Știri din categoria Petrol și gaze

Livrările de țiței rusesc prin Drujba, întrerupte din 27 ianuarie; Bruxelles cheamă la discuții Ungaria, Slovacia și Croația privind rutele alternative

19 februarie 2026, 21:35

Angajați lucrând la o conductă de țiței, pregătindu-se pentru ajustări.

Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență privind disputa petrolieră dintre Ungaria și Slovacia, după întreruperea livrărilor de țiței rusesc prin conducta Drujba la 27 ianuarie 2026. Potrivit Reuters, executivul european a precizat că aprovizionarea celor două state nu este în pericol imediat, acestea dispunând de rezerve strategice pentru aproximativ 90 de zile, în conformitate cu reglementările UE.

Reuniunea, programată pentru săptămâna viitoare, va aduce la aceeași masă Ungaria, Slovacia și Croația, pentru a evalua impactul blocajului și posibile rute alternative.

Suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina

Budapesta și Bratislava au reacționat prin suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că livrările nu vor fi reluate până la reluarea fluxului prin „conducta Prieteniei”. În Slovacia, premierul Robert Fico a ordonat rafinăriei Slovnaft să oprească exporturile către Ucraina și să redirecționeze producția către piața internă, fiind declarată stare de urgență în sectorul energetic și eliberate 250.000 de tone de țiței din rezerve.

Rute alternative și tensiuni regionale

Ungaria a solicitat importul de petrol rusesc pe cale maritimă prin conducta croată Adria, invocând o clauză de excepție din sancțiunile UE, însă Zagreb a respins cererea. Kievul susține că avarierea conductei Drujba a fost provocată de un atac cu dronă rusească pe teritoriul ucrainean.

În paralel, un raport al Centrului pentru Studiul Democrației din Bulgaria, citat de Radio Europa Liberă, arată că Ungaria ar avea alternative tehnice și economice la țițeiul rusesc, iar dependența actuală ar fi mai degrabă o opțiune politică.

Disputa survine într-un moment în care unitatea UE privind sancțiunile energetice este deja pusă la încercare. Deși nu există un risc imediat de penurie, evoluția situației ar putea influența atât relațiile dintre statele membre, cât și fluxurile energetice din Europa Centrală.

Tag-uri:slovacia petrol rusesc securitate energetica conducta drujba comisia europeana ucraina ungaria

Mărfuri:CL1

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăxchg.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Conductă de petrol cu echipamente de monitorizare și control.

Petrol și gaze15 feb. 2026

Ungaria și Slovacia cer acces la conducta Adria pentru petrol rusesc - Drujba rămâne blocată pe fondul războiului din Ucraina

Ungaria și Slovacia cer Croației acces la conducta Adria pentru petrol rusesc , ca alternativă la tranzitul prin Ucraina, blocat în prezent, potrivit HotNews.ro , care citează MTI și Agerpres. Solicitarea vine după suspendarea, din 27 ianuarie, a transportului prin conducta Drujba, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto , a cerut oficial Croației să permită livrările prin conducta Adria, invocând excepția acordată de Bruxelles Ungariei și Slovaciei, state fără ieșire la mare, pentru a continua importurile de petrol rusesc în pofida sancțiunilor. „Securitatea aprovizionării unei țări cu energie nu trebuie să fie o chestiune ideologică”, a transmis acesta, exprimând așteptarea ca Zagreb să nu pună în pericol alimentarea celor două state. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a acuzat Ucraina că tergiversează repornirea Drujba pentru a exercita presiuni politice asupra Budapestei, în contextul opoziției exprimate de Viktor Orban față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Fico a susținut că ar exista informații potrivit cărora infrastructura ar fi fost deja reparată, dar a admis că nu are încredere deplină în versiunile oferite nici de Moscova, nici de Kiev. Ministerul ucrainean de Externe a afirmat anterior că tranzitul a fost oprit în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii. Divergențele de versiuni și blocajul actual amplifică tensiunile regionale și readuc în prim-plan dependența energetică a Europei Centrale de petrolul rusesc, într-un moment sensibil pentru politica energetică a Uniunii Europene. [...]

Stație de benzină MOL cu un cer senin și nori pufoși.

