Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacurile cu drone au scos din joc o parte semnificativă din rafinarea Rusiei, iar efectul imediat este o scădere puternică a producției de carburanți și măsuri de limitare a exporturilor, potrivit Stirile Pro TV, care citează date oficiale și surse Reuters.
Capacitatea combinată a rafinăriilor afectate depășește 83 de milioane de tone anual, echivalentul a aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Rusiei. Instalațiile lovite asigură peste 30% din producția rusă de benzină și circa 25% din producția de motorină, ceea ce amplifică riscul de dezechilibre pe piața internă.
Printre unitățile afectate sunt menționate rafinăria din Kiriși (una dintre cele mai mari din Rusia), rafinăria din Moscova, precum și instalațiile din Nijni Novgorod, Riazan și Iaroslavl.
Rafinăria Kiriși, cu o capacitate anuală de 20 de milioane de tone, este complet oprită din 5 mai, potrivit surselor Reuters. În cazul rafinăriei NORSI din Nijni Novgorod (17 milioane de tone anual), atacată pe 20 mai, situația operațională „rămâne neclară”, conform aceleiași surse.
Ministerul rus al Energiei nu a comentat informațiile, mai notează materialul.
Pe fondul deteriorării situației, Moscova a introdus deja o interdicție privind exporturile de benzină, valabilă din aprilie până la finalul lunii iulie.
Atacurile au vizat în ultimele luni nu doar rafinării, ci și conducte și depozite petroliere. Conform informațiilor citate, loviturile au redus producția de petrol a Rusiei (al treilea mare producător mondial după SUA și Arabia Saudită) și cresc presiunea asupra bugetului federal, unde veniturile din petrol și gaze reprezintă aproximativ un sfert din încasările statului.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump despre „fazele finale” ale negocierilor SUA–Iran au tras în jos cotațiile petrolului , iar WTI a coborât sub 100 de dolari/baril, pe fondul așteptărilor că tensiunile din Golf s-ar putea reduce, potrivit news.ro . Contractele futures pentru petrolul american WTI au scăzut cu peste 6%, până la 97,74 dolari pe baril (aprox. 449 lei), în timp ce Brent a pierdut aproape 6%, ajungând la 104,62 dolari pe baril (aprox. 481 lei). Mișcarea vine după ce Trump le-a spus reporterilor că administrația SUA se află în „fazele finale” ale negocierilor cu Iranul. La începutul săptămânii, președintele american anunțase că a renunțat la reluarea atacurilor militare împotriva Iranului pentru a acorda mai mult timp diplomației, la solicitarea aliaților arabi din Golf. Piețele au reacționat la perspectiva unei detensionări, după luni de volatilitate alimentată de războiul dintre SUA și Iran. Totuși, CNBC (citat de news.ro) notează că Trump a mai făcut declarații optimiste despre apropierea unui acord, urmate ulterior de noi escaladări între Washington și Teheran, ceea ce menține un grad ridicat de incertitudine în preț. De ce rămâne riscul ridicat: Strâmtoarea Ormuz Contextul imediat este blocajul dintre cele două state, după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, iar Washingtonul a instituit blocade asupra porturilor iraniene. Ormuz este una dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului și gazelor naturale, astfel că orice întrerupere prelungită poate avea efecte rapide asupra prețurilor. Scenarii de preț: între 80 și aproape 200 de dolari/baril Citigroup a avertizat că piața subestimează riscul unei întreruperi de durată a fluxurilor prin Ormuz și estimează că Brent ar putea urca spre 120 de dolari/baril pe termen scurt. Wood Mackenzie indică un interval mult mai larg: într-un scenariu extrem, cu Ormuz închisă până la finalul anului, prețurile ar putea ajunge aproape de 200 de dolari/baril ; dacă se ajunge rapid la un acord și traficul prin Ormuz este reluat până în iunie, Brent ar putea coborî spre 80 de dolari/baril până la finalul lui 2026. Pentru companii și consumatori, mesajul pieței este că o singură schimbare de așteptări privind Ormuz poate muta rapid prețul petrolului, iar direcția rămâne dependentă de evoluția negocierilor și de situația din teren. [...]
