Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență privind disputa petrolieră dintre Ungaria și Slovacia, după întreruperea livrărilor de țiței rusesc prin conducta Drujba la 27 ianuarie 2026. Potrivit Reuters, executivul european a precizat că aprovizionarea celor două state nu este în pericol imediat, acestea dispunând de rezerve strategice pentru aproximativ 90 de zile, în conformitate cu reglementările UE.
Reuniunea, programată pentru săptămâna viitoare, va aduce la aceeași masă Ungaria, Slovacia și Croația, pentru a evalua impactul blocajului și posibile rute alternative.
Budapesta și Bratislava au reacționat prin suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că livrările nu vor fi reluate până la reluarea fluxului prin „conducta Prieteniei”. În Slovacia, premierul Robert Fico a ordonat rafinăriei Slovnaft să oprească exporturile către Ucraina și să redirecționeze producția către piața internă, fiind declarată stare de urgență în sectorul energetic și eliberate 250.000 de tone de țiței din rezerve.
Ungaria a solicitat importul de petrol rusesc pe cale maritimă prin conducta croată Adria, invocând o clauză de excepție din sancțiunile UE, însă Zagreb a respins cererea. Kievul susține că avarierea conductei Drujba a fost provocată de un atac cu dronă rusească pe teritoriul ucrainean.
În paralel, un raport al Centrului pentru Studiul Democrației din Bulgaria, citat de Radio Europa Liberă, arată că Ungaria ar avea alternative tehnice și economice la țițeiul rusesc, iar dependența actuală ar fi mai degrabă o opțiune politică.
Disputa survine într-un moment în care unitatea UE privind sancțiunile energetice este deja pusă la încercare. Deși nu există un risc imediat de penurie, evoluția situației ar putea influența atât relațiile dintre statele membre, cât și fluxurile energetice din Europa Centrală.
Recomandate
Ucraina a lovit două obiective petroliere majore din Rusia, inclusiv un complex petrochimic la circa 1.500 km de graniță , într-o mișcare care poate pune presiune pe producția de carburanți și pe lanțurile de aprovizionare ale armatei ruse, potrivit Kyiv Post . Atacurile cu drone au vizat peste noapte complexul Gazpromneftekhim Salavat din Republica Bașchortostan și rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar; la ambele locații au fost raportate incendii, iar amploarea pagubelor este încă evaluată. Ținta cea mai îndepărtată a fost complexul Gazpromneftekhim Salavat, descris ca unul dintre cele mai mari din Rusia. Canale ucrainene de monitorizare au publicat imagini video despre care susțin că arată un incendiu la instalație, iar publicația rusă independentă Astra a relatat, citând filmări ale martorilor, despre explozii multiple și un nor dens de fum negru. Șeful Republicii Bașchortostan, Radiy Khabirov, a confirmat un atac cu drone asupra „zonei industriale Salavat”, afirmând că raidul a fost „respins” și că incendiile ar fi fost provocate de resturi ale dronelor doborâte, fără să confirme explicit lovirea rafinăriei. Din perspectiva capacității, Kyiv Post notează că presa rusă a indicat pentru Salavat un volum de procesare de 7,2 milioane tone de materii prime în 2024 (aprox. 