Petrol și gaze17 feb. 2026

MOL cere eliberarea rezervelor strategice de petrol după oprirea livrărilor prin Drujba

MOL a cerut eliberarea rezervelor strategice de petrol , după trei săptămâni fără livrări prin conducta Drujba, în urma întreruperii fluxului de țiței rusesc spre Ungaria. Compania ungară a anunțat solicitarea către Ministerul Energiei de la Budapesta, potrivit MarketScreener , precizând că atât Ungaria, cât și Slovacia dispun de rezerve suficiente pentru aproximativ 90 de zile, conform reglementărilor Uniunii Europene. Livrările prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina, sunt suspendate din 27 ianuarie 2026. MOL a început aprovizionarea rafinăriilor pe cale maritimă, însă primele transporturi prin portul croat Omišalj sunt așteptate abia la începutul lunii martie. Dispută privind cauza avariei Versiunile Kievului și Budapestei sunt contradictorii. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a susținut că infrastructura a fost avariată de un atac aerian rusesc asupra secțiunii ucrainene a conductei, publicând imagini cu instalații în flăcări. De cealaltă parte, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó , a acuzat Ucraina că nu restabilește tranzitul „din motive politice”. Premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, sugerând că întârzierea reparațiilor ar fi folosită ca presiune asupra Ungariei în contextul dezbaterilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Alternativa prin Croația Ungaria și Slovacia au cerut Croației să permită transportul petrolului rusesc prin conducta Adria, invocând o derogare europeană care permite importuri maritime în caz de întrerupere a aprovizionării prin conducte. Premierul croat Andrej Plenković a privit cu rezerve solicitarea, iar ministrul Economiei, Ante Šušnjar, a declarat, potrivit United24 Media , că infrastructura este pregătită, dar nu există justificare tehnică pentru menținerea dependenței de petrolul rusesc. MOL susține că poate acoperi aproximativ 80% din necesarul de țiței fără Rusia, folosind conducta Adria , o afirmație care contrastează cu poziția anterioară a premierului Viktor Orbán privind dependența totală de energia rusă. Situația în cifre 27 ianuarie 2026: suspendarea livrărilor prin Drujba; aproximativ 90 de zile: autonomie asigurată din rezerve; începutul lunii martie: sosirea primelor transporturi maritime; până la 80%: necesar ce poate fi acoperit fără petrol rusesc. Criza readuce în prim-plan vulnerabilitatea energetică a Europei Centrale și tensiunile politice generate de războiul din Ucraina, în condițiile în care infrastructura strategică rămâne expusă riscurilor militare și diplomatice. [...]

Discuție despre transportul petrolului prin Ucraina, cu accent pe conducta Odesa-Brody.

Petrol și gaze21 feb. 2026

Propunerea de reluare a transportului petrolului prin Ucraina include utilizarea conductei Odesa-Brody - alternativă la petrolul rusesc în condiții de securitate instabilă

