Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Diferențele de taxare și subvenționare fac ca un plin de 60 de litri să coste de la 15 la 860 de yuani în funcție de țară, pe fondul menținerii cotațiilor internaționale ale petrolului la niveluri ridicate, potrivit Smart Car.
Datele, publicate pe 25 mai de bloggerul auto „电车出海”, arată că pentru un rezervor standard de 60 de litri diferența dintre cele mai ieftine și cele mai scumpe piețe depășește 57 de ori. În eșantionul prezentat, Iranul este țara cu cel mai mic cost: aproximativ 15 yuani pentru un plin.
Conform statisticii citate, costurile pentru 60 de litri de benzină sunt:
Materialul indică drept factori principali: nivelul rezervelor de petrol, capacitățile și organizarea rafinării, structura taxelor și politicile de subvenționare.
În cazul unor mari producători precum Iranul și Arabia Saudită, prețurile interne rămân joase atât datorită resurselor, cât și prin subvenții pentru combustibili. Rusia, un exportator major, are de asemenea un nivel relativ redus al prețurilor la pompă.
La polul opus, în Marea Britanie și, mai larg, în Europa, ponderea ridicată a taxelor pe combustibili și a TVA împinge prețul final semnificativ peste alte regiuni. Pentru China, sursa notează că prețurile sunt corelate cu piața internațională a țițeiului și includ costuri precum accizele și TVA, ceea ce plasează țara la un nivel „mediu” în comparația globală.
Recomandate
Chiar și cu Strâmtoarea Ormuz redeschisă, prețul petrolului ar putea rămâne ridicat luni întregi , din cauza blocajelor logistice, a reluării lente a producției și a costurilor suplimentare din lanțul de aprovizionare, potrivit unei analize preluate de Antena 3 . Scenariul discutat pornește de la ipoteza unui acord de pace SUA–Iran și a redeschiderii strâmtorii, însă concluzia este că o revenire rapidă la prețurile de dinaintea războiului este puțin probabilă „nu prea curând” și „aproape sigur nu anul ăsta”. Blocajul operațional: de la „deblocare” la trafic normal, până la trei luni Primul efect al redeschiderii ar fi un „coșmar logistic”, pe fondul aglomerării din zonă. În prezent, în Strâmtoarea Ormuz sunt blocate 166 de tancuri petroliere, iar deblocarea efectivă a căii navigabile ar urma să dureze. Cele 166 de nave transportă în total circa 170 de milioane de barili de petrol. După ce vor trece strâmtoarea, va trebui creat spațiu pentru alte nave, goale, care să intre în Golful Persic pentru încărcare. Revenirea la tranzitul obișnuit, de dinaintea războiului, ar putea dura până la trei luni, conform analizei citate. De ce nu revine imediat oferta: rezerve, repornirea sondelor și reparații Analiza descrie o succesiune de pași care împing în timp normalizarea pieței: consumarea rezervelor : navele comerciale ar încărca mai întâi petrolul stocat în depozite de producători în perioada crizei; repornirea producției : multe sonde din Orientul Mijlociu au fost închise, iar reluarea nu se face „ca la apăsarea unui buton”; producția ar trebui reluată treptat pentru a evita depresurizarea zăcămintelor, ceea ce ar putea impune foraje noi și reparații costisitoare; este menționată și nevoia de reechilibrare a apei și gazelor injectate în sonde, plus coordonare între exploatări apropiate; reparații de infrastructură : rafinării și producători de petrol și gaze ar fi fost afectați de război, iar unele reparații ar putea dura chiar ani, potrivit companiilor petroliere citate în material. În paralel, în Orientul Mijlociu ar fi fost sistată producția a 12 milioane de barili pe zi de țiței și 3 milioane de barili pe zi de produse rafinate , în special în Arabia Saudită și Irak, ceea ce indică amploarea revenirii necesare pentru a readuce volumele în circuitul comercial. Prețul: pragul de 94 dolari/baril și scenariul JPMorgan În material se arată că fluctuațiile recente nu au coborât prețul barilului sub 94 de dolari , iar Brent (reperul internațional) este „puțin peste 100 de dolari”. Pe termen scurt, sunt menționate mișcări de piață atribuite de BBC speranțelor privind un acord: în Asia, Brent a scăzut cu 5,5% până la 97,90 dolari/baril , iar petrolul tranzacționat în SUA a coborât cu 5,8% până la 90,99 dolari/baril . Analiștii JPMorgan, care se așteaptă ca strâmtoarea să se redeschidă la începutul lui iunie, ar anticipa un preț în jur de 97 de dolari/baril până la finalul anului. În același context, este menționat că un nivel de circa 60 de dolari/baril ar fi asociat cu un preț de 3 dolari/galon pe piața americană, scenariu pe care analiștii nu îl văd posibil mai devreme de 2032. Un alt element de incertitudine: comercianții ar urmări dacă redeschiderea nu vine și cu o posibilă „taxă” impusă de Iran navelor care intră în Golful Persic, ceea ce ar putea menține costurile de transport la un nivel ridicat. [...]
