Tag: ucraina
Știri despre „ucraina”
Rușii și-au cerut scuze față de ucraineni pentru greșelile comise - motivul invocat a fost o eroare de comunicare conform NYT
Negociatorii ruși și-ar fi cerut scuze în privat după atacuri soldate cu șase morți , potrivit Digi24 , care citează Kyiv Post, la rândul său preluând The New York Times. Scuzele ar fi venit după lovituri asupra Odesei și asupra unui tren de călători din regiunea Harkov, într-un context în care, susține partea ucraineană, fusese convenită o pauză informală a atacurilor în discuțiile de la Abu Dhabi. Conform relatării, un consilier al președinției ucrainene a spus că atacurile au avut loc în pofida unei înțelegeri neoficiale, descrisă drept un „acord între gentlemeni” (o înțelegere verbală, fără document scris). Înțelegerea nu ar fi fost pusă pe hârtie și nici respectată, iar după atacuri negociatorii ruși ar fi transmis omologilor ucraineni că nu toate structurile armatei ruse ar fi fost informate despre pauza convenită. „După ce Rusia a lansat drone și rachete asupra Odesei și asupra unui tren de pasageri marți... negociatorii ruși și-au cerut scuze în privat”, a scris NYT. Atacul asupra trenului a avut loc pe 27 ianuarie, când Rusia a lovit cu drone un tren de călători pe ruta Barvinkove – Liov – Chop, în regiunea Harkov. Rapoartele inițiale indicau că trenul ar fi fost lovit de trei drone sinucigașe de tip Shahed, iar una dintre drone a lovit un vagon în care se aflau 18 persoane. Ulterior, autoritățile au raportat găsirea fragmentelor a cinci cadavre, iar pe 28 ianuarie Parchetul regional din Harkov a anunțat că numărul morților a crescut la șase, după examinări medico-legale; identificarea finală urma să fie confirmată prin probe ADN de la rude. În paralel, președintele Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act de terorism” și a susținut că Rusia trebuie să răspundă. În același timp, pe fondul discuțiilor despre o posibilă limitare a loviturilor (inclusiv în zona energetică), Zelenski a spus că nu există un armistițiu sau un acord oficial și că Ucraina ar fi dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice dacă Rusia ar face același lucru, „ca într-o oglindă”. În acest cadru, episodul scuzelor invocate de negociatorii ruși – motivate printr-o pretinsă lipsă de informare în interiorul armatei – devine relevant pentru credibilitatea oricărei pauze informale și pentru riscul ca astfel de înțelegeri să fie încălcate fără consecințe imediate. [...]
Rusia afirmă că prezența militară europeană în Ucraina este de neimaginat - poziție oficială în discuțiile internaționale
Rusia susține că UE nu poate fi garant al unei încetări a focului în Ucraina , potrivit Digi24 , care citează declarațiile viceministrului rus de externe Alexandr Grușko. Mesajul Moscovei vizează direct rolul Uniunii Europene în eventuale aranjamente de securitate și respinge ideea unei implicări europene ca „observator” sau „garant” al unui armistițiu. În argumentația prezentată, oficialul rus a descris UE drept „parte a conflictului” și a invocat ceea ce a numit „rolul subversiv” al blocului comunitar, sugerând că experiența ultimilor ani ar exclude o astfel de misiune. Declarația a fost preluată de agenția Interfax, conform materialului. „Să vorbim despre orice fel de rol de observator sau de garant în cazul Uniunii Europene, având în vedere experiența catastrofală acumulată în ultimii ani și rolul subversiv al UE, este absolut de neimaginat.” Poziția vine în contextul discuțiilor despre garanții de securitate pentru Ucraina. Reacția lui Grușko este legată de afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că documentul privind garanțiile de securitate americane ar fi pregătit pentru semnare. În paralel, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a declarat în fața Senatului american că aceste garanții ar putea include și desfășurarea de trupe europene pe teren, fără trupe americane. Moscova a transmis în mod repetat că respinge orice desfășurare de trupe occidentale în Ucraina și a reiterat ideea că apropierea NATO de granițele Rusiei ar fi una dintre cauzele războiului. În plus, președintele rus Vladimir Putin și alți oficiali ruși au acuzat susținătorii europeni ai Ucrainei că ar formula cereri „inacceptabile” pentru Rusia, pentru a putea susține ulterior că Moscova nu ar dori pacea, invocând exemple precum trimiterea de trupe europene de menținere a păcii, plata unor „reparații” de război sau respingerea concesiilor teritoriale. În același timp, Zelenski a cerut garanții de securitate similare celor din articolul 5 al Tratatului NATO , fără a oferi detalii despre documentul menționat. Totuși, potrivit presei occidentale citate de Digi24, președintele american Donald Trump ar fi condiționat acordarea garanțiilor de securitate de retragerea completă a Ucrainei din regiunea Donbas, condiție prezentată drept una dintre cerințele-cheie ale lui Putin pentru încheierea războiului. [...]
Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat securitatea energetică - continuarea dialogului la nivel ministerial pentru proiecte comune
Președintele Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au discutat despre securitatea energetică , în contextul în care România își reafirmă sprijinul pentru Ucraina, potrivit AGERPRES . Convorbirea a avut loc vineri, 30 ianuarie, și a vizat proiecte comune în domeniul energiei, cu impact direct asupra rezilienței regionale. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, care a indicat că discuția a acoperit inițiative ce ar putea întări securitatea energetică a ambelor țări. În același mesaj, Zelenski a mulțumit explicit României pentru sprijin, plasând dialogul într-o linie mai largă de cooperare bilaterală în condițiile războiului și ale presiunilor asupra infrastructurii energetice din regiune. „Am vorbit cu Nicușor Dan despre proiectele comune legate de energie, care ar putea consolida semnificativ securitatea energetică atât a Ucrainei, cât și a României. Este crucial să realizăm toate aceste proiecte. Echipele noastre vor continua discuțiile la nivel ministerial. Mulțumesc președintelui și poporului român pentru susținere”, a scris Zelenski . Din perspectiva României, miza este dublă: pe de o parte, susținerea Ucrainei prin cooperare practică, inclusiv în zona energetică, iar pe de altă parte, protejarea propriilor interese de securitate energetică într-un context regional volatil. Continuarea discuțiilor „la nivel ministerial” sugerează trecerea de la dialog politic la coordonare tehnică și instituțională pentru proiecte concrete, fără ca în această etapă să fie anunțate detalii despre calendar sau finanțare. Administrația Prezidențială a confirmat pentru AGERPRES convorbirea dintre cei doi lideri. În perioada următoare, relevanța discuției va depinde de capacitatea celor două guverne de a transforma intențiile în proiecte operaționale, într-un domeniu în care interconectările și infrastructura pot avea efecte directe atât asupra stabilității Ucrainei, cât și asupra pieței energetice din România. [...]
