Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia amenință cu scumpirea energiei pentru Armenia și pune sub semnul întrebării acordul care îi asigură livrări preferențiale de gaze și produse petroliere, într-un moment în care Erevanul își accelerează apropierea de Uniunea Europeană, potrivit G4Media.
Moscova a transmis o scrisoare autorităților armene prin care avertizează că va suspenda livrările de petrol și gaze „în condiții preferențiale” dacă guvernul de la Erevan continuă procesul de integrare în UE. Mesajul a fost comunicat oficial pe 27 mai de ambasada Rusiei, conform declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, citate de Agerpres.
Scrisoarea invocă posibilitatea ca Rusia să suspende sau să denunțe unilateral acordul interguvernamental semnat la 2 decembrie 2013, care vizează cooperarea în aprovizionarea cu gaze naturale, produse petroliere și diamante brute. Documentul ar fi fost adresat Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia, instituție care a negat, mai devreme în aceeași zi, că l-ar fi primit.
Potrivit ziarului rus Kommersant, în scrisoare se mai afirmă că aprofundarea relațiilor Armenia–UE ar pune în pericol dezvoltarea cooperării cu Moscova.
În baza acordului din 2013, Armenia beneficiază de prețuri preferențiale la importurile din Rusia pentru gaze naturale, petrol și produse petroliere. Președintele rus Vladimir Putin a sugerat recent că, dacă Armenia se distanțează de Rusia, prețul gazelor ar putea crește de la 177 de dolari pentru mia de metri cubi la 600 de dolari, „la fel ca europenii” (aprox. de la 815 lei la 2.760 lei, la un curs orientativ).
Pe fondul încercărilor de a reduce dependența energetică de Rusia, guvernul armean a crescut în ultimii ani importurile de combustibili din România, Egipt și Bulgaria, iar din anul trecut a început să importe și din Azerbaidjan.
În plan politic, relația tradițional strânsă cu Rusia s-a deteriorat după venirea la putere a premierului Nikol Pașinian în 2018 și după evoluțiile din conflictele cu Azerbaidjanul din 2020 și 2023. În paralel, Armenia și-a continuat apropierea de SUA și UE, inclusiv prin adoptarea unei legi care lansează procesul de aderare la blocul comunitar.
Recomandate
Comisia Europeană exclude reluarea importurilor de gaz rusesc după războiul din Ucraina , invocând cadrul de reglementare deja adoptat pentru eliminarea treptată a acestor livrări, potrivit Euronews . Mesajul Bruxellesului taie din start scenariul repunerii în funcțiune a Nord Stream și mută discuția din zona „posibilei reconcilieri” în cea a obligațiilor legale și a calendarului de ieșire din dependența energetică de Rusia. Reacția vine pe fondul informațiilor că Statele Unite și Rusia ar discuta despre reluarea livrărilor de gaz către Europa după încheierea conflictului. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șefă a Comisiei Europene, a argumentat poziția prin costurile și riscurile de securitate asociate dependenței de combustibili fosili din Rusia. „Știm foarte bine care sunt costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziția de combustibili fosili. Aceste resurse au fost folosite ca armă, iar noi am plătit prețul. Nu uităm acest lucru.” Calendarul UE: ieșire completă din gazul rusesc până la final de 2027 Bruxellesul susține că renunțarea la gazul rusesc nu depinde doar de sancțiuni, ci și de legislația europeană în vigoare, care prevede eliminarea treptată a importurilor indiferent de evoluțiile geopolitice. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a indicat că planul acoperă atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru transport cu nave). Conform calendarului prezentat: GNL din Rusia : contractele pe termen scurt au fost eliminate; cele pe termen lung ar urma să înceteze până în ianuarie 2027 . Gaz prin conducte (inclusiv asociat anterior Nord Stream) : eliminare până în septembrie 2027 . Ultimele livrări : ar urma să se încheie până la sfârșitul lui 2027 . Pinho a mai spus că Rusia a fost cea care a întrerupt inițial livrările, într-un moment în care Europa era puternic dependentă de gazul rusesc. Nord Stream și miza economică: costuri mai mici vs. risc de securitate Nord Stream 1 și 2 leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pe o distanță de peste 1.200 km. Nord Stream 1 nu mai funcționează după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit certificarea necesară din partea autorităților germane. În paralel, au apărut informații că Washingtonul și Moscova ar analiza reluarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american. Potrivit materialului, discuțiile ar viza și alte posibile acorduri economice, inclusiv activele Lukoil , tehnologie nucleară și proiecte de GNL în zona arctică. În Europa, revenirea la gazul rusesc rămâne un subiect disputat: susținătorii invocă posibile costuri mai mici pentru consumatori și companii, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor de securitate generate de o nouă dependență. Context de piață: dependența a scăzut, dar GNL-ul e, de regulă, mai scump Ponderea gazului rusesc transportat prin conducte în importurile europene a coborât de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025 , potrivit datelor citate. Reducerea dependenței a împins însă statele europene către un consum mai mare de GNL, inclusiv din SUA, care este „de regulă mai scump”, notează sursa. Pentru companii, mesajul Comisiei indică faptul că, chiar și într-un scenariu de încetare a războiului, revenirea la gazul rusesc nu este tratată ca opțiune de politică energetică , ci ca direcție închisă prin reguli și termene deja stabilite. [...]