2,7% din capacitatea totală de rafinare a Rusiei), cu o producție de 1,5 milioane tone de benzină și 2,5 milioane tone de motorină. Un analist economic citat, Viaceslav Șiriaev, a spus că Salavat ar fi fost „ultimul mare producător de benzină” din Rusia care nu fusese lovit de forțele ucrainene în 2026, după două atacuri raportate în septembrie 2025. A doua lovitură: rafinăria Afipsky, nod important în sudul Rusiei A doua țintă a fost rafinăria Afipsky din Ținutul Krasnodar, una dintre cele mai mari din sudul Rusiei. Potrivit materialului, instalația are o capacitate anuală de procesare de 6,25 milioane tone de țiței și condensat (un amestec de hidrocarburi lichide asociate gazelor naturale), aprovizionat din Siberia de Vest și regiunea Volga-Ural, prin conducte, cale ferată și transport rutier. Autoritățile regionale ruse au recunoscut izbucnirea unui incendiu la rafinărie. Canalul ucrainean de Telegram Krymsky Veter a relatat că primele explozii ar fi avut loc în jurul miezului nopții și a descris incendiul drept „masiv”. Astra a mai susținut că focul a izbucnit în zona parcului de rezervoare, unde sunt stocate produse destinate exportului (inclusiv benzină, motorină, distilate de condensat, reziduuri de păcură și sulf). Rafinăria Afipsky mai fusese vizată într-un atac cu drone pe 11 iunie, potrivit aceleiași surse. Confirmarea Statului Major ucrainean și limita informațiilor despre pagube Ulterior, Statul Major General al Ucrainei a confirmat lovirea ambelor rafinării și apariția incendiilor, precizând că evaluarea pagubelor este în curs. În comunicatul citat, instituția descrie complexul Gazprom Neftekhim Salavat ca având o capacitate proiectată de aproximativ 10 milioane tone de țiței pe an și menționează că produce carburanți și alte produse „folosite pentru a susține economia și mașinăria militară” a Rusiei. Tot Statul Major a mai raportat o lovitură asupra unei facilități de transbordare a navelor din apropiere de Gelendjik (Krasnodar), utilizată de Rusia pentru transferul încărcăturilor de petrol și pentru sprijinirea operațiunilor navale și a logisticii militare, precum și atacuri asupra unui depozit de muniții în Donețk ocupat și a unui nod logistic în Luhansk ocupat. Pentru toate, evaluările privind efectele sunt prezentate ca fiind în desfășurare. De partea rusă, Ministerul Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus 288 de drone ucrainene de tip „aripă fixă” între 20:00 (ora Moscovei) pe 13 iulie și 08:00 pe 14 iulie, în mai multe regiuni, inclusiv în zona Moscovei, Krasnodar, Crimeea și Bașchortostan, precum și deasupra mărilor Azov și Neagră. Declarația nu clarifică însă câte drone ar fi trecut de apărare și ce pagube exacte au produs la obiectivele energetice menționate. [...]
Scăderea rafinării petrolului în Rusia la un minim al ultimilor 21 de ani riscă să amplifice presiunile pe piața internă a carburanților , într-un context în care infrastructura energetică este afectată de atacuri, potrivit Meduza , care citează o analiză Bloomberg bazată pe date EA Analytics (divizie a companiei britanice Energy Aspects ). În iulie 2026, productivitatea medie a rafinăriilor rusești (NPZ) este de 3,91 milioane barili pe zi, nivel descris drept cel mai scăzut din martie 2005. Publicația notează că acesta este cu peste 1,4 milioane barili pe zi sub media din iulie anul trecut. Atacurile asupra infrastructurii, un factor invocat în scădere Săptămâna trecută, Financial Times a relatat, citând analiști neidentificați, că din cauza loviturilor Ucrainei asupra infrastructurii petroliere Rusia ar fi putut pierde între 20% și 40% din capacitățile de rafinare. Nu doar rafinarea: și producția de țiței scade Pe fondul acelorași atacuri, scade și producția de petrol, potrivit datelor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) citate în material. În iunie, producția Rusiei a coborât la 8,928 milioane barili de țiței pe zi, cel mai redus nivel „cel puțin din februarie 2024”, după cum notează Bloomberg. În ansamblu, combinația dintre rafinare mai slabă și producție în scădere indică o constrângere operațională cu potențial de a tensiona aprovizionarea internă și fluxurile de export, însă materialul nu oferă o estimare directă a impactului imediat asupra prețurilor sau volumelor livrate. [...]