Zelenski propune o încetare a loviturilor asupra infrastructurii energetice – Ucraina se oferă să oprească atacurile dacă Rusia face același lucru
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că Ucraina este dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, dacă Moscova face același gest în oglindă . Declarația a fost făcută marți, 30 ianuarie, în contextul unei propuneri de armistițiu parțial, formulată cu sprijinul Statelor Unite. Zelenski a subliniat că nu este vorba despre un acord formal, ci doar despre „ o oportunitate ” pentru ambele părți să reducă presiunea asupra populației în mijlocul unei ierni extreme. Anunțul vine la scurt timp după ce fostul președinte american Donald Trump a susținut că Vladimir Putin ar fi fost de acord cu o pauză de o săptămână a atacurilor asupra Kievului și altor orașe ucrainene, în urma unei solicitări personale din partea sa. Kremlinul a confirmat că Trump a făcut această cerere, dar nu a oferit detalii clare despre poziția lui Putin, potrivit PBS . Totuși, în noaptea de după anunț, armata rusă a lansat 111 drone și o rachetă balistică de tip Iskander-M asupra Ucrainei, dintre care 80 au fost interceptate. Deși au continuat loviturile asupra unor zone rezidențiale și obiective logistice, infrastructura energetică nu a fost vizată – un posibil semn că înțelegerile informale încep să fie respectate. „ Situația din această noapte și din zilele următoare va arăta cum stau lucrurile cu adevărat ”, a spus Zelenski, citat de The New York Times . Inițiativa a fost discutată în cadrul unor negocieri trilaterale desfășurate recent în Abu Dhabi, între oficiali din SUA, Ucraina și Rusia. O a doua rundă de negocieri ar urma să aibă loc duminică, însă data ar putea fi modificată din cauza tensiunilor crescânde dintre SUA și Iran. Zelenski a fost clar: nu există o încetare oficială a focului și niciun document semnat între părți, precizând că nu a existat nicio comunicare directă cu Moscova pe acest subiect, potrivit The Kyiv Independent . Între timp, aproximativ un milion de locuitori din Kiev continuă să fie afectați de lipsa de curent și căldură, în contextul în care temperaturile în Ucraina au coborât până la minus 30 de grade Celsius. Conform Atacurile rusești anterioare au afectat grav infrastructura termică și electrică a capitalei ucrainene. În paralel, marile obstacole politice rămân, în special legate de statutul regiunii Donețk. Zelenski a precizat că Ucraina nu este dispusă să renunțe la integritatea teritorială, iar până acum nu s-a ajuns la niciun compromis în negocierile cu Rusia. Secretarul de stat american Marco Rubio a numit disputa teritorială „ singurul punct rămas ” în negocieri, dar consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a declarat că „ mai sunt și alte chestiuni importante ” de discutat, relatează CNN . Deși în prezent nu există semne clare ale unui acord de pace , inițiativa de suspendare a atacurilor asupra infrastructurii energetice poate fi un pas modest, dar semnificativ, către detensionarea conflictului. [...]
Rusia a acceptat să suspende atacurile asupra Ucrainei până pe 1 februarie - anunț oficial al Kremlinului cu detalii neclare despre discuția Trump-Putin
Kremlinul spune că Rusia va evita atacurile până la 1 februarie , la cererea președintelui SUA, Donald Trump, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, însă rămân neclarități atât privind momentul intrării în vigoare a înțelegerii verbale, cât și asupra ariei exacte de aplicare. Potrivit declarațiilor Kremlinului, solicitarea lui Trump ar fi vizat în mod specific Kievul, „pentru a crea condiții favorabile pentru negocieri”, ceea ce nuanțează mesajul transmis anterior de liderul american despre o pauză mai largă a atacurilor. În plus, în relatarea publicată, Peskov pare să indice că discuția s-a concentrat pe atacurile asupra capitalei, nu pe întreg teritoriul Ucrainei. „Președintele Trump i-a cerut președintelui Putin să se abțină de la atacul asupra Kievului timp de o săptămână, până pe 1 februarie, cât timp se creează condiții favorabile pentru negocieri. [...] Da, a existat o solicitare personală din partea președintelui Trump”, a răspuns el, potrivit agenției ruse de stat Ria Novosti. În paralel, Reuters a relatat că Trump a spus, într-o ședință a Cabinetului, că i-a cerut personal lui Putin să nu lanseze atacuri aeriene asupra Kievului și a altor localități timp de o săptămână, invocând frigul extrem din Ucraina. Totuși, Trump nu a precizat când a avut loc convorbirea, iar Casa Albă nu a anunțat public o discuție recentă între cei doi lideri, ceea ce alimentează incertitudinile despre calendarul și statutul acordului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat informația și a spus că echipele au discutat acordul în Emiratele Arabe Unite, exprimând așteptarea ca înțelegerile să fie respectate și indicând explicit componenta energetică drept un test important. La câteva ore după anunțul lui Trump privind acordul verbal, autoritățile de la Kiev au raportat un nou atac aerian rusesc, cu o rachetă balistică și 111 drone cu rază lungă de acțiune, concentrat în special în regiunile de graniță sau în apropierea liniei frontului, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicării practice a angajamentului anunțat de Kremlin. [...]
