rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar; la ambele locații au fost raportate incendii, iar amploarea pagubelor este încă evaluată. Ținta cea mai îndepărtată a fost complexul Gazpromneftekhim Salavat, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia. Canale ucrainene de monitorizare au publicat imagini video despre care susțin că arată un incendiu la instalație, iar publicația rusă independentă Astra a relatat, citând filmări ale martorilor, despre explozii multiple și un nor dens de fum negru. Șeful Republicii Bașchortostan, Radiy Khabirov, a confirmat un atac cu drone asupra „zonei industriale Salavat”, afirmând că raidul a fost „respins” și că incendiile ar fi fost provocate de resturi ale dronelor doborâte, fără să confirme explicit lovirea rafinăriei. Din perspectiva capacității, Kyiv Post notează că presa rusă a indicat pentru Salavat un volum de procesare de 7,2 milioane tone de materii prime în 2024 (aprox. 2,7% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei), cu o producție de 1,5 milioane tone de benzină și 2,5 milioane tone de motorină. Un analist economic citat, Viaceslav Șiriaev, a spus că Salavat ar fi fost „ultimul mare producător de benzină” din Rusia care nu fusese lovit de forțele ucrainene în 2026, după două atacuri raportate în septembrie 2025. A doua lovitură: rafinăria Afipsky, nod important în sudul Rusiei A doua țintă a fost rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar, una dintre cele mai mari din sudul Rusiei. Potrivit materialului, instalația are o capacitate anuală de procesare de 6,25 milioane tone de țiței și condensat (un amestec de hidrocarburi lichide asociate gazelor naturale), aprovizionat din Siberia de Vest și regiunea Volga-Ural, prin conducte, cale ferată și transport rutier. Autoritățile regionale ruse au recunoscut izbucnirea unui incendiu la rafinărie. Canalul ucrainean de Telegram Krymsky Veter a relatat că primele explozii ar fi avut loc în jurul miezului nopții și a descris incendiul drept „masiv”. Astra a mai susținut că focul a izbucnit în zona parcului de rezervoare, unde sunt stocate produse destinate exportului (inclusiv benzină, motorină, distilate de condensat, reziduuri de păcură și sulf). Rafinăria Afipsky mai fusese vizată într-un atac cu drone pe 11 iunie, potrivit aceleiași surse. Confirmarea Statului Major ucrainean și limita informațiilor despre pagube Ulterior, Statul Major General al Ucrainei a confirmat lovirea ambelor rafinării și apariția incendiilor, precizând că evaluarea pagubelor este în curs. În comunicatul citat, instituția descrie complexul Gazprom Neftekhim Salavat ca având o capacitate proiectată de aproximativ 10 milioane tone de țiței pe an și menționează că produce carburanți și alte produse „folosite pentru a susține economia și mașinăria militară” a Rusiei. Tot Statul Major a mai raportat o lovitură asupra unei facilități de transbordare a navelor din apropiere de Gelendjik (Krasnodar), utilizată de Rusia pentru transferul încărcăturilor de petrol și pentru sprijinirea operațiunilor navale și a logisticii militare, precum și atacuri asupra unui depozit de muniții în Donețk ocupat și a unui nod logistic în Luhansk ocupat. Pentru toate, evaluările privind efectele sunt prezentate ca fiind în desfășurare. De partea rusă, Ministerul Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 288 de drone ucrainene de tip „aripă fixă” între 20:00 (ora Moscovei) pe 13 iulie și 08:00 pe 14 iulie, în mai multe regiuni, inclusiv în zona Moscovei, Krasnodar, Crimeea și Bașchortostan, precum și deasupra mărilor Azov și Neagră. Declarația nu clarifică însă câte drone ar fi trecut de apărare și ce pagube exacte au produs la obiectivele energetice menționate. [...]
Scăderea rafinării petrolului în Rusia la un minim al ultimilor 21 de ani riscă să amplifice presiunile pe piața internă a carburanților , într-un context în care infrastructura energetică este afectată de atacuri, potrivit Meduza , care citează o analiză Bloomberg bazată pe date EA Analytics (divizie a companiei britanice Energy Aspects ). În iulie 2026, productivitatea medie a rafinăriilor rusești (NPZ) este de 3,91 milioane barili pe zi, nivel descris drept cel mai scăzut din martie 2005. Publicația notează că acesta este cu peste 1,4 milioane barili pe zi sub media din iulie anul trecut. Atacurile asupra infrastructurii, un factor invocat în scădere Săptămâna trecută, Financial Times a relatat, citând analiști neidentificați, că din cauza loviturilor Ucrainei asupra infrastructurii petroliere Rusia ar fi putut pierde între 20% și 40% din capacitățile de rafinare. Nu doar rafinarea: și producția de țiței scade Pe fondul acelorași atacuri, scade și producția de petrol, potrivit datelor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) citate în material. În iunie, producția Rusiei a coborât la 8,928 milioane barili de țiței pe zi, cel mai redus nivel „cel puțin din februarie 2024”, după cum notează Bloomberg. În ansamblu, combinația dintre rafinare mai slabă și producție în scădere indică o constrângere operațională cu potențial de a tensiona aprovizionarea internă și fluxurile de export, însă materialul nu oferă o estimare directă a impactului imediat asupra prețurilor sau volumelor livrate. [...]