Ucraina propune UE ruta Odesa-Brody ca alternativă la Drujba potrivit Biziday , după ce oleoductul rusesc Drujba, folosit pentru alimentarea Ungariei și Slovaciei, a fost grav avariat în urma atacurilor rusești din 27 ianuarie. Propunerea a fost transmisă de diplomați ucraineni către Comisia Europeană, în condițiile în care specialiștii ucraineni evaluează amploarea distrugerilor și condițiile tehnice pentru reluarea transportului prin Drujba, dar lucrările se desfășoară sub riscul continuu al atacurilor cu rachete și drone, notează presa ucraineană citată de Biziday. Ce presupune ruta alternativă Odesa-Brody și de ce e relevantă Ucraina le-a cerut instituțiilor europene să ia în calcul folosirea infrastructurii existente de transport al petrolului de pe teritoriul ucrainean, inclusiv varianta maritimă, cu transbordare în porturi și continuarea livrărilor prin conducta Odesa-Brody către statele UE. „În contextul asigurării securității aprovizionării cu petrol a țărilor europene, în special a Ungariei și Slovaciei, partea ucraineană propune să se ia în considerare posibilitatea transportului petrolului utilizând infrastructura existentă de transport al petrolului din Ucraina.” Conducta Odesa-Brody a fost proiectată inițial pentru a aduce țiței din zona Mării Caspice (Azerbaidjan, Kazahstan) pe mare până la Odesa, apoi prin conductă spre Europa Centrală, ca alternativă la petrolul rusesc. Din Brody, fluxurile pot fi conectate mai departe la rețeaua existentă, inclusiv la segmentul vestic al sistemului Drujba din Ucraina, astfel încât să ajungă în Slovacia și Ungaria. Opțiunile de transport invocate de Ucraina În mesajul către Comisia Europeană, partea ucraineană indică mai multe variante de a menține aprovizionarea, folosind infrastructura deja disponibilă. Principalele opțiuni menționate sunt: transport prin sistemul ucrainean de conducte de petrol; transport pe cale maritimă, cu transbordare în porturi; continuarea livrărilor către UE prin conducta Odesa-Brody, după transbordare. Miza este reducerea vulnerabilității aprovizionării Ungariei și Slovaciei în situația în care Drujba rămâne indisponibilă sau funcționează intermitent din cauza riscurilor de securitate. Presiune politică la nivelul UE: împrumutul pentru Ucraina și amenințările cu veto Reprezentanții UE presează Ucraina să repare Drujba, chiar dacă, potrivit Biziday, afirmă că „nu există riscuri pe termen scurt pentru securitatea aprovizionării Ungariei și Slovaciei”, deoarece cele două țări au stocuri de rezervă pentru 90 de zile. În paralel, premierul ungar Viktor Orban a anunțat că Budapesta va bloca aprobarea finală a unui împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina dacă tranzitul petrolului rusesc prin Drujba nu este reluat. Ucrainenii resping acuzația că ar bloca ei fluxul, susținând că întreruperea este consecința directă a atacurilor rusești. Dependența Ungariei și Slovaciei și ce urmează Și Slovacia, prin premierul Robert Fico, a declarat stare de urgență în domeniul aprovizionării cu petrol și a amenințat cu măsuri de retorsiune dacă fluxurile nu sunt reluate. Ungaria și Slovacia depind în mare măsură de petrolul rusesc livrat prin Drujba și se numără printre cele mai reticente guverne din UE în privința sprijinului pentru Kiev; în plus, cele două state au oprit temporar, recent, exporturile de motorină către Ucraina. În acest context, ruta Odesa-Brody este prezentată de Kiev drept o soluție de continuitate și, în același timp, o cale de a accelera diversificarea surselor de țiței pentru Europa Centrală. Biziday indică drept surse Pravda.ua și DW , fără a oferi detalii suplimentare despre calendarul unei eventuale implementări. [...]

Conductă de petrol în construcție, cu muncitori la lucru.

Petrol și gaze13 feb. 2026

Rusia ar fi aruncat în aer conducta Drujba - Ungaria și Slovacia rămân expuse pe ruta de import

Atacul Rusiei a întrerupt livrările de petrol către Ungaria și Slovacia prin ramura sudică a oleoductului Drujba, după avarierea conductei pe teritoriul Ucrainei, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a declarat că avaria a fost provocată de un atac aerian lansat de Rusia pe 27 ianuarie și că incidentul a dus la oprirea temporară a fluxurilor către cele două state. Impactul asupra aprovizionării este semnificativ deoarece Ungaria și Slovacia sunt prezentate drept singurele țări din Uniunea Europeană care încă se bazează pe petrol rusesc livrat prin Drujba. Conform informațiilor citate în articol, în februarie Rusia nu a efectuat livrări către Ungaria și Slovacia, iar în ianuarie volumele pompate ar fi scăzut puternic, până la aproape 150.000 de barili pe zi, față de o medie zilnică de aproximativ 200.000 de barili în perioada ianuarie-februarie 2022-2025, potrivit calculelor Bloomberg menționate de Digi24. În acest context, vulnerabilitatea celor două economii ține de dependența de o singură rută majoră de import, care traversează o zonă de război. Oprirea livrărilor în februarie, după scăderea din ianuarie, indică un risc de continuitate pentru alimentarea rafinăriilor și pentru piața internă de carburanți, chiar dacă articolul nu oferă detalii despre stocuri, surse alternative sau măsuri de compensare. Pe plan politic, Sibiga a afirmat că Budapesta „nu a exprimat niciun protest” față de Rusia în legătură cu avarierea conductei și a susținut că partea maghiară ar urma să se plângă din nou de problemele de tranzit, recomandându-i să se adreseze „prietenilor” din Moscova. În paralel, premierul ungar Viktor Orbán este citat numind Ucraina „dușmanul nostru”, pe fondul presiunilor legate de oprirea livrărilor de resurse energetice rusești către UE. Pentru Ungaria și Slovacia, episodul se suprapune peste direcția de politică energetică a UE: în ianuarie, Uniunea a luat decizia finală de a înceta complet importurile de gaze din Rusia până în 2027, decizie contestată în instanță de cele două țări, iar Comisia Europeană ar urma să propună și o legislație pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol până la finalul lui 2027. În logica acestor termene, întreruperile pe Drujba accentuează presiunea pe diversificarea aprovizionării, pe care Kievul o invocă explicit ca lecție pentru guvernul de la Budapesta. [...]

