Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență privind disputa petrolieră dintre Ungaria și Slovacia, după întreruperea livrărilor de țiței rusesc prin conducta Drujba la 27 ianuarie 2026. Potrivit Reuters, executivul european a precizat că aprovizionarea celor două state nu este în pericol imediat, acestea dispunând de rezerve strategice pentru aproximativ 90 de zile, în conformitate cu reglementările UE.
Reuniunea, programată pentru săptămâna viitoare, va aduce la aceeași masă Ungaria, Slovacia și Croația, pentru a evalua impactul blocajului și posibile rute alternative.
Budapesta și Bratislava au reacționat prin suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că livrările nu vor fi reluate până la reluarea fluxului prin „conducta Prieteniei”. În Slovacia, premierul Robert Fico a ordonat rafinăriei Slovnaft să oprească exporturile către Ucraina și să redirecționeze producția către piața internă, fiind declarată stare de urgență în sectorul energetic și eliberate 250.000 de tone de țiței din rezerve.
Ungaria a solicitat importul de petrol rusesc pe cale maritimă prin conducta croată Adria, invocând o clauză de excepție din sancțiunile UE, însă Zagreb a respins cererea. Kievul susține că avarierea conductei Drujba a fost provocată de un atac cu dronă rusească pe teritoriul ucrainean.
În paralel, un raport al Centrului pentru Studiul Democrației din Bulgaria, citat de Radio Europa Liberă, arată că Ungaria ar avea alternative tehnice și economice la țițeiul rusesc, iar dependența actuală ar fi mai degrabă o opțiune politică.
Disputa survine într-un moment în care unitatea UE privind sancțiunile energetice este deja pusă la încercare. Deși nu există un risc imediat de penurie, evoluția situației ar putea influența atât relațiile dintre statele membre, cât și fluxurile energetice din Europa Centrală.
Recomandate
Ucraina își intensifică atacurile asupra rafinăriilor rusești, provocând daune semnificative și impactând exporturile de petrol ale Moscovei , relatează Al Jazeera . În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au atacat două dintre cele mai mari terminale petroliere ale Rusiei de pe coasta Mării Baltice, Ust-Luga și Primorsk, care gestionează o parte semnificativă din exporturile maritime de petrol ale Moscovei. Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kievului de a lovi rafinăriile de petrol din Rusia, cu scopul de a reduce veniturile neașteptate ale Moscovei din exporturile de petrol, în contextul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul. Atacurile au provocat incendii masive care au durat zile întregi și au dus la o scădere semnificativă a exporturilor de petrol ale Rusiei prin Marea Baltică, afectând economia rusă cu aproximativ 1 miliard de dolari, conform Bloomberg. Impactul asupra infrastructurii petroliere Portul Primorsk este specializat în manipularea țițeiului, în timp ce Ust-Luga găzduiește un complex vast de facilități de procesare a petrolului și terminale de export, care au fost avariate și înnegrite de incendii, conform imaginilor din satelit. Ca urmare, ambele porturi nu mai pot expedia încărcături, forțând comercianții să redirecționeze petrolul și produsele petroliere către porturi mai mici de pe Marea Baltică sau Marea Neagră, care nu pot gestiona noua încărcătură, potrivit Reuters. Strategia Ucrainei și reacțiile internaționale Ucraina își concentrează atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei, în loc să lovească zone civile, ca răspuns la campania rusă de a distruge centralele electrice și de încălzire din Ucraina. Această strategie a fost posibilă datorită distrugerii anterioare a sistemelor de apărare aeriană din Rusia și regiunile ucrainene ocupate. "Putin nu va părăsi discuțiile, dar nu va ajunge la niciun acord", a declarat Volodymyr Fesenko, șeful think tank-ului Penta din Kiev, pentru Al Jazeera. Atacurile ucrainene au fost planificate meticulos pe teritoriul rusesc, evitând spațiul aerian al statelor baltice, conform expertului ucrainean în războiul cu drone, Andrey Pronin. Aceste lovituri sunt menite să priveze Moscova de veniturile suplimentare obținute din creșterea prețurilor la petrol, în contextul conflictului din Iran. Consecințele economice și politice Fiecare creștere de 10 dolari a prețului global al petrolului aduce Kremlinului un venit suplimentar de 1,6 miliarde de dolari pe lună. Astfel, loviturile asupra rafinăriilor sunt văzute ca o modalitate de a reduce aceste câștiguri. În același timp, Ucraina speră să folosească aceste atacuri ca un atu în negocierile cu Kremlinul, propunând, de exemplu, un moratoriu asupra atacurilor asupra siturilor energetice din Ucraina. În ciuda acestor atacuri, președintele rus Vladimir Putin pare neclintit și hotărât să continue războiul, menținând în același timp aparența participării la discuțiile de pace mediate de Casa Albă. Observatorii afirmă că, indiferent de loviturile asupra terminalelor petroliere, Putin nu va negocia sfârșitul războiului. [...]