Iranul pregătește taxe pentru „serviciile de navigație” în Strâmtoarea Ormuz , o măsură care poate ridica costurile de operare pentru transportatori și, indirect, presiunea pe prețurile energiei , potrivit Economica , care citează o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe iranian. Esmail Baghaei a spus, într-o conferință de presă săptămânală, că „serviciile furnizate”, respectiv serviciile de navigație și măsurile necesare pentru protecția mediului în Strâmtoarea Ormuz, Golful Persic și Marea Oman „necesită colectarea anumitor taxe”, relatează Agerpres. „Serviciile furnizate şi anume serviciile de navigaţie, precum şi măsurile necesare pentru protejarea mediului în Strâmtoarea Ormuz, în Golful Persic şi în Marea Oman necesită colectarea anumitor taxe.” Ce înseamnă pentru companii: costuri suplimentare, dar fără „taxă de tranzit” (deocamdată) Din declarațiile oficialului iranian reiese că Teheranul încearcă să justifice introducerea unor taxe ca plată pentru servicii și pentru măsuri de mediu, nu ca o taxă aplicată simplului tranzit prin strâmtoare. Baghaei a precizat că inițiativa „nu înseamnă” că Iranul urmărește să perceapă o taxă de tranzit în Strâmtoarea Ormuz, potrivit aceleiași relatări. Detalii despre nivelul taxelor, calendar sau modul de aplicare nu apar în informațiile publicate. [...]
Atacurile cu drone au scos din joc o parte semnificativă din rafinarea Rusiei , iar efectul imediat este o scădere puternică a producției de carburanți și măsuri de limitare a exporturilor, potrivit Stirile Pro TV , care citează date oficiale și surse Reuters. Capacitatea combinată a rafinăriilor afectate depășește 83 de milioane de tone anual, echivalentul a aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Rusiei. Instalațiile lovite asigură peste 30% din producția rusă de benzină și circa 25% din producția de motorină, ceea ce amplifică riscul de dezechilibre pe piața internă. Blocaje operaționale în rafinării-cheie Printre unitățile afectate sunt menționate rafinăria din Kiriși (una dintre cele mai mari din Rusia), rafinăria din Moscova, precum și instalațiile din Nijni Novgorod, Riazan și Iaroslavl. Rafinăria Kiriși, cu o capacitate anuală de 20 de milioane de tone, este complet oprită din 5 mai, potrivit surselor Reuters. În cazul rafinăriei NORSI din Nijni Novgorod (17 milioane de tone anual), atacată pe 20 mai, situația operațională „rămâne neclară”, conform aceleiași surse. Ministerul rus al Energiei nu a comentat informațiile, mai notează materialul. Efect economic: presiune pe buget și restricții la export Pe fondul deteriorării situației, Moscova a introdus deja o interdicție privind exporturile de benzină , valabilă din aprilie până la finalul lunii iulie. Atacurile au vizat în ultimele luni nu doar rafinării, ci și conducte și depozite petroliere. Conform informațiilor citate, loviturile au redus producția de petrol a Rusiei (al treilea mare producător mondial după SUA și Arabia Saudită) și cresc presiunea asupra bugetului federal, unde veniturile din petrol și gaze reprezintă aproximativ un sfert din încasările statului. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre „fazele finale” ale negocierilor SUA–Iran au tras în jos cotațiile petrolului , iar WTI a coborât sub 100 de dolari/baril, pe fondul așteptărilor că tensiunile din Golf s-ar putea reduce, potrivit news.ro . Contractele futures pentru petrolul american WTI au scăzut cu peste 6%, până la 97,74 dolari pe baril (aprox. 449 lei), în timp ce Brent a pierdut aproape 6%, ajungând la 104,62 dolari pe baril (aprox. 481 lei). Mișcarea vine după ce Trump le-a spus reporterilor că administrația SUA se află în „fazele finale” ale negocierilor cu Iranul. La începutul săptămânii, președintele american anunțase că a renunțat la reluarea atacurilor militare împotriva Iranului pentru a acorda mai mult timp diplomației, la solicitarea aliaților arabi din Golf. Piețele au reacționat la perspectiva unei detensionări, după luni de volatilitate alimentată de războiul dintre SUA și Iran. Totuși, CNBC (citat de news.ro) notează că Trump a mai făcut declarații optimiste despre apropierea unui acord, urmate ulterior de noi escaladări între Washington și Teheran, ceea ce menține un grad ridicat de incertitudine în preț. De ce rămâne riscul ridicat: Strâmtoarea Ormuz Contextul imediat este blocajul dintre cele două state, după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, iar Washingtonul a instituit blocade asupra porturilor iraniene. Ormuz este una dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului și gazelor naturale, astfel că orice întrerupere prelungită poate avea efecte rapide asupra prețurilor. Scenarii de preț: între 80 și aproape 200 de dolari/baril Citigroup a avertizat că piața subestimează riscul unei întreruperi de durată a fluxurilor prin Ormuz și estimează că Brent ar putea urca spre 120 de dolari/baril pe termen scurt. Wood Mackenzie indică un interval mult mai larg: într-un scenariu extrem, cu Ormuz închisă până la finalul anului, prețurile ar putea ajunge aproape de 200 de dolari/baril ; dacă se ajunge rapid la un acord și traficul prin Ormuz este reluat până în iunie, Brent ar putea coborî spre 80 de dolari/baril până la finalul lui 2026. Pentru companii și consumatori, mesajul pieței este că o singură schimbare de așteptări privind Ormuz poate muta rapid prețul petrolului, iar direcția rămâne dependentă de evoluția negocierilor și de situația din teren. [...]