România riscă să redevină dependentă de importuri de gaze după 2035 , iar miza se mută de pe autosuficiență pe infrastructură și reguli de piață care să susțină industria, potrivit Mediafax , care redă declarațiile fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan . Ivan spune că, pe baza unor analize privind capacitatea de producție și consumul de gaze naturale pe următorii 25 de ani, România își poate acoperi consumul intern până în 2035. După acest prag, însă, ar fi nevoie de volume suplimentare, în contextul evoluției consumului intern și regional. În același timp, fostul ministru susține că România ar putea livra gaze către țări din regiune – Ucraina, Moldova, Ungaria, Slovacia și Austria – care „au nevoie de gaze naturale”, conform concluziilor la care ar fi ajuns aceste analize. „Strategie dublă”: gaz pentru industrie și tranzit pentru regiune În opinia lui Ivan, România ar trebui să urmărească două direcții în paralel, pentru a rămâne relevantă pentru investitori și pentru a-și proteja poziția energetică: utilizarea gazului produs intern pentru industria românească, „la cost de producție plus un profit reglementat” (profit stabilit prin reguli, nu lăsat integral pieței); dezvoltarea infrastructurii astfel încât gazele care ar urma să vină „ca propunere din partea SUA prin Grecia, pentru toată regiunea”, să poată fi tranzitate prin România, nu prin alte rute, pentru a genera venituri și a acoperi cererea regională fără a pune presiune pe consumul intern. De ce contează pentru economie Mesajul central este că autosuficiența până în 2035 nu elimină riscul de dependență ulterior, iar deciziile privind infrastructura de tranzit și modul de alocare a gazului intern către industrie devin esențiale pentru: costurile energiei în industrie (și, implicit, competitivitatea); venituri din tranzit și rolul României în aprovizionarea regională; atractivitatea pentru investiții, în măsura în care există predictibilitate privind accesul la gaze și regulile de preț. Ivan a făcut declarațiile marți seara, la Antena 3 CNN, potrivit aceleiași surse. [...]
Bruxelles avertizează că prelungirea de către SUA a unei derogări pentru exporturi de petrol rusesc riscă să slăbească eficiența sancțiunilor , într-un moment în care Moscova ar continua să obțină beneficii economice din scumpirea energiei, potrivit Economedia , care citează Agerpres. Valdis Dombrovskis , comisarul european pentru economie, a criticat decizia Statelor Unite de a prelungi cu încă 30 de zile derogarea de la regimul sancțiunilor care permite continuarea unor exporturi de petrol rusesc. Mesajul său, transmis înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 (format extins) de la Paris, a fost că presiunea internațională asupra Kremlinului ar trebui „intensificată, nu redusă”. „Rusia este cea care câștigă de pe urma războiului din Iran și a creșterii corespunzătoare a prețurilor la energie.” De ce contează: sancțiunile și „portițele” care pot dilua presiunea economică În logica Bruxelles-ului, menținerea unei derogări care permite fluxuri de petrol rusesc intră în contradicție cu obiectivul sancțiunilor introduse după invazia Ucrainei din 2022 : limitarea surselor de finanțare ale Rusiei. Dombrovskis a reiterat explicit poziția UE: „Din punctul de vedere al Uniunii Europene, nu credem că acesta este momentul să reducem presiunea asupra Rusiei.” Ce spune Washingtonul și ce a transmis în G7 Potrivit comisarului european, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, i-a informat pe partenerii G7 cu o zi înainte despre decizia Washingtonului, susținând că măsura este „temporară”. Dombrovskis a atras însă atenția că este deja a doua prelungire consecutivă a unei derogări care, inițial, era limitată la 30 de zile. Din perspectiva americană, derogarea ar avea rolul de a ajuta țările vulnerabile să-și asigure aprovizionarea cu petrol și de a contribui la stabilizarea pieței globale a țițeiului. Contextul discuțiilor din G7: dezechilibre globale și materii prime critice În paralel, la reuniunea de la Paris, miniștrii de Finanțe din G7 și partenerii invitați au discutat despre dezechilibrele economice globale și despre consolidarea cooperării internaționale într-un context geopolitic descris ca „mai fragmentat”. Dombrovskis a salutat și eforturile președinției franceze a G7 privind parteneriatele în domeniul materiilor prime critice, pe care Bruxelles-ul le consideră strategice pentru reducerea dependențelor în sectoarele energiei și tehnologiei. [...]
