Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au început să reducă vizibil capacitatea de procesare a Rusiei, cu efecte directe asupra exporturilor și asupra alimentării interne cu carburanți, potrivit Focus. Publicația, citând documentări Reuters, arată că tot mai multe instalații energetice rusești sunt scoase temporar din funcțiune după lovituri repetate, inclusiv în zone aflate la mare distanță de granița cu Ucraina.
Seria de atacuri vizează nu doar rafinării, ci și stații de pompare, porturi și depozite de combustibil, pe o arie largă a teritoriului rus. Conform aceleiași surse, în ultimele episoade Ucraina a raportat lovituri asupra rafinăriei Rosneft din Syzran și asupra marii rafinării Norsi, în apropiere de Nijni Novgorod, unde autorități ucrainene au indicat izbucnirea unor incendii în părți ale instalațiilor.
Reuters a relatat, citând surse din industrie, că mai multe rafinării au fost nevoite să își oprească temporar operațiunile. Printre exemplele menționate se află și rafinăria din Moscova (Kapotnia), care ar fi întrerupt pentru scurt timp procesarea țițeiului după un atac cu drone.
În lista locațiilor cu pagube menționate apar, de asemenea, Riazan, Perm, Tuapse, Kirishi și Ufa. Focus notează că Norsi este una dintre cele mai importante unități de producție de benzină din Rusia și, în mod normal, procesează circa 16 milioane de tone de țiței pe an.
Pe baza calculelor Reuters, între ianuarie și mai ar fi fost afectată o capacitate de rafinare de aproximativ 700.000 de barili pe zi, iar în total ar fi fost vizate 16 rafinării.
Ucraina tratează infrastructura energetică a Rusiei ca țintă cu relevanță militară, deoarece rafinăriile susțin atât veniturile din export, cât și alimentarea armatei și a logisticii militare cu combustibil, arată materialul.
În plus, Bloomberg a relatat că, în aprilie, atacurile asupra activelor petroliere rusești au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni. Potrivit estimărilor companiei de analiză OilX, gradul mediu de utilizare a rafinăriilor ar fi coborât temporar la cel mai redus nivel din 2009, informație preluată de agenția de stat ucraineană Ukrinform.
Kremlinul încearcă să limiteze îngrijorările privind eventuale penurii. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat, potrivit Reuters, că alimentarea cu combustibil în Rusia rămâne asigurată, deși a admis scăderi de producție în anumite regiuni.
Totuși, amploarea geografică a loviturilor sugerează o vulnerabilitate în creștere: unele dintre instalațiile afectate se află la peste 1.000 km de granița cu Ucraina, ceea ce complică protecția infrastructurii și poate amplifica riscurile operaționale pentru sectorul energetic rus.
Recomandate
Atacurile cu drone au scos din joc o parte semnificativă din rafinarea Rusiei , iar efectul imediat este o scădere puternică a producției de carburanți și măsuri de limitare a exporturilor, potrivit Stirile Pro TV , care citează date oficiale și surse Reuters. Capacitatea combinată a rafinăriilor afectate depășește 83 de milioane de tone anual, echivalentul a aproximativ un sfert din capacitatea totală de rafinare a Rusiei. Instalațiile lovite asigură peste 30% din producția rusă de benzină și circa 25% din producția de motorină, ceea ce amplifică riscul de dezechilibre pe piața internă. Blocaje operaționale în rafinării-cheie Printre unitățile afectate sunt menționate rafinăria din Kiriși (una dintre cele mai mari din Rusia), rafinăria din Moscova, precum și instalațiile din Nijni Novgorod, Riazan și Iaroslavl. Rafinăria Kiriși, cu o capacitate anuală de 20 de milioane de tone, este complet oprită din 5 mai, potrivit surselor Reuters. În cazul rafinăriei NORSI din Nijni Novgorod (17 milioane de tone anual), atacată pe 20 mai, situația operațională „rămâne neclară”, conform aceleiași surse. Ministerul rus al Energiei nu a comentat informațiile, mai notează materialul. Efect economic: presiune pe buget și restricții la export Pe fondul deteriorării situației, Moscova a introdus deja o interdicție privind exporturile de benzină , valabilă din aprilie până la finalul lunii iulie. Atacurile au vizat în ultimele luni nu doar rafinării, ci și conducte și depozite petroliere. Conform informațiilor citate, loviturile au redus producția de petrol a Rusiei (al treilea mare producător mondial după SUA și Arabia Saudită) și cresc presiunea asupra bugetului federal, unde veniturile din petrol și gaze reprezintă aproximativ un sfert din încasările statului. [...]