Ucraina intră în iarnă cu stocuri de gaze la maximul ultimilor șase ani , un buffer operațional care reduce riscul de penurie în sezonul rece și menține deschisă opțiunea ca depozitele ucrainene să fie folosite și pentru aprovizionarea mai rapidă a Europei de Est, în pofida intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro . Ucraina a acumulat 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale în depozitele subterane, cel mai ridicat nivel din 2020, a declarat Sergii Fedorenko, director general interimar al companiei de stat Naftogaz , într-un interviu acordat Reuters. Atacuri mai dese, dar stocuri mai mari Fedorenko a spus că instalațiile Naftogaz au fost atacate de peste 400 de ori de la începutul anului, de două ori mai mult decât în 2025. Țintele au inclus unități de producție, procesare și transport al petrolului și gazelor, precum și centrale termice din regiunile apropiate frontului. „Anul acesta, majoritatea instalațiilor noastre au fost atacate. Ne consolidăm apărarea și măsurile de protecție.” În sezonul precedent de încălzire, Ucraina a intrat cu rezerve sub 14 miliarde de metri cubi, iar guvernul estimează că sunt necesare cel puțin 13,2 miliarde de metri cubi pentru traversarea iernii. Cerere internă în scădere și importuri în avans Creșterea rezervelor a fost susținută și de reducerea consumului industrial, după ce bombardamentele rusești au dus la închiderea unor fabrici. Naftogaz estimează că cererea de gaze va coborî la aproximativ 20 de miliarde de metri cubi în 2026, de la 21 de miliarde în anul precedent. Ucraina rămâne importator net de gaze și nu mai cumpără direct gaze rusești din 2015, aprovizionându-se în principal prin Polonia, Slovacia și Ungaria. Potrivit lui Fedorenko, temperaturile extrem de scăzute și atacurile rusești au obligat Naftogaz să importe o cantitate record de 7,8 miliarde de metri cubi de gaze în 2025 și în primul trimestru din 2026. Pentru actualul sezon rece, compania a început achizițiile mai devreme și a contractat deja peste un miliard de metri cubi de gaze, dintre care 25% sub formă de gaze naturale lichefiate (GNL) , cu livrări programate pentru perioada decembrie–martie. Miza pentru Europa: capacitate mare de înmagazinare și tarife mici Ucraina are capacități de înmagazinare subterană de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, cele mai mari din Europa, iar Kievul a propus Uniunii Europene să utilizeze o treime din această capacitate pentru stocarea propriilor rezerve. Fedorenko a mai afirmat că depozitele, situate la adâncimi de peste un kilometru, oferă protecție împotriva atacurilor și permit livrarea rapidă a gazelor către consumatori, în special către statele din Europa de Est, adăugând că tarifele de înmagazinare practicate de Ucraina sunt în prezent cele mai mici din Europa. [...]