Marco Rubio discută despre angajamentul Indiei de a opri importurile de petrol rusesc.

Petrol și gaze15 feb. 2026

Rubio spune că India s-a angajat să oprească achizițiile de petrol rusesc - declarație la Conferința de Securitate de la München

India s-a angajat să oprească achizițiile de petrol rusesc , potrivit declarațiilor făcute de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , la Conferința de Securitate de la Munchen, relatează The Hindu . Afirmația vine la câteva zile după ce New Delhi a reiterat public că „interesele naționale” rămân criteriul principal în politica de aprovizionare cu energie. Rubio a spus, pe 14 februarie 2026, că în discuțiile cu India partea americană a obținut „angajamentul” ca India „să nu mai cumpere petrol rusesc suplimentar”. Declarația a fost făcută în contextul întrebărilor legate de războiul Rusia-Ucraina și de sancțiunile impuse Moscovei, ceea ce indică faptul că Washingtonul tratează subiectul importurilor de țiței ca pe un element relevant în arhitectura de presiune economică asupra Rusiei. Aceeași linie a fost susținută anterior de președintele SUA, Donald Trump, care, la începutul lunii februarie, odată cu anunțarea unui acord comercial cu New Delhi, a afirmat că India a acceptat să nu mai procure țiței din Rusia. Ulterior, SUA au repetat de mai multe ori că India va opri cumpărarea de petrol rusesc, conform relatării publicației indiene. Pe de altă parte, poziția oficială a Indiei, exprimată în această săptămână de secretarul de externe Vikram Misri , a fost că țara va menține surse multiple pentru achizițiile de țiței și le va diversifica pentru a asigura stabilitatea lanțului de aprovizionare, cu „interesele naționale” drept „factor călăuzitor”. În plan practic, miza pentru piețele de energie este dacă „angajamentul” invocat de Rubio se va traduce într-o reducere efectivă a fluxurilor din Rusia și într-o reorientare a cererii Indiei către alți furnizori, într-un moment în care sancțiunile și politica tarifară americană sunt folosite explicit ca instrumente de negociere. [...]

Oana Ţoiu discutând despre producția de gaze naturale în SUA.

Petrol și gaze07 feb. 2026

Oana Țoiu, în SUA, despre gaze - România invocă rol strategic ca lider de producție în UE

România are o responsabilitate strategică în calitate de cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană , a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu , în cadrul unui eveniment organizat de Hudson Institute în Statele Unite. Potrivit Știrile ProTV , ministrul a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și SUA, care durează de peste 120 de ani și se concentrează acum pe colaborarea în domenii precum tehnologia avansată și mineralele critice. Oana Ţoiu a evidențiat că România își propune să își crească producția de gaze naturale în anii următori. Această creștere are ca scop reducerea prețurilor interne la energie și asigurarea unei alternative sigure și viabile la resursele energetice rusești, contribuind astfel la securitatea energetică a regiunii. „Misiunea noastră este să ne creştem producţia în următorii ani pentru a scădea preţurile acasă şi a proteja regiunea împotriva utilizării preţurilor la energie ca armă de şantaj politic şi pentru o alternativă viabilă şi sigură la resursele ruseşti”, a declarat Oana Ţoiu. Ministrul a participat la evenimentul „Davos to the Arctic: Forging Transatlantic Unity-A Romanian View”, unde a discutat despre rolul strategic al României în contextul transatlantic. Evenimentul a fost găzduit de Hudson Institute, un think-tank american care oferă analize și soluții pentru politici externe și de securitate. În cadrul discuției, Joel Scanlon, vicepreședinte executiv al Hudson Institute, a menționat importanța regiunii Mării Negre și a subliniat eforturile continue pentru transformarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu într-o instalație majoră a NATO . Lista priorităților strategice ale României în contextul producției de gaze include: Creșterea producției de gaze naturale. Reducerea prețurilor interne la energie. Protejarea regiunii împotriva utilizării energiei ca armă de șantaj politic. Asigurarea unei alternative sigure la resursele rusești. Aceste inițiative sunt esențiale pentru a consolida poziția României ca lider energetic în Uniunea Europeană și pentru a sprijini securitatea energetică a regiunii, în contextul geopolitic actual. [...]