Emiratele Arabe Unite accelerează o rută de export care ocolește Strâmtoarea Ormuz , după ce blocada impusă de Iran a perturbat masiv fluxurile energetice: o nouă conductă petrolieră este realizată „aproape în proporţie de 50%” și ar urma să devină operațională în 2027, potrivit News . Anunțul a fost făcut de Sultan Ahmed Al Jaber , directorul general al ADNOC, care a legat proiectul de vulnerabilitatea rutelor actuale de transport al energiei, în condițiile în care „prea mult din energia lumii trece prin prea puţine puncte vulnerabile”. Ce se schimbă operațional pentru exporturile ADNOC Noua conductă va dubla capacitatea de export a ADNOC prin portul Fujairah, situat la Golful Oman, în afara Strâmtorii Ormuz. Proiectul a fost accelerat după izbucnirea conflictului cu Iranul, pe fondul crizei energetice globale provocate de războiul din Orientul Mijlociu. În paralel, Emiratele Arabe Unite au reușit să redirecționeze o parte din exporturi printr-o conductă deja existentă către Fujairah, cu o capacitate maximă de 1,8 milioane de barili pe zi, conform informațiilor citate. Dimensiunea perturbării: pierderi de volum și un orizont lung de revenire Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz încă din martie, afectând exporturile de petrol și gaze ale statelor arabe din Golf. ADNOC califică situația drept „cea mai gravă perturbare energetică din istorie”, iar Al Jaber a indicat o pierdere de peste un miliard de barili de petrol, la care s-ar adăuga aproape 100 de milioane de barili în fiecare săptămână în care blocada continuă. Șeful ADNOC a avertizat că, chiar dacă războiul s-ar încheia imediat, ar fi nevoie de cel puțin patru luni pentru ca fluxurile petroliere să revină la 80% din nivelul normal, iar normalizarea completă ar putea avea loc abia în 2027. Context geopolitic și efectul asupra rutei Ormuz Blocada a fost instituită după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului la finalul lunii februarie. În acest context, secretarul american al Energiei, Chris Wright, a spus că importanța strategică a Strâmtorii Ormuz ar urma să scadă după război, pe măsură ce statele din Golf dezvoltă rute alternative. „Aceasta este o carte pe care Iranul o poate juca o singură dată. Vor exista şi alte rute pentru exportul energiei din Golful Persic”, a afirmat Wright. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre „fazele finale” ale negocierilor SUA–Iran au tras în jos cotațiile petrolului , iar WTI a coborât sub 100 de dolari/baril, pe fondul așteptărilor că tensiunile din Golf s-ar putea reduce, potrivit news.ro . Contractele futures pentru petrolul american WTI au scăzut cu peste 6%, până la 97,74 dolari pe baril (aprox. 449 lei), în timp ce Brent a pierdut aproape 6%, ajungând la 104,62 dolari pe baril (aprox. 481 lei). Mișcarea vine după ce Trump le-a spus reporterilor că administrația SUA se află în „fazele finale” ale negocierilor cu Iranul. La începutul săptămânii, președintele american anunțase că a renunțat la reluarea atacurilor militare împotriva Iranului pentru a acorda mai mult timp diplomației, la solicitarea aliaților arabi din Golf. Piețele au reacționat la perspectiva unei detensionări, după luni de volatilitate alimentată de războiul dintre SUA și Iran. Totuși, CNBC (citat de news.ro) notează că Trump a mai făcut declarații optimiste despre apropierea unui acord, urmate ulterior de noi escaladări între Washington și Teheran, ceea ce menține un grad ridicat de incertitudine în preț. De ce rămâne riscul ridicat: Strâmtoarea Ormuz Contextul imediat este blocajul dintre cele două state, după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, iar Washingtonul a instituit blocade asupra porturilor iraniene. Ormuz este una dintre cele mai importante rute globale pentru transportul petrolului și gazelor naturale, astfel că orice întrerupere prelungită poate avea efecte rapide asupra prețurilor. Scenarii de preț: între 80 și aproape 200 de dolari/baril Citigroup a avertizat că piața subestimează riscul unei întreruperi de durată a fluxurilor prin Ormuz și estimează că Brent ar putea urca spre 120 de dolari/baril pe termen scurt. Wood Mackenzie indică un interval mult mai larg: într-un scenariu extrem, cu Ormuz închisă până la finalul anului, prețurile ar putea ajunge aproape de 200 de dolari/baril ; dacă se ajunge rapid la un acord și traficul prin Ormuz este reluat până în iunie, Brent ar putea coborî spre 80 de dolari/baril până la finalul lui 2026. Pentru companii și consumatori, mesajul pieței este că o singură schimbare de așteptări privind Ormuz poate muta rapid prețul petrolului, iar direcția rămâne dependentă de evoluția negocierilor și de situația din teren. [...]
