Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Drone ucrainene au lovit o stație de pompare a conductei Drujba din Rusia, provocând un incendiu la instalația Kaleykino din Tatarstan, potrivit autorităților de la Kiev. Informația a fost transmisă de un oficial al serviciului ucrainean de securitate SBU, citat de Reuters.
Atacul ar fi avut loc în timpul nopții și a vizat o instalație care deservește conducta Drujba, folosită pentru transportul țițeiului rusesc către Europa de Est. Stația Kaleykino este situată în apropiere de orașul Almetyevsk, la peste 1.200 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina.
Oficialul ucrainean nu a oferit detalii privind impactul asupra fluxului de petrol. Autoritățile locale din Almetyevsk au confirmat că sistemele de apărare antiaeriană au doborât mai multe drone în zonă, iar resturi căzute ar fi declanșat un incendiu într-o zonă industrială. Administrația locală nu a menționat explicit conducta Drujba și nici eventuale avarii la infrastructura energetică.
Incidentul riscă să amplifice tensiunile dintre Ucraina și vecinii săi Ungaria și Slovacia. Ambele țări au acuzat Kievul că încearcă să blocheze fluxurile de petrol prin Drujba către rafinăriile lor.
Transporturile de țiței rusesc către Ungaria și Slovacia sunt suspendate din 27 ianuarie, după ce, potrivit Kievului, un atac cu drone rusești a avariat echipamentele conductei în vestul Ucrainei. Deși Ucraina a continuat să permită tranzitul petrolului rusesc prin teritoriul său pe durata războiului, tranzitul gazelor rusești a fost oprit la începutul anului trecut.
Ungaria și Slovacia au amenințat că vor sista livrările de energie electrică către Ucraina dacă fluxul de petrol nu este reluat. Electricitatea provenită din cele două state reprezintă aproximativ 70% din importurile de energie ale Ucrainei, într-un context în care jumătate din capacitatea de producție a țării a fost distrusă sau grav avariată de atacurile rusești.
Premierul ungar Viktor Orban a calificat într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, întreruperea fluxului prin Drujba drept „un act de ostilitate neprovocat”, potrivit Reuters. Budapesta a blocat luni noi sancțiuni europene împotriva Moscovei și un împrumut major pentru Kiev.
Atacul asupra infrastructurii energetice ruse are loc în ajunul marcării a patru ani de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei și evidențiază impactul tot mai mare al războiului asupra securității energetice regionale.
Recomandate
Ucraina își intensifică atacurile asupra rafinăriilor rusești, provocând daune semnificative și impactând exporturile de petrol ale Moscovei , relatează Al Jazeera . În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au atacat două dintre cele mai mari terminale petroliere ale Rusiei de pe coasta Mării Baltice, Ust-Luga și Primorsk, care gestionează o parte semnificativă din exporturile maritime de petrol ale Moscovei. Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kievului de a lovi rafinăriile de petrol din Rusia, cu scopul de a reduce veniturile neașteptate ale Moscovei din exporturile de petrol, în contextul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul. Atacurile au provocat incendii masive care au durat zile întregi și au dus la o scădere semnificativă a exporturilor de petrol ale Rusiei prin Marea Baltică, afectând economia rusă cu aproximativ 1 miliard de dolari, conform Bloomberg. Impactul asupra infrastructurii petroliere Portul Primorsk este specializat în manipularea țițeiului, în timp ce Ust-Luga găzduiește un complex vast de facilități de procesare a petrolului și terminale de export, care au fost avariate și înnegrite de incendii, conform imaginilor din satelit. Ca urmare, ambele porturi nu mai pot expedia încărcături, forțând comercianții să redirecționeze petrolul și produsele petroliere către porturi mai mici de pe Marea Baltică sau Marea Neagră, care nu pot gestiona noua încărcătură, potrivit Reuters. Strategia Ucrainei și reacțiile internaționale Ucraina își concentrează atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei, în loc să lovească zone civile, ca răspuns la campania rusă de a distruge centralele electrice și de încălzire din Ucraina. Această strategie a fost posibilă datorită distrugerii anterioare a sistemelor de apărare aeriană din Rusia și regiunile ucrainene ocupate. "Putin nu va părăsi discuțiile, dar nu va ajunge la niciun acord", a declarat Volodymyr Fesenko, șeful think tank-ului Penta din Kiev, pentru Al Jazeera. Atacurile ucrainene au fost planificate meticulos pe teritoriul rusesc, evitând spațiul aerian al statelor baltice, conform expertului ucrainean în războiul cu drone, Andrey Pronin. Aceste lovituri sunt menite să priveze Moscova de veniturile suplimentare obținute din creșterea prețurilor la petrol, în contextul conflictului din Iran. Consecințele economice și politice Fiecare creștere de 10 dolari a prețului global al petrolului aduce Kremlinului un venit suplimentar de 1,6 miliarde de dolari pe lună. Astfel, loviturile asupra rafinăriilor sunt văzute ca o modalitate de a reduce aceste câștiguri. În același timp, Ucraina speră să folosească aceste atacuri ca un atu în negocierile cu Kremlinul, propunând, de exemplu, un moratoriu asupra atacurilor asupra siturilor energetice din Ucraina. În ciuda acestor atacuri, președintele rus Vladimir Putin pare neclintit și hotărât să continue războiul, menținând în același timp aparența participării la discuțiile de pace mediate de Casa Albă. Observatorii afirmă că, indiferent de loviturile asupra terminalelor petroliere, Putin nu va negocia sfârșitul războiului. [...]