Importurile UE de GNL rusesc au crescut, iar nota de plată s-a umflat odată cu scumpirea gazului , pe fondul blocajelor din Orientul Mijlociu, care au împins Europa să absoarbă aproape toată producția proiectului Yamal. Potrivit antena3.ro , livrările din Yamal către UE au urcat cu 17% în primul trimestru, până la 5 milioane de tone, iar statele membre ar fi cheltuit estimativ 2,88 miliarde de euro (aprox. 14,3 miliarde lei) pentru acest volum. Creșterea vine în contextul în care aprovizionarea cu gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar s-a blocat după deteriorarea infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu și pe fondul controlului Iranului asupra strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile energetice. În acest cadru, proiectul Yamal ar fi beneficiat de scumpirea gazelor legată de criza regională. Europa a preluat aproape toate încărcăturile Yamal Yamal reprezintă „marea majoritate” a importurilor de GNL rusesc în UE, iar datele citate arată o concentrare și mai mare a fluxurilor către piața europeană: UE a preluat 69 din 71 de încărcături în primele trei luni ale anului, adică 97%; în martie au ajuns 25 de încărcături, mai multe decât în ianuarie și februarie la un loc; în aceeași perioadă din 2025, UE absorbea 87% din 68 de încărcături, restul mergând spre Asia. Scăderea livrărilor către Asia este pusă parțial pe seama unei interdicții UE intrate în vigoare anul trecut, care blochează transferul de GNL rusesc între nave și limitează utilizarea porturilor europene pentru încărcături destinate țărilor din afara UE. În plus, cererea asiatică pentru GNL rusesc ar fi fost „relativ scăzută” înainte de criza din Iran. Prețurile au urcat, iar costurile estimate au crescut Estimarea de 2,88 miliarde de euro pentru primul trimestru este legată de scumpirea gazelor din martie. Prețurile europene au fost în medie de aproximativ 52,87 euro/MWh în martie, față de 35 euro/MWh în ianuarie și februarie. În paralel, din cele 5 milioane de tone livrate în Europa în trimestru, 1,8 milioane de tone au fost livrate în martie. Un reprezentant al organizației Urgewald, citat în material, susține că aceste volume ar indica lipsa unei intenții a cumpărătorilor europeni de a opri achizițiile de GNL rusesc. Ce urmează: interdicția din 2027 rămâne pe masă În pofida presiunilor din piață, Bruxelles-ul ar fi arătat „puțină dorință” de a revizui interdicția planificată asupra importurilor de GNL din Rusia, care ar urma să intre în vigoare în ianuarie 2027. O interdicție pentru importuri pe baza contractelor pe termen scurt este deja în vigoare. Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a apărat luna trecută viitoarea interdicție, avertizând că ar fi „o greșeală” repetarea dependenței de gazul rusesc din perioada de dinaintea invaziei la scară largă a Ucrainei din 2022. În același timp, datele citate sugerează că, dacă interdicția va fi aplicată, Yamal ar putea avea dificultăți în a găsi cumpărători alternativi, pe fondul unei dependențe ridicate de piața europeană. Separat, datele Comisiei Europene pentru 2026 indică faptul că peste două treimi din GNL-ul importat de UE până acum provine din SUA, în timp ce nivelurile medii de stocare a gazelor în bloc rămân sub mediile normale înaintea sezonului de realimentare din vară. [...]