Rusia prelungește importurile de benzină până la finalul lui 2026 pentru a acoperi deficitul intern provocat de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, chiar dacă a convenit recent reluarea exporturilor de motorină în baza unui acord cu Statele Unite , potrivit Agerpres . Vicepremierul rus Aleksandr Novak a spus că importurile de benzină vor continua „cel puțin până la sfârșitul anului”, pentru alimentarea pieței interne și refacerea rezervelor reduse în sezonul estival. Oficialul a indicat că volumul benzinei importate rămâne la 10%, măsură menită să limiteze deficitul și presiunea pe prețurile la carburanți, în special la benzină. De ce contează: piața internă rămâne sub presiune, în pofida relaxării la export Mesajul transmis de Moscova este că prioritatea rămâne stabilizarea aprovizionării interne, după luni în care atacurile asupra rafinăriilor au afectat producția de benzină și motorină, alimentând penuria, creșterile de preț și cozile la benzinării. În acest context, Novak a amintit că, în urmă cu o lună, a cerut guvernului să crească producția și să ajusteze nivelurile de import pentru a stabiliza piața. Printre măsurile aplicate s-a numărat și interdicția la export pentru benzină și motorină, ridicată parțial sâmbăta trecută. Exporturile de motorină: calendarul livrărilor și pașii operaționali În paralel, Rusia susține că firmele sale sunt pregătite să exporte motorină „imediat”, însă Novak a punctat că livrările depind de pași comerciali și logistici care durează, în mod tipic, două-trei săptămâni: semnarea contractelor, încărcarea și închirierea navelor, apoi expedierea către cumpărător. Conform planului prezentat, Rusia ar urma să exporte: peste 300.000 de tone de motorină „imediat” către piețele americane și globale; alte 500.000 de tone în noiembrie; 1.000.000 de tone ulterior. Cu o zi înainte, Novak a indicat și posibilitatea ca Rusia să depășească aceste planuri și să exporte până la 3,5 milioane de tone de motorină până la sfârșitul anului, în baza acordului cu Statele Unite. Posibilă restricție suplimentară: exporturile de GNL pentru neproducători Novak a mai spus că nu exclude o interdicție a exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru companiile neproducătoare până la sfârșitul lui 2026, dar a precizat că nu există încă o decizie, iar Ministerul Energiei analizează opțiunea în funcție de situația de pe piața GNL. [...]
Rusia susține că a încasat peste 320 mld. dolari din vânzări de energie către UE după 2022 , un semnal că sancțiunile europene au lăsat în continuare spațiu pentru importuri și derogări în domeniul hidrocarburilor, potrivit Agerpres . Vicepremierul rus responsabil cu energia, Aleksandr Novak , a declarat la televiziune că, pentru perioada 2022–prezent, livrările de resurse energetice către țările Uniunii Europene ar fi totalizat 320,7 miliarde de dolari (aprox. 1.443 miliarde lei). Doar în primele nouă luni din 2026, statele europene ar fi cumpărat hidrocarburi rusești de 21,3 miliarde de dolari (aprox. 96 miliarde lei). Novak a pus continuitatea livrărilor pe seama excepțiilor de la regimul de sancțiuni, afirmând că Rusia „continuă să furnizeze resurse energetice în anumite domenii pentru care au fost acordate derogări”. Unde se văd „fisurile” din regimul de sancțiuni În pofida sancțiunilor adoptate de UE după declanșarea ofensivei ruse de amploare în Ucraina, unele state europene continuă să se aprovizioneze cu hidrocarburi rusești, în special cu gaz natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru a fi transportat mai ușor). Totodată, mai multe țări, inclusiv Slovacia și Ungaria, beneficiază de scutiri care le permit să cumpere petrol rusesc transportat prin conducte, conform informațiilor din material. Importuri „indirecte”, în afara calculelor Moscovei Totalul invocat de partea rusă nu include hidrocarburile care ajung în Europa pe rute indirecte, după procesare în țări terțe precum India și Turcia, care și-au majorat achizițiile de țiței rusesc din 2022, la fel ca și China. Reacții politice în SUA și estimări privind exporturile de motorină Subiectul a generat și reacții la Washington. Președintele SUA, Donald Trump, a justificat într-un mesaj pe Truth Social un acord privind furnizarea de motorină de către Rusia pe piețe, prezentat ca o măsură pentru temperarea creșterii prețurilor la nivel mondial. În același context, ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a criticat „ipocrizia” europenilor care ar continua să finanțeze Rusia prin achiziții energetice. Separat, întrebat despre acordul privind motorina, Novak a estimat că Rusia ar putea ajunge la livrări de 3–3,5 milioane de tone pe lună pe piețele mondiale, nivel comparat cu cel „dinainte de criză”. [...]
Miniștrii de externe ai UE pun sub semnul întrebării eficiența acordului Trump–Putin pentru importuri limitate de motorină , considerând că acesta este puțin probabil să influențeze prețurile din SUA, potrivit Euronews . Mesajul transmis la nivel european este că impactul economic al unei astfel de înțelegeri ar fi marginal, în condițiile în care piața este deja tensionată de scumpirea globală a petrolului. În evaluările citate, analizele de piață indică faptul că importul unor cantități limitate de motorină „nu va schimba” prețurile din Statele Unite. Acordul vine pe fondul unei perioade de presiune asupra economiei americane și asupra consumatorilor, pe măsură ce prețurile la petrol cresc la nivel global. Contextul invocat de Euronews este războiul de opt luni dintre SUA și Iran, care a alimentat scumpirea petrolului. În acest cadru, prețul motorinei a atins repetat noi recorduri în ultimele săptămâni, cu efecte în lanț asupra inflației pentru o gamă largă de bunuri de consum. UE: acordul are mai degrabă miză internă în SUA decât efect de piață Margus Tsahkna , ministrul de externe al Estoniei, a sugerat că înțelegerea are o componentă politică internă în SUA, în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, și nu una cu efect real asupra cotațiilor: „Nu cred că în realitate această afacere cu motorina va schimba cu adevărat prețul petrolului sau motorinei pe piață, deci este mult mai legat de situația internă din SUA, unde, știți, se apropie alegerile de la jumătatea mandatului .” În același timp, oficialul eston a legat discuția de presiunea exercitată anterior de Donald Trump asupra Ucrainei și a susținut că Europa ar trebui să se concentreze pe ceea ce poate face direct, respectiv pe sprijinirea Ucrainei. [...]