Trump afirmă că a cerut personal lui Putin un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina - detalii despre răspunsul primit de fostul președinte american
Donald Trump afirmă că i-a cerut personal lui Vladimir Putin o pauză de o săptămână a bombardamentelor potrivit Libertatea , susținând că liderul rus ar fi acceptat solicitarea, pe fondul temperaturilor foarte scăzute din Ucraina. Declarația a fost făcută joi, în timpul unei ședințe de cabinet, fără ca președintele american să indice o dată de începere pentru un posibil armistițiu energetic. „I-am cerut personal lui Putin să nu tragă (rachete și drone – n.r.) împotriva Kievului și altor orașe timp de o săptămână. A fost de acord”, a declarat liderul republican de la Casa Albă în timpul unei ședințe de cabinet, fără a specifica o dată de începere a unui posibil armistițiu energetic. Trump a mai spus că a contactat Moscova în pofida scepticismului din partea consilierilor săi, prezentând demersul ca pe o intervenție directă pentru limitarea atacurilor asupra orașelor ucrainene și, implicit, asupra infrastructurii critice. În relatarea sa, inițiativa ar fi vizat o pauză temporară a loviturilor, într-un moment în care rețeaua energetică devine mai vulnerabilă din cauza consumului ridicat și a condițiilor meteo. În paralel cu declarațiile liderului de la Washington, au apărut informații neconfirmate oficial despre ordine de încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, venite atât din zona rusă, cât și din cea ucraineană. Mai devreme, bloggeri ruși pro-război și corespondenți militari ucraineni au relatat că ambele armate ar fi primit instrucțiuni în acest sens, însă autoritățile de la Kiev și Moscova nu au confirmat public existența unui acord, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze. Elementele-cheie vehiculate în spațiul public despre un posibil „armistițiu energetic” includ, potrivit sursei, următoarele: o oprire temporară a atacurilor asupra infrastructurii energetice, menționată de bloggeri ruși pro-război și canale ucrainene; un interval indicat de un blogger rus pro-război: de joi, ora 7:00, până marți, 3 februarie; o confirmare din partea canalului ucrainean Supernova+ că forțele Kievului ar fi primit ordin să nu lovească instalațiile energetice rusești; o relatare a canalului „Belorussky Silovik” despre un „moratoriu temporar” discutat la negocieri la Abu Dhabi , dar cu mențiunea că „nu toată lumea este încă la curent”; o contrazicere din partea administratorului canalului ucrainean „Mykolaiv Vanek”, care susține că „nu există un acord final” și că o eventuală interdicție „nu va dura mult”. Contextul diplomatic invocat în articol indică faptul că ideea unui armistițiu pe zona energetică ar fi fost discutată la negocieri trilaterale pe 23 și 24 ianuarie, la Abu Dhabi, notează Financial Times . Discuțiile ar fi vizat oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice ucrainene, în schimbul angajamentului Kievului de a se abține de la atacuri asupra instalațiilor petroliere și tancurilor petroliere rusești. În acest cadru, intervenția lui Trump este prezentată ca un demers direct către Putin, dar, în lipsa unei confirmări oficiale de la părți, rămâne neclar dacă există un acord operațional și care ar fi mecanismul de monitorizare și aplicare. [...]