Prețul petrolului a urcat cu circa 9% până la aproximativ 83 de dolari pe baril (aprox. 381 lei) , după ce Donald Trump a susținut că SUA „reinstaurează” o blocadă navală împotriva Iranului în zona Strâmtorii Hormuz, potrivit Axios . Mișcarea adaugă presiune pe piață într-un moment în care tensiunile din weekend alimentaseră deja creșterile, iar riscul imediat este transmiterea scumpirii către carburanți. De ce contează pentru economie: efect de lanț în prețurile la pompă Axios notează că un petrol mai scump se traduce, de regulă, în prețuri mai mari la benzină, cu potențialul de a împinge media națională din SUA înapoi spre 4 dolari pe galon. Luni dimineață, prețul mediu în SUA era de 3,87 dolari pe galon, conform datelor AAA, în creștere cu aproximativ 7 cenți față de săptămâna trecută, dar sub vârful de 4,56 dolari pe galon atins în luna mai. Ce a spus Trump despre Hormuz și „blocada iraniană” Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că Strâmtoarea Hormuz „este DESCHISĂ și va rămâne DESCHISĂ, cu sau fără Iran”. Totodată, a susținut că SUA „reinstaurează” ceea ce a numit „blocada iraniană”, descrisă ca o măsură care ar opri doar navele Iranului sau ale „clienților” săi să intre sau să iasă, în timp ce alte țări ar avea „utilizare corectă și deschisă” a strâmtorii. Trump a mai spus că SUA vor căuta rambursarea costurilor „la o rată de 20% din toate mărfurile transportate”, pentru cheltuielile necesare „asigurării siguranței și securității”. Verificarea din teren: scădere accentuată a traficului de nave Deși mesajul lui Trump vorbește despre o strâmtoare „deschisă”, Axios arată că servicii de monitorizare a navelor, precum Kpler, au raportat o scădere abruptă a tranzitului în ultimele zile, inversând mare parte din revenirea observată după semnarea memorandumului de înțelegere SUA–Iran. În plus, publicația menționează o reducere a numărului de petroliere care intră în strâmtoare pentru a încărca, potrivit firmei de cercetare și consultanță S&P Global Energy. Ce urmează Evoluția prețului petrolului va depinde de două variabile pe termen scurt: dacă traficul prin Hormuz își revine sau continuă să scadă și dacă afirmațiile privind blocada se traduc în măsuri operaționale care să afecteze efectiv fluxurile de țiței. În lipsa unor clarificări, piața rămâne sensibilă la semnale politice și la datele de monitorizare a transportului maritim. [...]
Atacul cu drone asupra rafinăriei din Syzran reaprinde riscul de întreruperi în producția de carburanți din Rusia , după ce un incendiu a izbucnit la instalație în noaptea de 12 iulie, potrivit Meduza . În același interval, un petrolier a fost avariat la intrarea în canalul maritim Azov–Marea Neagră, iar în regiunea Samara autoritățile locale raportează un deces. Incendiul de la rafinăria din Syzran este susținut de imagini și înregistrări ale martorilor, geolocalizate de Astra, iar cadre cu rafinăria în flăcări au fost publicate și de canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+. Ce s-a întâmplat în regiunea Samara Guvernatorul regiunii Samara, Viaceslav Fedorîșcev, a declarat că loviturile cu drone au avariat locuințe (case și blocuri) și „una dintre întreprinderile industriale”, fără să precizeze care. Conform aceleiași surse, bilanțul atacului din regiune este: 1 persoană decedată ; 3 persoane rănite , inclusiv un copil. Petrolier avariat în Marea Azov, fără scurgeri raportate Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliușar, a afirmat că dronele ucrainene au avariat un petrolier în momentul în care nava intra în canalul maritim Azov–Marea Neagră. Potrivit lui, nu au existat victime, vasul „mergea gol”, iar nu există amenințare de deversare a produselor petroliere . Sliușar a mai spus că dronele au vizat și mai multe localități și zone din regiune (inclusiv Taganrog și districtul Taganrog, precum și alte raioane), iar „au fost distruse peste două duzini” de drone, fără a oferi detalii despre eventuale pagube sau victime în aceste puncte. Dimensiunea atacului, în versiunea Ministerului rus al Apărării Ministerul rus al Apărării a anunțat că, peste noapte, apărarea antiaeriană ar fi distrus 349 de drone ucrainene deasupra mai multor regiuni ale Rusiei, precum și deasupra Crimeei anexate și a apelor mărilor Azov și Neagră. De ce contează pentru piața carburanților Rafinăria din Syzran a mai fost atacată anterior, iar la finalul lunii mai și-ar fi întrerupt activitatea din cauza loviturilor cu drone. Meduza notează că atacurile care obligă rafinăriile rusești să reducă sau să oprească producția au devenit un factor al crizei de combustibil din Rusia , pe fondul presiunii asupra capacităților de rafinare. [...]