România riscă să redevină dependentă de importuri de gaze după 2035 , iar miza se mută de pe autosuficiență pe infrastructură și reguli de piață care să susțină industria, potrivit Mediafax , care redă declarațiile fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan . Ivan spune că, pe baza unor analize privind capacitatea de producție și consumul de gaze naturale pe următorii 25 de ani, România își poate acoperi consumul intern până în 2035. După acest prag, însă, ar fi nevoie de volume suplimentare, în contextul evoluției consumului intern și regional. În același timp, fostul ministru susține că România ar putea livra gaze către țări din regiune – Ucraina, Moldova, Ungaria, Slovacia și Austria – care „au nevoie de gaze naturale”, conform concluziilor la care ar fi ajuns aceste analize. „Strategie dublă”: gaz pentru industrie și tranzit pentru regiune În opinia lui Ivan, România ar trebui să urmărească două direcții în paralel, pentru a rămâne relevantă pentru investitori și pentru a-și proteja poziția energetică: utilizarea gazului produs intern pentru industria românească, „la cost de producție plus un profit reglementat” (profit stabilit prin reguli, nu lăsat integral pieței); dezvoltarea infrastructurii astfel încât gazele care ar urma să vină „ca propunere din partea SUA prin Grecia, pentru toată regiunea”, să poată fi tranzitate prin România, nu prin alte rute, pentru a genera venituri și a acoperi cererea regională fără a pune presiune pe consumul intern. De ce contează pentru economie Mesajul central este că autosuficiența până în 2035 nu elimină riscul de dependență ulterior, iar deciziile privind infrastructura de tranzit și modul de alocare a gazului intern către industrie devin esențiale pentru: costurile energiei în industrie (și, implicit, competitivitatea); venituri din tranzit și rolul României în aprovizionarea regională; atractivitatea pentru investiții, în măsura în care există predictibilitate privind accesul la gaze și regulile de preț. Ivan a făcut declarațiile marți seara, la Antena 3 CNN, potrivit aceleiași surse. [...]