Aderarea Ucrainei la UE în 2027 nu este fezabilă, spune Merz - criteriile de la Copenhaga impun un calendar extins
Cancelarul german a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană în 2027 nu este un obiectiv realist , subliniind că procesul de aderare necesită îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga , ceea ce durează de obicei mai mulți ani. Potrivit Biziday , cancelarul a afirmat că, deși Ucraina poate fi adusă mai aproape de UE pe termen lung, o aderare rapidă nu este fezabilă. Această declarație a fost făcută miercuri, după discuțiile cu partenerii de coaliție la Berlin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat, marți, dorința Ucrainei de a adera la UE până în 2027, susținând că acest pas ar reprezenta o garanție de securitate pentru Europa. El a evidențiat contribuțiile Ucrainei în domenii precum securitatea, tehnologia și economia. În contextul discuțiilor de pace dintre Ucraina și Rusia, cancelarul german a menționat că Germania este în strânsă legătură cu delegațiile SUA și Ucrainei și că susține aceste discuții cu entuziasm. În plus, cancelarul a subliniat că Europa trebuie să-și recapete influența într-o nouă ordine mondială dominată de câțiva actori puternici. El a afirmat că europenii trebuie să învețe să „vorbească limba politicii de putere” pentru a-și putea pune în aplicare ideile. De asemenea, a lăudat răspunsul unit al aliaților europeni din NATO la încercările anterioare ale fostului președinte american Donald Trump de a achiziționa Groenlanda . [...]
Ucraina trebuie să semneze un acord de pace cu Rusia pentru garanțiile de securitate ale SUA - confirmare oficială din Washington privind condițiile sprijinului american
SUA le-au transmis oficialilor ucraineni că garanțiile de securitate depind de semnarea unui acord de pace cu Rusia , potrivit HotNews.ro , care citează o sursă familiarizată cu discuțiile interne relatate de Reuters. Miza este majoră pentru Kiev, care consideră garanțiile de securitate din partea Statelor Unite drept elementul-cheie al oricărui aranjament care ar putea pune capăt războiului declanșat de invazia Rusiei, aflat acum în al patrulea an. În acest context, Washingtonul a mediat negocierile dintre reprezentanții Ucrainei și ai Rusiei, desfășurate la Abu Dhabi la finalul săptămânii trecute, iar oficiali americani au spus ulterior că discuțiile au înregistrat progrese spre un acord. În paralel, Financial Times a relatat că administrația Trump ar fi semnalat Ucrainei că garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace care „probabil” ar include cedarea întregii regiuni Donbas (Donețk și Luhansk) către Rusia. Totuși, sursa citată de Reuters susține că Statele Unite nu impun conținutul acordului de pace și că este „eronat” să se sugereze că Washingtonul încearcă să forțeze Ucraina să facă concesii teritoriale. Negociatorii ruși și ucraineni urmează să se întâlnească din nou duminică, 1 februarie, la Abu Dhabi, cu posibila participare a oficialilor americani. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au plecat de la runda precedentă cu optimismul că se poate ajunge curând la un acord, mai notează HotNews.ro. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că un document american privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este „100% gata”, iar Kievul așteaptă data și locul semnării. În același timp, Zelenski a reiterat că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată în orice acord de pace, în timp ce Kremlinul a transmis că problema teritorială rămâne fundamentală pentru încheierea luptelor, potrivit agenției ruse TASS, citată în articol. [...]
Viktor Orbán acuză Ucraina de amestec în alegerile din Ungaria - Kievul convocat la ministerul de externe în contextul scrutinului din aprilie
Premierul Ungariei, Viktor Orbán , acuză Ucraina de interferență electorală și convoacă ambasadorul ucrainean , potrivit AP . Acuzațiile vin în contextul alegerilor programate pentru 12 aprilie, unde Orbán se confruntă cu o provocare semnificativă după 16 ani de putere. Orbán, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Rusia, susține că liderii politici ucraineni, inclusiv președintele Volodimir Zelenski, au făcut declarații „ofensatoare și amenințătoare” la adresa Ungariei. Deși nu a specificat declarațiile la care se referă, Orbán a afirmat că serviciile de securitate naționale au evaluat aceste acțiuni ca parte a unei serii coordonate de măsuri ucrainene menite să interfereze în alegerile din Ungaria. Într-un context politic tensionat, Orbán a intensificat campania anti-Ucraina, acuzându-l pe liderul opoziției, Péter Magyar , de colaborare cu Kievul pentru a răsturna guvernul său și a instala o administrație pro-occidentală. De asemenea, guvernul ungar s-a opus ferm ajutorului financiar și militar al Uniunii Europene pentru Ucraina și a promis că va bloca orice încercare a Ucrainei de a adera la blocul comunitar. Criticile la adresa lui Orbán au fost exprimate și de președintele Zelenski, care a declarat recent la Forumul Economic Mondial de la Davos că premierul ungar „trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene”. Zelenski a subliniat că, deși Orbán se simte confortabil la Moscova, nu ar trebui să permită ca capitalele europene să devină „mici Moscove”. [...]