Rusia spune că nu va „abandona” Cuba și promite sprijin energetic , potrivit Reuters , care citează declarații ale viceministrului rus de externe Serghei Riabkov după discuții la Havana. Riabkov a afirmat că Moscova intenționează să ajute insula comunistă să gestioneze problemele din energie pe care le leagă de embargoul impus de Statele Unite și a susținut că sprijinul va depăși livrarea mare de petrol trimisă luna trecută. Oficialul a mai spus că Rusia nu are intenția de a renunța la interesele sale în emisfera vestică, indiferent de poziția Washingtonului. „Nu putem trăda Cuba. Asta este exclus. Nu o putem lăsa singură.” În același context, Riabkov a indicat că este „prea devreme” pentru a detalia pașii următori, dar a adăugat că livrările nu se vor limita la încărcătura adusă de petrolierul Anatoly Kolodkin. Potrivit Reuters, nava sub pavilion rusesc, aflată sub sancțiuni americane, a ajuns în Cuba luna trecută cu aproximativ 700.000 de barili de țiței rusesc, prima livrare mare de țiței după ce Washingtonul a acționat pentru a reduce alimentarea insulei cu combustibil. Statele Unite au spus că au permis livrarea din motive umanitare, mai notează Reuters. Pe fundal, Rusia încearcă să refacă legăturile strânse cu Cuba din perioada sovietică și a cerut SUA să nu „blocheze” insula, în timp ce ministrul cubanez de externe Bruno Rodriguez s-a întâlnit în februarie, la Moscova, cu președintele Vladimir Putin și cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. [...]
Rusia oferă țărilor din sudul Asiei GNL la discount, din proiecte sancționate de SUA , potrivit Agerpres , care citează informații Bloomberg din surse apropiate dosarului. Conform relatării, gazele naturale lichefiate (GNL) ar fi fost propuse la o reducere de până la 40% față de prețurile spot de săptămâna trecută, prin intermediul unor companii puțin cunoscute, cu sediul în China și Rusia. Sursele susțin că vânzătorii ar fi indicat că pot furniza documente care să prezinte transporturile ca provenind din surse non-rusești, de exemplu din Oman sau Nigeria. Contextul este tensionarea pieței globale de GNL, după închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra celei mai mari instalații de export de GNL din lume, amplasată în Qatar. Aceste evoluții ar fi redus livrările mondiale cu aproximativ o cincime, ceea ce a împins prețurile în sus și a forțat cumpărători din Bangladesh și India să caute alternative mai scumpe. Agerpres notează că Bangladesh, care în 2025 a importat din Qatar aproximativ 60% din necesarul său de GNL, a ajuns să cumpere pe piața spot, uneori la costuri aproape duble față de cele din contractele pe termen lung cu Qatarul. Totodată, Bangladesh și India ar fi redus alimentarea cu gaze a sectorului îngrășămintelor, pe fondul scăderii livrărilor de GNL. În paralel, Rusia și-a majorat constant exporturile de GNL din facilități sancționate de SUA, Arctic LNG 2 și Portovaya, însă majoritatea cumpărătorilor rămân reticenți din cauza riscului de represalii din partea Washingtonului. Până acum, China este menționată ca singura țară care a importat GNL rusesc vizat de sancțiuni, printr-o rețea de nave asociată așa-numitei „flote fantomă”; extinderea livrărilor către alte piețe ar ajuta Moscova să-și diversifice clienții, în condițiile în care Arctic LNG 2, care a început exporturile în 2024, a fost limitată de lipsa capacităților de transport maritim și a cumpărătorilor dispuși să accepte marfă sancționată. [...]
