Tag: rusia
Știri despre „rusia”
Rușii și-au cerut scuze față de ucraineni pentru greșelile comise - motivul invocat a fost o eroare de comunicare conform NYT
Negociatorii ruși și-ar fi cerut scuze în privat după atacuri soldate cu șase morți , potrivit Digi24 , care citează Kyiv Post, la rândul său preluând The New York Times. Scuzele ar fi venit după lovituri asupra Odesei și asupra unui tren de călători din regiunea Harkov, într-un context în care, susține partea ucraineană, fusese convenită o pauză informală a atacurilor în discuțiile de la Abu Dhabi. Conform relatării, un consilier al președinției ucrainene a spus că atacurile au avut loc în pofida unei înțelegeri neoficiale, descrisă drept un „acord între gentlemeni” (o înțelegere verbală, fără document scris). Înțelegerea nu ar fi fost pusă pe hârtie și nici respectată, iar după atacuri negociatorii ruși ar fi transmis omologilor ucraineni că nu toate structurile armatei ruse ar fi fost informate despre pauza convenită. „După ce Rusia a lansat drone și rachete asupra Odesei și asupra unui tren de pasageri marți... negociatorii ruși și-au cerut scuze în privat”, a scris NYT. Atacul asupra trenului a avut loc pe 27 ianuarie, când Rusia a lovit cu drone un tren de călători pe ruta Barvinkove – Liov – Chop, în regiunea Harkov. Rapoartele inițiale indicau că trenul ar fi fost lovit de trei drone sinucigașe de tip Shahed, iar una dintre drone a lovit un vagon în care se aflau 18 persoane. Ulterior, autoritățile au raportat găsirea fragmentelor a cinci cadavre, iar pe 28 ianuarie Parchetul regional din Harkov a anunțat că numărul morților a crescut la șase, după examinări medico-legale; identificarea finală urma să fie confirmată prin probe ADN de la rude. În paralel, președintele Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act de terorism” și a susținut că Rusia trebuie să răspundă. În același timp, pe fondul discuțiilor despre o posibilă limitare a loviturilor (inclusiv în zona energetică), Zelenski a spus că nu există un armistițiu sau un acord oficial și că Ucraina ar fi dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice dacă Rusia ar face același lucru, „ca într-o oglindă”. În acest cadru, episodul scuzelor invocate de negociatorii ruși – motivate printr-o pretinsă lipsă de informare în interiorul armatei – devine relevant pentru credibilitatea oricărei pauze informale și pentru riscul ca astfel de înțelegeri să fie încălcate fără consecințe imediate. [...]
Rusia afirmă că prezența militară europeană în Ucraina este de neimaginat - poziție oficială în discuțiile internaționale
Rusia susține că UE nu poate fi garant al unei încetări a focului în Ucraina , potrivit Digi24 , care citează declarațiile viceministrului rus de externe Alexandr Grușko. Mesajul Moscovei vizează direct rolul Uniunii Europene în eventuale aranjamente de securitate și respinge ideea unei implicări europene ca „observator” sau „garant” al unui armistițiu. În argumentația prezentată, oficialul rus a descris UE drept „parte a conflictului” și a invocat ceea ce a numit „rolul subversiv” al blocului comunitar, sugerând că experiența ultimilor ani ar exclude o astfel de misiune. Declarația a fost preluată de agenția Interfax, conform materialului. „Să vorbim despre orice fel de rol de observator sau de garant în cazul Uniunii Europene, având în vedere experiența catastrofală acumulată în ultimii ani și rolul subversiv al UE, este absolut de neimaginat.” Poziția vine în contextul discuțiilor despre garanții de securitate pentru Ucraina. Reacția lui Grușko este legată de afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că documentul privind garanțiile de securitate americane ar fi pregătit pentru semnare. În paralel, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a declarat în fața Senatului american că aceste garanții ar putea include și desfășurarea de trupe europene pe teren, fără trupe americane. Moscova a transmis în mod repetat că respinge orice desfășurare de trupe occidentale în Ucraina și a reiterat ideea că apropierea NATO de granițele Rusiei ar fi una dintre cauzele războiului. În plus, președintele rus Vladimir Putin și alți oficiali ruși au acuzat susținătorii europeni ai Ucrainei că ar formula cereri „inacceptabile” pentru Rusia, pentru a putea susține ulterior că Moscova nu ar dori pacea, invocând exemple precum trimiterea de trupe europene de menținere a păcii, plata unor „reparații” de război sau respingerea concesiilor teritoriale. În același timp, Zelenski a cerut garanții de securitate similare celor din articolul 5 al Tratatului NATO , fără a oferi detalii despre documentul menționat. Totuși, potrivit presei occidentale citate de Digi24, președintele american Donald Trump ar fi condiționat acordarea garanțiilor de securitate de retragerea completă a Ucrainei din regiunea Donbas, condiție prezentată drept una dintre cerințele-cheie ale lui Putin pentru încheierea războiului. [...]