Repornirea rafinăriilor Petromidia și Petrobrazi a redus dependența României de importurile de motorină , dar a schimbat și harta furnizorilor externi: Arabia Saudită a devenit principalul livrator, iar India și Turcia au câștigat teren, după diminuarea fluxurilor din Rusia, potrivit Antena 3 . Reluarea producției la cele două rafinării a crescut ponderea producției interne în consumul național, ceea ce a stabilizat aprovizionarea și a redus presiunea asupra prețurilor. În același timp, importurile au început să scadă, iar producția internă a urcat peste nivelurile de la începutul anului, pe fondul reechilibrării dintre produs local și marfă adusă din afara țării. Cum s-a schimbat mixul de importuri Chiar dacă dependența de importuri s-a diminuat, România continuă să aducă „o cantitate semnificativă” de motorină din exterior. În această structură, Arabia Saudită și-a consolidat poziția de furnizor-cheie, înlocuind „în bună măsură” livrările care veneau anterior din Rusia. Pe lângă Arabia Saudită, rafinăriile din India și Turcia trimit volume tot mai mari către piața românească, ceea ce indică o diversificare a surselor, dar și o expunere mai mare la evoluțiile din regiuni precum Orientul Mijlociu. Ce înseamnă pentru risc și prețuri Autoritățile susțin că România are stocuri de carburanți suficiente pentru câteva luni, reducând riscul unei crize imediate de aprovizionare. Totuși, piața rămâne sensibilă la șocuri externe, iar echilibrul actual se bazează pe combinația dintre producția internă și importuri din mai multe surse, nu pe eliminarea dependenței de import. [...]
Statele Unite prelungesc cu 30 de zile suspendarea sancțiunilor pentru petrolul rusesc aflat pe mare , o măsură menită să reducă presiunea asupra pieței hidrocarburilor în contextul blocării Strâmtorii Ormuz , potrivit TVR Info . Derogarea, descrisă drept o „exceptare temporară”, are ca obiectiv să permită „celor mai vulnerabile țări” să importe acest petrol, a explicat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , într-un mesaj publicat pe rețeaua X. De ce contează: Washingtonul încearcă să limiteze șocul de ofertă din Ormuz Administrația americană a introdus această licență generală în martie, în încercarea de a tempera creșterea prețurilor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, iar măsura fusese deja prelungită. Potrivit lui Bessent, prelungirea ar urma să ajute la „stabilizarea pieței fizice a țițeiului” și la direcționarea livrărilor către statele cu vulnerabilitate energetică ridicată. În același timp, oficialul american susține că măsura ar împiedica livrările de petrol către China, care ar stoca țițeiul cumpărat la prețuri reduse. Context: sancțiuni contra finanțării Rusiei, dar cu excepții pe fond de criză regională Sancțiunile SUA au vizat reducerea veniturilor guvernului rus din exporturile de petrol, ca reacție la invazia Ucrainei. Totuși, perturbările recente din piața globală de energie au determinat Washingtonul să accepte temporar tranzacții care, în mod obișnuit, ar fi obstrucționate. TVR Info notează că piețele globale de energie au fost afectate după ofensiva comună lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar Teheranul controlează Strâmtoarea Ormuz și o folosește ca pârghie strategică. În prezent, navele tranzitează strâmtoarea „doar în număr mic”. Iranul a anunțat, luni, crearea unui nou organism pentru gestionarea acestei rute maritime. Potrivit publicației specializate Lloyd’s List, acesta este „responsabil pentru aprobarea trecerii navelor și colectarea taxelor de tranzit”. [...]