Congresul SUA pregătește un vot care ar putea bloca importurile de petrol rusesc , într-o mișcare cu miză de reglementare și impact direct asupra pieței de combustibili, potrivit Adevărul . Inițiativa vizează să împiedice administrația Trump să ridice sancțiunile asupra petrolului rusesc, într-un moment în care este invocat un deficit de combustibil. Proiectul este anunțat de congresmanul republican Brian Fitzpatrick (Pennsylvania) ca fiind bipartizan și ar urma să se numească „ Ronald Reagan Peace Through Strength Act ”. Fitzpatrick spune că va încerca să forțeze un vot printr-o „petiție de descărcare” (procedură prin care o majoritate poate aduce un proiect în plen, ocolind blocajele din comisii) și estimează că ar trece „cu o majoritate covârșitoare”. Nu este clar, deocamdată, cine sunt inițiatorii democrați. De ce contează: Congresul încearcă să limiteze marja de manevră a președintelui Miza este să fie restrânsă posibilitatea președintelui de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei. În 2022, Congresul a adoptat o lege care interzicea importurile de petrol rusesc și autoriza noi sancțiuni, dar includea o excepție: președintele poate permite livrări de energie cumpărată înainte de adoptarea legii sau importuri considerate de interes național. În acest context, noul proiect ar urmări să „blocheze orice achiziție de petrol rusesc”, conform mesajului public al lui Fitzpatrick. Contextul imediat: acordul anunțat de Trump și reacțiile politice Inițiativa legislativă vine după ce Donald Trump a anunțat vineri o înțelegere care permite Rusiei să livreze 300.000 de tone de motorină pieței americane și celei globale. Vladimir Putin a confirmat, potrivit presei de stat de la Moscova, disponibilitatea Rusiei de a furniza petrol și produse petroliere pe piețele americană și globală. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că acordul transmite Rusiei semnalul că „poate continua pur și simplu să atace” Ucraina. Trump a replicat, în fața jurnaliștilor, că Zelenski „ar fi putut pune capăt acestui război de multe ori”, dar „a ales să nu o facă”, adăugând că Ucraina ar trebui să-și „găsească un nou lider”. Acordul a fost criticat de ambele partide. Democrata Gabe Amo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, a susținut că decizia îl avantajează pe Putin, în timp ce administrația invocă presiunea prețurilor la benzină. Cine susține proiectul și ce argumente invocă Republicanul Don Bacon (Nebraska) a anunțat că va fi unul dintre inițiatorii inițiali și a spus că „Congresul trebuie să ia atitudine”. Într-un comentariu pentru Ukrainska Pravda, Bacon a numit decizia lui Trump o „greșeală gravă” și a argumentat că permiterea cumpărării de motorină rusească înseamnă bani pentru economia Rusiei și „mașina ei de război”. Bacon afirmă că motivul deciziei ar fi încercarea de a reduce prețul motorinei înainte de alegerile intermediare și indică un nivel de circa șase dolari pe galon pentru motorină, pe care îl descrie drept ridicat pentru consumatorii americani. El mai susține că sondajele ar arăta constant că aproximativ 70% dintre americani sprijină Ucraina, deși opiniile diferă privind forma sprijinului. La finalul materialului este menționat că guvernul rus a ridicat parțial interdicția de export de motorină către alte state, în baza înțelegerii dintre Putin și Trump. Ce urmează În acest stadiu, proiectul este anunțat public, iar detaliile despre susținerea democrată și calendarul legislativ nu sunt încă precizate. Următorul test va fi dacă Fitzpatrick reușește să declanșeze votul în Cameră prin procedura invocată și dacă inițiativa strânge o majoritate suficientă pentru a limita, prin lege, opțiunea Casei Albe de a permite importuri de produse petroliere rusești. [...]