Europa riscă lipsuri fizice de petrol în următoarele săptămâni , pe fondul scăderii accelerate a stocurilor globale și al tensiunilor de aprovizionare legate de Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: nu doar prețul, ci disponibilitatea efectivă a țițeiului și a produselor petroliere ar putea deveni o problemă pentru piața europeană. Analiștii citați în material avertizează că Europa ar putea resimți lipsuri până la finalul lunii mai, într-un moment în care „prețurile actuale nu reflectă gravitatea situației”. Jeff Currie, președintele executiv al platformei Abaxx Commodity Exchange, a declarat pentru CNBC că „lipsurile de petrol ar putea lovi Europa în orice zi” și că problema centrală este accesul la resursă, nu nivelul cotațiilor. De ce se strâng stocurile și ce amplifică presiunea Pe partea de cerere, apropierea sezonului de vacanțe și sărbători în SUA și Marea Britanie este văzută ca un factor care poate împinge consumul de combustibili în sus, adăugând presiune pe o piață deja tensionată. Agenția Internațională a Energiei a confirmat, potrivit articolului, că ritmul de scădere al stocurilor globale de petrol este unul record. Strâmtoarea Ormuz : riscul de blocaj și efectul de întârziere Un element critic rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru transporturile de petrol. Conform unei analize Société Générale citate de Libertatea, chiar și dacă strâmtoarea s-ar redeschide la începutul lunii iunie, ar fi necesare „cel puțin 52 de zile” pentru revenirea la o aprovizionare normală, din cauza etapelor de transport, descărcare și rafinare. În acest interval, analiștii avertizează că „milioane de barili pe zi” ar putea rămâne indisponibili, ceea ce ar accelera scăderea stocurilor deja reduse. Prețurile urcă, iar scenariile de risc merg până în 2027 În paralel, cotațiile sunt în creștere pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran. Luni, Brent a ajuns la aproximativ 110,7 dolari pe baril (aprox. 510 lei), iar WTI a depășit 106,8 dolari pe baril (aprox. 490 lei), conform datelor din articol. Specialiștii citați avertizează că, dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat până la finalul lunii iunie, prețurile ar putea urca la 150 de dolari pe baril (aprox. 690 lei), iar piața ar putea rămâne tensionată până în 2027. Într-un semnal separat de vulnerabilitate pe lanțul de aprovizionare, materialul amintește că, încă de la jumătatea lunii aprilie, experții avertizau că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane, iar UE ar avea rezerve pentru aproximativ cinci luni dacă problemele de aprovizionare persistă. [...]
Repornirea rafinăriilor Petromidia și Petrobrazi a redus dependența României de importurile de motorină , dar a schimbat și harta furnizorilor externi: Arabia Saudită a devenit principalul livrator, iar India și Turcia au câștigat teren, după diminuarea fluxurilor din Rusia, potrivit Antena 3 . Reluarea producției la cele două rafinării a crescut ponderea producției interne în consumul național, ceea ce a stabilizat aprovizionarea și a redus presiunea asupra prețurilor. În același timp, importurile au început să scadă, iar producția internă a urcat peste nivelurile de la începutul anului, pe fondul reechilibrării dintre produs local și marfă adusă din afara țării. Cum s-a schimbat mixul de importuri Chiar dacă dependența de importuri s-a diminuat, România continuă să aducă „o cantitate semnificativă” de motorină din exterior. În această structură, Arabia Saudită și-a consolidat poziția de furnizor-cheie, înlocuind „în bună măsură” livrările care veneau anterior din Rusia. Pe lângă Arabia Saudită, rafinăriile din India și Turcia trimit volume tot mai mari către piața românească, ceea ce indică o diversificare a surselor, dar și o expunere mai mare la evoluțiile din regiuni precum Orientul Mijlociu. Ce înseamnă pentru risc și prețuri Autoritățile susțin că România are stocuri de carburanți suficiente pentru câteva luni, reducând riscul unei crize imediate de aprovizionare. Totuși, piața rămâne sensibilă la șocuri externe, iar echilibrul actual se bazează pe combinația dintre producția internă și importuri din mai multe surse, nu pe eliminarea dependenței de import. [...]
Statele Unite prelungesc cu 30 de zile suspendarea sancțiunilor pentru petrolul rusesc aflat pe mare , o măsură menită să reducă presiunea asupra pieței hidrocarburilor în contextul blocării Strâmtorii Ormuz , potrivit TVR Info . Derogarea, descrisă drept o „exceptare temporară”, are ca obiectiv să permită „celor mai vulnerabile țări” să importe acest petrol, a explicat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , într-un mesaj publicat pe rețeaua X. De ce contează: Washingtonul încearcă să limiteze șocul de ofertă din Ormuz Administrația americană a introdus această licență generală în martie, în încercarea de a tempera creșterea prețurilor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, iar măsura fusese deja prelungită. Potrivit lui Bessent, prelungirea ar urma să ajute la „stabilizarea pieței fizice a țițeiului” și la direcționarea livrărilor către statele cu vulnerabilitate energetică ridicată. În același timp, oficialul american susține că măsura ar împiedica livrările de petrol către China, care ar stoca țițeiul cumpărat la prețuri reduse. Context: sancțiuni contra finanțării Rusiei, dar cu excepții pe fond de criză regională Sancțiunile SUA au vizat reducerea veniturilor guvernului rus din exporturile de petrol, ca reacție la invazia Ucrainei. Totuși, perturbările recente din piața globală de energie au determinat Washingtonul să accepte temporar tranzacții care, în mod obișnuit, ar fi obstrucționate. TVR Info notează că piețele globale de energie au fost afectate după ofensiva comună lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar Teheranul controlează Strâmtoarea Ormuz și o folosește ca pârghie strategică. În prezent, navele tranzitează strâmtoarea „doar în număr mic”. Iranul a anunțat, luni, crearea unui nou organism pentru gestionarea acestei rute maritime. Potrivit publicației specializate Lloyd’s List, acesta este „responsabil pentru aprobarea trecerii navelor și colectarea taxelor de tranzit”. [...]