Bruxelles avertizează că prelungirea de către SUA a unei derogări pentru exporturi de petrol rusesc riscă să slăbească eficiența sancțiunilor , într-un moment în care Moscova ar continua să obțină beneficii economice din scumpirea energiei, potrivit Economedia , care citează Agerpres. Valdis Dombrovskis , comisarul european pentru economie, a criticat decizia Statelor Unite de a prelungi cu încă 30 de zile derogarea de la regimul sancțiunilor care permite continuarea unor exporturi de petrol rusesc. Mesajul său, transmis înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 (format extins) de la Paris, a fost că presiunea internațională asupra Kremlinului ar trebui „intensificată, nu redusă”. „Rusia este cea care câștigă de pe urma războiului din Iran și a creșterii corespunzătoare a prețurilor la energie.” De ce contează: sancțiunile și „portițele” care pot dilua presiunea economică În logica Bruxelles-ului, menținerea unei derogări care permite fluxuri de petrol rusesc intră în contradicție cu obiectivul sancțiunilor introduse după invazia Ucrainei din 2022 : limitarea surselor de finanțare ale Rusiei. Dombrovskis a reiterat explicit poziția UE: „Din punctul de vedere al Uniunii Europene, nu credem că acesta este momentul să reducem presiunea asupra Rusiei.” Ce spune Washingtonul și ce a transmis în G7 Potrivit comisarului european, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, i-a informat pe partenerii G7 cu o zi înainte despre decizia Washingtonului, susținând că măsura este „temporară”. Dombrovskis a atras însă atenția că este deja a doua prelungire consecutivă a unei derogări care, inițial, era limitată la 30 de zile. Din perspectiva americană, derogarea ar avea rolul de a ajuta țările vulnerabile să-și asigure aprovizionarea cu petrol și de a contribui la stabilizarea pieței globale a țițeiului. Contextul discuțiilor din G7: dezechilibre globale și materii prime critice În paralel, la reuniunea de la Paris, miniștrii de Finanțe din G7 și partenerii invitați au discutat despre dezechilibrele economice globale și despre consolidarea cooperării internaționale într-un context geopolitic descris ca „mai fragmentat”. Dombrovskis a salutat și eforturile președinției franceze a G7 privind parteneriatele în domeniul materiilor prime critice, pe care Bruxelles-ul le consideră strategice pentru reducerea dependențelor în sectoarele energiei și tehnologiei. [...]
Europa riscă lipsuri fizice de petrol în următoarele săptămâni , pe fondul scăderii accelerate a stocurilor globale și al tensiunilor de aprovizionare legate de Orientul Mijlociu, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: nu doar prețul, ci disponibilitatea efectivă a țițeiului și a produselor petroliere ar putea deveni o problemă pentru piața europeană. Analiștii citați în material avertizează că Europa ar putea resimți lipsuri până la finalul lunii mai, într-un moment în care „prețurile actuale nu reflectă gravitatea situației”. Jeff Currie, președintele executiv al platformei Abaxx Commodity Exchange, a declarat pentru CNBC că „lipsurile de petrol ar putea lovi Europa în orice zi” și că problema centrală este accesul la resursă, nu nivelul cotațiilor. De ce se strâng stocurile și ce amplifică presiunea Pe partea de cerere, apropierea sezonului de vacanțe și sărbători în SUA și Marea Britanie este văzută ca un factor care poate împinge consumul de combustibili în sus, adăugând presiune pe o piață deja tensionată. Agenția Internațională a Energiei a confirmat, potrivit articolului, că ritmul de scădere al stocurilor globale de petrol este unul record. Strâmtoarea Ormuz : riscul de blocaj și efectul de întârziere Un element critic rămâne Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru transporturile de petrol. Conform unei analize Société Générale citate de Libertatea, chiar și dacă strâmtoarea s-ar redeschide la începutul lunii iunie, ar fi necesare „cel puțin 52 de zile” pentru revenirea la o aprovizionare normală, din cauza etapelor de transport, descărcare și rafinare. În acest interval, analiștii avertizează că „milioane de barili pe zi” ar putea rămâne indisponibili, ceea ce ar accelera scăderea stocurilor deja reduse. Prețurile urcă, iar scenariile de risc merg până în 2027 În paralel, cotațiile sunt în creștere pe fondul blocajului negocierilor dintre Washington și Teheran. Luni, Brent a ajuns la aproximativ 110,7 dolari pe baril (aprox. 510 lei), iar WTI a depășit 106,8 dolari pe baril (aprox. 490 lei), conform datelor din articol. Specialiștii citați avertizează că, dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat până la finalul lunii iunie, prețurile ar putea urca la 150 de dolari pe baril (aprox. 690 lei), iar piața ar putea rămâne tensionată până în 2027. Într-un semnal separat de vulnerabilitate pe lanțul de aprovizionare, materialul amintește că, încă de la jumătatea lunii aprilie, experții avertizau că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane, iar UE ar avea rezerve pentru aproximativ cinci luni dacă problemele de aprovizionare persistă. [...]