Rusia și China au blocat în Consiliul de Securitate al ONU o rezoluție privind Strâmtoarea Ormuz , potrivit Adevărul . Cele două state au folosit dreptul de veto marți, 7 aprilie, împotriva unui text care cerea deblocarea coridorului și încuraja escortarea militară a navelor comerciale care tranzitează una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global cu petrol și gaze. Rezoluția a fost prezentată de Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweit și Qatar. Documentul solicita coordonarea unor măsuri „defensive” și „proporționale” cu situația, inclusiv escortarea navelor comerciale și încetarea atacurilor iraniene asupra acestora. Rezoluția solicita „coordonarea măsurilor cu caracter defensiv și proporționale cu circumstanțele” actuale, inclusiv escortarea navelor comerciale și încetarea atacurilor iraniene asupra acestora. China și Rusia, membri permanenți ai Consiliului de Securitate, au votat împotrivă, în timp ce rezoluția a strâns 11 voturi pentru și două abțineri, conform aceleiași surse. Votul lasă fără sprijinul ONU un demers care viza securizarea tranzitului prin Ormuz, într-un moment de tensiune regională ridicată. Contextul este legat de escaladarea militară din regiune: Iranul ar permite acum doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca represalii după războiul declanșat de SUA și Israel. Prin acest coridor este transportat aproximativ 20% din petrolul mondial, iar perturbarea traficului a afectat puternic fluxurile energetice. Blocajul, survenit după loviturile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie, a dus la creșteri accentuate ale prețurilor la hidrocarburi, cu efecte economice mai largi. Adevărul notează că impactul se vede și în alte piețe: prețurile gazului natural lichefiat au urcat în Asia, iar costurile combustibilului pentru aviație și ale unor resurse precum heliul sunt, de asemenea, în creștere; în lipsa unei soluții rapide, evoluțiile ar putea alimenta inflația globală și frâna creșterea economică. În plus, potrivit analistului Marko Papic, pierderile actuale de aprovizionare ar fi de aproximativ 5% din oferta globală de petrol, deficit care s-ar putea dubla până la jumătatea lunii aprilie pe măsură ce se epuizează rezervele temporare. Producătorii din Orientul Mijlociu ar fi fost nevoiți să reducă extracția din cauza limitărilor de stocare și transport, iar reluarea producției la nivel maxim ar putea dura luni după încheierea conflictului. [...]
Rusia ar încasa miliarde în plus din petrol și gaze pe fondul scumpirii materiilor prime după închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit Mediafax , care citează Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă. Organizația susține că Rusia este „marele câștigător” al noului război din Orientul Mijlociu, afirmație făcută pentru dpa de Matthias Schepp, președintele Camerei de Comerț Exterior Germano-Ruse. În evaluarea acesteia, profitul Rusiei din exporturile de petrol, gaze și îngrășăminte ar depăși 10 miliarde de euro pe lună. Explicația invocată este creșterea prețurilor globale la materiile prime, în timp ce Rusia ar continua să exporte folosind rute alternative. Schepp a spus, la Moscova, că situația ar putea aduce Rusiei „un câștig neașteptat la o scară istorică”. În același context, prețul petrolului Brent a urcat la începutul săptămânii la peste 111 dolari pe baril, cu aproape 40 de dolari mai mult decât înainte de izbucnirea războiului. Camera de Comerț Exterior Germano-Rusă amintește că bugetul Rusiei depinde semnificativ de vânzările de petrol și este construit pe o estimare de 59 de dolari pe baril. La nivelurile actuale ale prețurilor, Moscova ar putea obține aproximativ 50 de miliarde de dolari venituri suplimentare pe an doar din petrol și gaze, mai arată organizația. Potrivit acesteia, Rusia folosește încasările din vânzarea materiilor prime pentru a-și finanța războiul din Ucraina. [...]
Portul rusesc Novorossiysk a reluat parțial încărcarea de petrol și păcură , după ce atacurile cu drone au forțat oprirea operațiunilor la cel mai mare terminal petrolier din sudul Rusiei, potrivit Meduza , care citează Reuters. Reluarea este limitată la un singur cheu, semn că infrastructura rămâne vulnerabilă, cu potențial impact asupra fluxurilor de export din Marea Neagră. Reluarea încărcărilor a avut loc în seara de 9 aprilie, la terminalul Șeșharis din portul Novorossiysk. Terminalul își suspendase încărcările pe 6 aprilie, după un atac cu drone atribuit Ucrainei; în urma loviturii au izbucnit incendii la terminalul de combustibil și la unele dane. Din punct de vedere operațional, revenirea este doar parțială: încărcarea petrolului pe tancuri a fost reluată pe un singur cheu, iar pentru 10 aprilie era așteptată expedierea unei singure încărcături, cu un volum de 80.000 de tone. În context mai larg, Ucraina a intensificat în ultimele săptămâni atacurile asupra obiectivelor petroliere rusești, cu scopul de a reduce veniturile Moscovei din petrol, într-un moment în care prețurile au crescut pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Pentru piață, episodul indică un risc operațional persistent pe lanțul de export al Rusiei prin Marea Neagră, chiar dacă activitatea poate fi repornită rapid, dar cu capacitate redusă. [...]