Ucraina plătește zilnic pentru respingerea atacurilor aeriene ale Rusiei - costurile militare afectează bugetul național în contextul războiului prelungit
Ucraina spune că un singur atac aerian a însemnat 80 de milioane de euro doar în rachete , potrivit Digi24 , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski . Mesajul are o miză economică directă: apărarea antiaeriană consumă rapid resurse financiare și stocuri de muniție, într-un război care apasă pe bugetul public și pe capacitatea statului de a finanța alte cheltuieli. Exemplul invocat de Zelenski este atacul din noaptea de 19 spre 20 ianuarie, descris drept unul dintre cele mai puternice, pentru care Ucraina ar fi cheltuit aproximativ 80 de milioane de euro „numai în rachete” destinate sistemelor de apărare aeriană. Costul este relevant nu doar ca ordin de mărime, ci și pentru că reflectă o cheltuială recurentă, asociată unui tip de amenințare (drone și rachete) care obligă la reacție imediată și, de regulă, scumpă. „Atacul rus de astăzi ne-a costat, și acesta este doar costul rachetelor, aproximativ 80 de milioane de euro. Imaginați-vă, acesta este costul acestor rachete.” În plan economic, declarațiile președintelui indică două constrângeri care se traduc în presiune bugetară: accesul la muniție și finanțarea achizițiilor. Zelenski afirmă că este foarte dificil „să găsim aceste rachete și să obținem banii pentru a le cumpăra” și caracterizează conflictul drept „un lux foarte costisitor”, care pentru Ucraina „înseamnă pierderi uriașe”. În termeni practici, asta sugerează o combinație între cheltuieli mari, neplanificabile cu precizie (dependente de intensitatea atacurilor) și dependență de livrări la timp. Potrivit Ukrinform , citat de Digi24, în noaptea de 20 ianuarie unitățile ucrainene de apărare aeriană au lovit 342 de ținte, după ce Ucraina ar fi primit rachetele necesare cu o zi înainte. Datele prezentate conturează și mecanismul prin care atacurile aeriene se transformă în cost economic: pentru a proteja infrastructura și populația, Ucraina trebuie să consume rapid muniție sofisticată, cu preț ridicat și disponibilitate limitată. În episodul menționat, țintele și mijloacele de atac enumerate au fost: 14 rachete balistice Iskander-M/S-300; 13 rachete de croazieră Kh-101; 315 drone inamice. Pe termen scurt, consecința este o creștere a cheltuielilor operaționale pentru apărarea aeriană, cu efect de „aspirator” asupra resurselor publice și a stocurilor. Pe termen mai lung, mesajul lui Zelenski sugerează că menținerea capacității de apărare depinde de continuitatea finanțării și a livrărilor de rachete, într-un context în care intensitatea atacurilor poate varia de la o noapte la alta, iar costurile se acumulează rapid. [...]