Ajustarea în scădere a producției rusești de petrol și interdicția temporară la exportul de motorină indică presiuni tot mai mari pe piața internă a combustibililor din Rusia , potrivit Agerpres , care citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) transmis de Reuters. IEA estimează că producția de petrol a Rusiei va scădea cu aproximativ 3% în 2026, până la 8,9 milioane barili pe zi, pe fondul atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii energetice. În raport, organizația explică faptul că atacurile asupra rafinăriilor, facilităților de stocare și infrastructurii de transport au determinat revizuirea în scădere a prognozelor privind livrările rusești: cu 85.000 barili/zi pentru acest an și cu 150.000 barili/zi pentru anul viitor, până la o medie de 8,8 milioane barili/zi în perioada estimată. Măsuri de urgență pe piața internă: stop la exporturile de motorină Pe fondul problemelor de aprovizionare cu benzină și motorină, Rusia a introdus o interdicție a exporturilor de motorină , măsură care include și producătorii de combustibil și este valabilă până la 31 iulie, potrivit guvernului de la Moscova. Vicepremierul Alexander Novak a legat decizia de nevoia de a crește disponibilitatea pe piața internă și a recunoscut că situația rămâne „complexă”, inclusiv prin efectele vizibile la benzinării. „Astăzi a fost introdusă o interdicție a exporturilor de motorină și aceasta va face posibilă majorarea aprovizionării pieței interne.” Totodată, Rusia ar urma să înceapă în iulie importul de combustibil, ca parte a pachetului de măsuri pentru reducerea tensiunilor din lanțul de aprovizionare. Ce arată cifrele IEA despre producție și exporturi IEA se așteaptă ca producția de petrol a Rusiei să ajungă la: 8,9 milioane barili/zi în 2026 ; 8,8 milioane barili/zi în 2027 , după 9,2 milioane barili/zi în 2025 . În iunie, producția de țiței a crescut cu 120.000 barili/zi față de mai, până la 8,86 milioane barili/zi. În același timp, IEA estimează că exporturile totale de țiței au urcat în iunie la 5,8 milioane barili/zi (plus 620.000 barili/zi față de mai), în timp ce exporturile de produse petroliere au scăzut la 1,91 milioane barili/zi (minus 230.000 barili/zi). Rusia nu mai publică din aprilie 2023 date privind producția sa de petrol, iar estimările sunt realizate de organisme internaționale precum IEA. În context, Rusia rămâne al treilea mare producător global de petrol, iar orice perturbare a producției și a fluxurilor de export are potențial de impact asupra pieței regionale a produselor petroliere, inclusiv prin reorientarea volumelor disponibile la export. [...]
Producția de benzină din Rusia a coborât la 65% din cererea sezonieră , după atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor, ceea ce amplifică riscul de penurie în plin vârf de consum estival, potrivit Meduza , care citează Reuters. Reuters arată, pe baza a două surse și a propriilor calcule, că deficitul de producție față de volumele necesare în sezonul de vară este de 35%, adică între 40.000 și 45.000 de tone pe zi. În iunie, deficitul zilnic era de 25%, ceea ce indică o deteriorare rapidă a echilibrului dintre producție și consum. Sursele din industrie citate de Reuters estimează că cererea zilnică de benzină în Rusia, în perioada de vârf a consumului de vară, se situează între 115.000 și 120.000 de tone. Rafinării oprite și recunoaștere oficială a deficitului Conform Reuters, avariile provocate de atacurile cu drone au dus la oprirea activității în mai multe rafinării, inclusiv unele dintre cele mai mari – rafinăria din Nijni Novgorod și cea din Omsk. De asemenea, rafinăria din Saratov și-a suspendat producția. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că pe piața rusă a carburanților „există probleme și există deficit”, care a dus la apariția cozilor. El a pus situația pe seama faptului că rafinăriile „ies parțial din funcțiune pentru reparații din cauza loviturilor [dronelor]”. De ce contează: șoc operațional cu efect direct în piața internă Dincolo de impactul militar, scăderea producției la un nivel care acoperă doar 65% din consumul sezonier sugerează un șoc operațional în infrastructura de rafinare, cu efecte imediate asupra disponibilității benzinei în retail și asupra funcționării lanțului de aprovizionare intern. Într-o evaluare citată de Reuters, Financial Times estimează că rafinăriile rusești au pierdut între 20% și 40% din capacități din cauza atacurilor. Aceeași publicație a scris că criza de combustibil afectează direct aproximativ 50 de milioane de persoane, adică 35% din populația Rusiei. [...]