Un atac de sabotaj asupra unei stații de pompare din Alpii italieni a întrerupt timp de trei zile alimentarea cu țiței a unor rafinării-cheie din sudul Germaniei , expunând dependența operațională a regiunii de conducta Transalpine Pipeline (TAL), potrivit politico.eu . Întreruperea, produsă la final de martie, a afectat livrările de țiței către Miro, cea mai mare rafinărie din Germania, situată lângă Karlsruhe. O purtătoare de cuvânt a rafinăriei a confirmat că, timp de trei zile, nu a intrat țiței prin TAL, iar compania a funcționat pe baza stocurilor existente până în jurul orei 2:00 din 30 martie. Și rafinăria Bayernoil a fost afectată, unitățile sale din Neustadt și Vohburg (Bavaria) acoperind aceeași perioadă de trei zile prin utilizarea rezervelor din depozitare locală. Ce s-a întâmplat și ce investighează autoritățile Defecțiunea conductei ar fi fost provocată de un atac asupra alimentării cu energie a unei stații de pompare din apropiere de Terzo di Tolmezzo, în Alpii italieni. Două persoane „cu cunoștință despre caz” au confirmat că a fost vorba despre sabotaj, iar autoritățile germane ar fi fost informate de partea italiană. Ministerul de Interne de la Berlin a transmis că Oficiul Federal al Poliției Criminale (BKA) este în contact cu autoritățile italiene, însă eventuala motivație politică și încadrarea ca atac asupra infrastructurii critice rămân în analiza anchetatorilor italieni. Impactul operațional: stocuri suficiente, dar vulnerabilitate expusă Miro susține că, pe durata întreruperii, „toate produsele au rămas pe deplin disponibile”, fără perturbări în aprovizionarea stațiilor de carburanți. Totuși, publicația notează că nu este clar cât timp ar fi putut rafinăria să continue să opereze doar din stocarea din incintă. După repararea stației de pompare, Miro a început să-și refacă treptat stocurile de țiței. Rafinăria afirmă că alimentează zilnic 10 milioane de persoane cu carburanți și păcură și furnizează încălzire centralizată pentru mii de gospodării din Karlsruhe; statistic, produsele sale acoperă aproximativ 45% din cererea totală de energie primară a landului Baden-Württemberg. Context: presiuni pe piața combustibililor și riscuri de aprovizionare Incidentul vine într-un moment sensibil pentru Germania: combustibilii și gazele naturale „nu sunt încă” în lipsă, însă apar deja semne de blocaje la combustibilul de aviație pentru companii aeriene. În plus, sursa arată că nu pot fi excluse deficite de motorină — importantă pentru transport și industrie — dacă Iran nu redeschide complet Strâmtoarea Hormuz. Germania se bazează pe importuri pentru circa 36% din consumul de motorină, iar creșterea accentuată a prețurilor pe piețele globale face ca o parte din combustibilul produs în Germania și Europa să fie exportat către Asia, unde prețurile sunt mai ridicate. [...]
Kirill Dmitriev, trimisul special al Kremlinului, a ajuns în SUA cu doar câteva zile înainte ca derogarea americană care permite temporar vânzarea unor volume de petrol rusesc să expire sâmbătă , potrivit AGERPRES . Miza imediată este una de piață și de reglementare: dacă excepția nu este prelungită, tranzacțiile vizate reintră sub incidența sancțiunilor SUA, cu potențial de a alimenta din nou tensiuni pe prețuri. Vizita are loc în contextul în care Washingtonul a introdus sancțiuni împotriva Moscovei după invazia în Ucraina, dar a acordat ulterior o relaxare temporară după ce prețul petrolului a crescut puternic pe fondul războiului din Iran. Derogarea a permis vânzarea petrolului rusesc aflat deja la bordul navelor, însă este valabilă doar până sâmbătă. Ce spune Kremlinul despre scopul deplasării Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Dmitriev „conduce un grup pe probleme economice și continuă munca în cadrul acestui grup”, conform aceleiași surse, care citează agenția TASS. În același timp, Peskov a susținut că Dmitriev nu poartă discuții privind încheierea războiului din Ucraina și că vizita nu ar însemna reluarea negocierilor. Contextul diplomatic și ce urmează Cel mai recent, Moscova și Kievul au avut discuții directe în Emiratele Arabe Unite și în Elveția, cu mediere din partea Washingtonului, însă războiul din Iran a amânat o nouă rundă de discuții. Separat, președintele rus Vladimir Putin a anunțat joi un armistițiu de 32 de ore de Paștele Ortodox, de sâmbătă după-amiază până duminică la miezul nopții. Pentru piața petrolului, următorul reper rămâne termenul-limită de sâmbătă pentru derogarea americană. [...]