Zelenski critică capacitatea militară a UE - Presiune pentru sprijin și reînarmare europeană
Volodimir Zelenski a pus sub semnul întrebării capacitatea de apărare a Europei , potrivit Știrile ProTV , într-un moment în care Kievul încearcă să obțină garanții de securitate și sprijin militar consistent, pe fondul negocierilor mediate de SUA. Mesajul președintelui ucrainean, formulat tranșant, riscă să amplifice tensiunile cu aliații din Uniunea Europeană, care au susținut financiar și militar Ucraina, dar sunt criticați pentru ritmul reînarmării și pentru dependența de umbrela americană. Contextul este dat de două runde de discuții directe cu Rusia în Emiratele Arabe Unite, descrise de Kiev drept „constructive”, cu posibilitatea unei noi întâlniri în același format în zilele următoare. În paralel, atacurile rusești cu drone și rachete asupra Kievului și Harkovului au continuat, iar analiștii citați de publicație interpretează aceste lovituri ca un semnal al Kremlinului că își menține presiunea militară în timpul tratativelor. La negocierile din Abu Dhabi, mediate de americani, delegația ucraineană a fost condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, și de Kirilo Budanov, șeful administrației prezidențiale, în timp ce partea rusă a fost condusă de amiralul Igor Kostiukov, șeful serviciului militar de informații. Mark Galeotti, analist citat de Știrile ProTV, a subliniat că prezența unor reprezentanți de rang înalt sugerează că ambele părți încearcă „măcar să pară” serioase în căutarea unui compromis, dar „rămâne de văzut câtă marjă de manevră au primit”. Miza principală rămâne Donbasul, iar, potrivit unor surse anonime citate de agenția de stat rusă TASS, s-ar fi discutat despre crearea unor zone-tampon; Kievul ar fi dispus să accepte o zonă demilitarizată cu observatori străini. În acest cadru, tensiunile cu partenerii europeni se văd și prin accentul pus de Zelenski pe rolul SUA în arhitectura de securitate: fără Washington, susține el, Europa nu ar avea capacitatea de a descuraja Rusia sau de a se apăra singură. „O Alianță (NATO) fără America nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Nu doar că n-ar putea pune probleme Rusiei, dar nici nu se pot apăra pe ele însele (statele europene), după părerea mea. În Europa de astăzi, doar armata ucraineană este puternică”. Declarația adaugă presiune politică asupra capitalelor UE, într-un moment în care Kievul caută garanții de securitate „foarte, foarte solide”, după cum afirmă același analist, iar discuțiile despre eventuale concesii teritoriale rămân extrem de sensibile intern. În plus, vocea critică din Ucraina, citată în material, avertizează că există riscul acceptării unor condiții „inacceptabile”, în timp ce presiunea asupra Rusiei ar fi insuficientă, ceea ce complică și mai mult relația Kievului cu partenerii occidentali, inclusiv cu cei europeni, chemați să contribuie la protecția Ucrainei. [...]
Zelenski despre negocierile trilaterale - Întâlniri viitoare posibile săptămâna viitoare
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate în Emiratele Arabe Unite, au fost „constructive” și că alte întâlniri ar putea avea loc săptămâna viitoare , informează HotNews.ro . Aceste discuții au fost mediate de SUA și s-au încheiat fără un acord concret, dar cu promisiunea continuării dialogului. Ministerul rus de Externe a transmis, prin agenția de știri RIA , că Moscova rămâne deschisă pentru continuarea dialogului. De asemenea, o sursă apropiată negocierilor a declarat pentru agenția TASS că problema teritorială, în special retragerea forțelor ucrainene din Donbas, rămâne principalul punct de dezacord între părți. În cadrul întâlnirii, reprezentanții militari au identificat o listă de probleme care ar putea fi discutate la o viitoare întâlnire. Cu toate acestea, detaliile și concluziile clare ale discuțiilor nu au fost făcute publice de către delegațiile Rusiei și Ucrainei. „Această problemă rămâne cea mai complicată. Retragerea armatei ucrainene din Donbas este importantă și se iau în considerare diverși parametri de securitate cu privire la această problemă”, a declarat o sursă pentru TASS. În ciuda acestor discuții, bombardamentele rusești asupra orașelor Kiev și Harkov au continuat, subliniind tensiunile persistente dintre cele două națiuni. Întâlnirea de la Abu Dhabi a fost prima întrevedere trilaterală de la începutul conflictului, dar fără să aducă o schimbare imediată pe teren. [...]