Rusia recunoaște un deficit de carburanți după opriri la rafinării lovite de drone ucrainene , iar efectul imediat este apariția cozilor și funcționarea „instabilă” a unor benzinării, potrivit Meduza , care îl citează pe vicepremierul Aleksandr Novak . Novak a spus jurnaliștilor că deficitul a apărut „din motive ușor de înțeles”, deoarece rafinăriile sunt nevoite să oprească parțial producția și să intre în reparații după „loviturile” (atacurile) cu drone. Oficialul a admis explicit existența problemelor pe piața carburanților și a legat direct lipsurile de ieșirea din funcțiune a unor capacități de rafinare. Criza se extinde în regiuni și lovește inclusiv rafinării departe de graniță Criza carburanților „se desfășoară” în regiunile Rusiei din iunie și se intensifică pe măsură ce dronele ucrainene scot din funcțiune rafinării, notează publicația. Din primele 10 rafinării rusești după capacitatea instalată, toate au fost deja atacate, inclusiv cele din Omsk și Perm, aflate la distanță mare de graniță. Răspunsul autorităților: restricții la export până la final de iulie Pe 8 iulie, Vladimir Putin a convocat o ședință dedicată crizei, în cadrul căreia Novak a anunțat interzicerea exportului de motorină pentru toți participanții la piață, pe lângă interdicțiile deja existente pentru exportul de benzină și kerosen de aviație. Conform informațiilor citate, interdicția este în vigoare până la 31 iulie. În aceeași ședință, Putin a afirmat că Ucraina, prin loviturile asupra rafinăriilor, urmărește să afecteze economia și, în plus, „să creeze o stare de nervozitate în societate”. Indicatori de piață invocați de Meduza Meduza mai arată că a evaluat amploarea crizei pe baza datelor din tranzacțiile bursiere, indicând: prețuri: „cu 40% în sus”; vânzări: „cu 40% în jos”. Publicația nu detaliază în acest material perioada exactă de referință sau tipul de produse pentru care sunt calculate aceste variații, dar le leagă de tensiunile din piața internă pe fondul opririlor la rafinării. [...]
Importurile de benzină ale Rusiei indică o vulnerabilitate operațională în lanțul său energetic , pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a folosit situația pentru a susține că Moscova, tradițional exportator de energie, este împinsă să caute combustibil în străinătate. Într-o conferință online cu jurnaliștii, Zelenski a spus că Ucraina a reușit să împiedice livrarea către Rusia a unor cantități suficiente de combustibil din state neutre, conform Ukrainska Pravda. „O țară precum Rusia, a cărei economie a fost întotdeauna orientată spre exportul de resurse energetice, încearcă acum să găsească combustibil oriunde poate și să își extindă posibilitățile de a cumpăra și importa combustibil. Ucraina a intervenit și am reușit deja acest lucru.” „Între noi fie vorba, cred că dacă Boris Elțîn ar fi știut că, peste mai bine de 20 de ani, Rusia va importa energie în loc să o exporte, pentru că a decis în mod stupid să înceapă un război, cred că ar fi ales un alt succesor.” Ce arată importurile din India despre presiunea pe aprovizionarea Rusiei Declarațiile vin după informațiile că Rusia a început să importe benzină din India, pentru a acoperi un deficit de combustibil generat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Importurile se fac pe cale maritimă. Kremlinul a anunțat săptămâna trecută că poartă discuții cu alte state pentru importuri de combustibil la prețuri „acceptabile”, potrivit aceleiași surse. Volumele vehiculate în piață O sursă din industrie a declarat pentru Reuters că cel puțin 60.000 de tone de benzină au fost deja expediate din India către Rusia. O altă sursă a indicat că două petroliere, fiecare cu încărcături între 30.000 și 40.000 de tone, au fost trimise spre Rusia. [...]