Rezervele de kerosen din unele state europene ar ajunge doar 8-10 zile , conform unei anchete Corriere della Sera . Fără noi aprovizionări, sezonul estival al călătoriilor ar putea fi afectat, iar unele țări ar putea ajunge să suspende zborurile după epuizarea stocurilor. Conform informațiilor prezentate, stocurile actuale de combustibil pentru aviație ar urma să se epuizeze între a doua și a treia săptămână a lunii mai, inclusiv ultimele încărcături sosite pe mare din Golful Persic . În acest context, rezervele strategice ale statelor europene riscă să fie insuficiente pentru a susține traficul aerian în plină vară în anumite zone. Datele invocate indică diferențe mari între state: doar două țări ar avea rezerve de urgență pentru 90 de zile, în timp ce majoritatea nu ar putea gestiona o criză mai lungă de 30 de zile. Corriere della Sera afirmă că a discutat cu trei surse comunitare care cunosc situația, însă, oficial, subiectul rămâne unul sensibil, iar comunicarea publică este limitată. „Riscul unei penurii de kerosen în Europa a trecut de la virtual la real în doar câteva zile”, explică una dintre surse. La Bruxelles , miza imediată este ca armistițiul dintre SUA și Iran să reziste, astfel încât traficul navelor-cisternă prin Strâmtoarea Ormuz să poată fi reluat. În paralel, sursele citate susțin că unele aeroporturi se confruntă deja cu dificultăți legate de cantitățile disponibile, fără a oferi informații oficiale, iar în comunicările dintre furnizori și companii aeriene apar limitări punctuale. Printre efectele și restricțiile menționate în material se numără: plafonarea cantității maxime încărcate pe aeronavă în unele aeroporturi (5.000 de kilograme); imposibilitatea de a alimenta avioanele private, pentru a prioritiza zborurile de linie; perspectiva activării prelevării din rezervele strategice, urmată de oprirea aprovizionării cu kerosen în aeroporturile unor țări, dacă nu sosesc noi nave din Golful Persic. Dependența de importuri este un factor central: Europa importă din Golful Persic 43% din necesarul anual de combustibil pentru aviație, iar oprirea tranzitului petrolierelor în zonă reduce drastic volumele disponibile chiar înaintea vârfului de trafic. În plus, sursele citate afirmă că rafinăriile europene funcționează deja la capacitate maximă, ceea ce limitează posibilitatea de a crește producția pe termen scurt, iar luna mai devine o perioadă critică. În cazul Italiei, rezervele ar acoperi 30-60 de zile, iar președintele Assaeroporti, Carlo Borgomeo, a declarat pentru Corriere della Sera că există combustibil pentru avioane „până la sfârșitul lunii mai”. Pe termen scurt, proprietarii petrolierelor ar fi transmis că nu este suficientă redeschiderea stabilă a Strâmtorii Ormuz, fiind necesară și reducerea costurilor de asigurare; chiar și după reluarea tranzitelor, ar fi nevoie de săptămâni până la sosirea încărcăturilor în Europa, iar pentru petrolierele mari, de până la două luni. În aceste condiții, sursele citate susțin că Orientul Mijlociu nu poate aproviziona Europa „în acest moment”, iar Asia își păstrează producția pentru consum intern, astfel că alternativa indicată rămân Statele Unite, însă cu incertitudini legate de costuri și condiții. În zilele următoare, Bruxelles ar urma să colecteze date actualizate despre cantitatea reală de combustibil disponibilă și să lucreze la un plan care să includă măsuri de atenuare și reguli de repartizare între țări. [...]
Arabia Saudită a confirmat atacuri asupra unor facilități de petrol și gaze , inclusiv asupra oleoductului Est–Vest, relatează News.ro, citând agenția de stat Saudi Press Agency și un oficial din Ministerul Energiei. Relatarea, datată joi, nu precizează când a avut loc atacul. Informația vine pe fondul unor semnale apărute anterior în spațiul public privind un posibil incident la infrastructura energetică saudită, într-un context regional tensionat. Potrivit CNN , imagini din satelit furnizate de Agenția Spațială Europeană ar fi arătat foc și coloane mari de fum negru dens ridicându-se de la instalația de procesare Abqaiq a Saudi Aramco, după relatări despre un atac iranian de miercuri. Cauza incendiului observat în imaginea satelitară nu era însă stabilită. „Cauza incendiului observat în imaginea satelitară nu era clară.” Imaginea ar fi fost realizată pe 8 aprilie, în jurul orei 10:00, ora locală (03:00 ET), la câteva ore după ce președintele SUA Donald Trump a anunțat un armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran. Abqaiq, situată în estul Arabiei Saudite, este descrisă de companie drept cea mai mare uzină de stabilizare a țițeiului din lume și ar asigura aproximativ 5% din aprovizionarea globală cu petrol; tot de aici pornește oleoductul Est–Vest, o conductă de circa 1.200 km, una dintre cele două rute din regiune care ocolesc Strâmtoarea Ormuz, zonă unde războiul din Iran a produs perturbări importante ale comerțului. CNN a cerut un punct de vedere de la Saudi Aramco. [...]