Ajustarea în scădere a producției rusești de petrol și interdicția temporară la exportul de motorină indică presiuni tot mai mari pe piața internă a combustibililor din Rusia , potrivit Agerpres , care citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) transmis de Reuters. IEA estimează că producția de petrol a Rusiei va scădea cu aproximativ 3% în 2026, până la 8,9 milioane barili pe zi, pe fondul atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii energetice. În raport, organizația explică faptul că atacurile asupra rafinăriilor, facilităților de stocare și infrastructurii de transport au determinat revizuirea în scădere a prognozelor privind livrările rusești: cu 85.000 barili/zi pentru acest an și cu 150.000 barili/zi pentru anul viitor, până la o medie de 8,8 milioane barili/zi în perioada estimată. Măsuri de urgență pe piața internă: stop la exporturile de motorină Pe fondul problemelor de aprovizionare cu benzină și motorină, Rusia a introdus o interdicție a exporturilor de motorină , măsură care include și producătorii de combustibil și este valabilă până la 31 iulie, potrivit guvernului de la Moscova. Vicepremierul Alexander Novak a legat decizia de nevoia de a crește disponibilitatea pe piața internă și a recunoscut că situația rămâne „complexă”, inclusiv prin efectele vizibile la benzinării. „Astăzi a fost introdusă o interdicție a exporturilor de motorină și aceasta va face posibilă majorarea aprovizionării pieței interne.” Totodată, Rusia ar urma să înceapă în iulie importul de combustibil, ca parte a pachetului de măsuri pentru reducerea tensiunilor din lanțul de aprovizionare. Ce arată cifrele IEA despre producție și exporturi IEA se așteaptă ca producția de petrol a Rusiei să ajungă la: 8,9 milioane barili/zi în 2026 ; 8,8 milioane barili/zi în 2027 , după 9,2 milioane barili/zi în 2025 . În iunie, producția de țiței a crescut cu 120.000 barili/zi față de mai, până la 8,86 milioane barili/zi. În același timp, IEA estimează că exporturile totale de țiței au urcat în iunie la 5,8 milioane barili/zi (plus 620.000 barili/zi față de mai), în timp ce exporturile de produse petroliere au scăzut la 1,91 milioane barili/zi (minus 230.000 barili/zi). Rusia nu mai publică din aprilie 2023 date privind producția sa de petrol, iar estimările sunt realizate de organisme internaționale precum IEA. În context, Rusia rămâne al treilea mare producător global de petrol, iar orice perturbare a producției și a fluxurilor de export are potențial de impact asupra pieței regionale a produselor petroliere, inclusiv prin reorientarea volumelor disponibile la export. [...]
Producția de benzină din Rusia a coborât la 65% din cererea sezonieră , după atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor, ceea ce amplifică riscul de penurie în plin vârf de consum estival, potrivit Meduza , care citează Reuters. Reuters arată, pe baza a două surse și a propriilor calcule, că deficitul de producție față de volumele necesare în sezonul de vară este de 35%, adică între 40.000 și 45.000 de tone pe zi. În iunie, deficitul zilnic era de 25%, ceea ce indică o deteriorare rapidă a echilibrului dintre producție și consum. Sursele din industrie citate de Reuters estimează că cererea zilnică de benzină în Rusia, în perioada de vârf a consumului de vară, se situează între 115.000 și 120.000 de tone. Rafinării oprite și recunoaștere oficială a deficitului Conform Reuters, avariile provocate de atacurile cu drone au dus la oprirea activității în mai multe rafinării, inclusiv unele dintre cele mai mari – rafinăria din Nijni Novgorod și cea din Omsk. De asemenea, rafinăria din Saratov și-a suspendat producția. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că pe piața rusă a carburanților „există probleme și există deficit”, care a dus la apariția cozilor. El a pus situația pe seama faptului că rafinăriile „ies parțial din funcțiune pentru reparații din cauza loviturilor [dronelor]”. De ce contează: șoc operațional cu efect direct în piața internă Dincolo de impactul militar, scăderea producției la un nivel care acoperă doar 65% din consumul sezonier sugerează un șoc operațional în infrastructura de rafinare, cu efecte imediate asupra disponibilității benzinei în retail și asupra funcționării lanțului de aprovizionare intern. Într-o evaluare citată de Reuters, Financial Times estimează că rafinăriile rusești au pierdut între 20% și 40% din capacități din cauza atacurilor. Aceeași publicație a scris că criza de combustibil afectează direct aproximativ 50 de milioane de persoane, adică 35% din populația Rusiei. [...]