Zelenski propune o încetare a loviturilor asupra infrastructurii energetice – Ucraina se oferă să oprească atacurile dacă Rusia face același lucru
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că Ucraina este dispusă să suspende atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, dacă Moscova face același gest în oglindă . Declarația a fost făcută marți, 30 ianuarie, în contextul unei propuneri de armistițiu parțial, formulată cu sprijinul Statelor Unite. Zelenski a subliniat că nu este vorba despre un acord formal, ci doar despre „ o oportunitate ” pentru ambele părți să reducă presiunea asupra populației în mijlocul unei ierni extreme. Anunțul vine la scurt timp după ce fostul președinte american Donald Trump a susținut că Vladimir Putin ar fi fost de acord cu o pauză de o săptămână a atacurilor asupra Kievului și altor orașe ucrainene, în urma unei solicitări personale din partea sa. Kremlinul a confirmat că Trump a făcut această cerere, dar nu a oferit detalii clare despre poziția lui Putin, potrivit PBS . Totuși, în noaptea de după anunț, armata rusă a lansat 111 drone și o rachetă balistică de tip Iskander-M asupra Ucrainei, dintre care 80 au fost interceptate. Deși au continuat loviturile asupra unor zone rezidențiale și obiective logistice, infrastructura energetică nu a fost vizată – un posibil semn că înțelegerile informale încep să fie respectate. „ Situația din această noapte și din zilele următoare va arăta cum stau lucrurile cu adevărat ”, a spus Zelenski, citat de The New York Times . Inițiativa a fost discutată în cadrul unor negocieri trilaterale desfășurate recent în Abu Dhabi, între oficiali din SUA, Ucraina și Rusia. O a doua rundă de negocieri ar urma să aibă loc duminică, însă data ar putea fi modificată din cauza tensiunilor crescânde dintre SUA și Iran. Zelenski a fost clar: nu există o încetare oficială a focului și niciun document semnat între părți, precizând că nu a existat nicio comunicare directă cu Moscova pe acest subiect, potrivit The Kyiv Independent . Între timp, aproximativ un milion de locuitori din Kiev continuă să fie afectați de lipsa de curent și căldură, în contextul în care temperaturile în Ucraina au coborât până la minus 30 de grade Celsius. Conform Atacurile rusești anterioare au afectat grav infrastructura termică și electrică a capitalei ucrainene. În paralel, marile obstacole politice rămân, în special legate de statutul regiunii Donețk. Zelenski a precizat că Ucraina nu este dispusă să renunțe la integritatea teritorială, iar până acum nu s-a ajuns la niciun compromis în negocierile cu Rusia. Secretarul de stat american Marco Rubio a numit disputa teritorială „ singurul punct rămas ” în negocieri, dar consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a declarat că „ mai sunt și alte chestiuni importante ” de discutat, relatează CNN . Deși în prezent nu există semne clare ale unui acord de pace , inițiativa de suspendare a atacurilor asupra infrastructurii energetice poate fi un pas modest, dar semnificativ, către detensionarea conflictului. [...]
Rusia a acceptat să suspende atacurile asupra Ucrainei până pe 1 februarie - anunț oficial al Kremlinului cu detalii neclare despre discuția Trump-Putin
Kremlinul spune că Rusia va evita atacurile până la 1 februarie , la cererea președintelui SUA, Donald Trump, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, însă rămân neclarități atât privind momentul intrării în vigoare a înțelegerii verbale, cât și asupra ariei exacte de aplicare. Potrivit declarațiilor Kremlinului, solicitarea lui Trump ar fi vizat în mod specific Kievul, „pentru a crea condiții favorabile pentru negocieri”, ceea ce nuanțează mesajul transmis anterior de liderul american despre o pauză mai largă a atacurilor. În plus, în relatarea publicată, Peskov pare să indice că discuția s-a concentrat pe atacurile asupra capitalei, nu pe întreg teritoriul Ucrainei. „Președintele Trump i-a cerut președintelui Putin să se abțină de la atacul asupra Kievului timp de o săptămână, până pe 1 februarie, cât timp se creează condiții favorabile pentru negocieri. [...] Da, a existat o solicitare personală din partea președintelui Trump”, a răspuns el, potrivit agenției ruse de stat Ria Novosti. În paralel, Reuters a relatat că Trump a spus, într-o ședință a Cabinetului, că i-a cerut personal lui Putin să nu lanseze atacuri aeriene asupra Kievului și a altor localități timp de o săptămână, invocând frigul extrem din Ucraina. Totuși, Trump nu a precizat când a avut loc convorbirea, iar Casa Albă nu a anunțat public o discuție recentă între cei doi lideri, ceea ce alimentează incertitudinile despre calendarul și statutul acordului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat informația și a spus că echipele au discutat acordul în Emiratele Arabe Unite, exprimând așteptarea ca înțelegerile să fie respectate și indicând explicit componenta energetică drept un test important. La câteva ore după anunțul lui Trump privind acordul verbal, autoritățile de la Kiev au raportat un nou atac aerian rusesc, cu o rachetă balistică și 111 drone cu rază lungă de acțiune, concentrat în special în regiunile de graniță sau în apropierea liniei frontului, ceea ce ridică semne de întrebare asupra aplicării practice a angajamentului anunțat de Kremlin. [...]
Trump afirmă că a cerut personal lui Putin un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina - detalii despre răspunsul primit de fostul președinte american
Donald Trump afirmă că i-a cerut personal lui Vladimir Putin o pauză de o săptămână a bombardamentelor potrivit Libertatea , susținând că liderul rus ar fi acceptat solicitarea, pe fondul temperaturilor foarte scăzute din Ucraina. Declarația a fost făcută joi, în timpul unei ședințe de cabinet, fără ca președintele american să indice o dată de începere pentru un posibil armistițiu energetic. „I-am cerut personal lui Putin să nu tragă (rachete și drone – n.r.) împotriva Kievului și altor orașe timp de o săptămână. A fost de acord”, a declarat liderul republican de la Casa Albă în timpul unei ședințe de cabinet, fără a specifica o dată de începere a unui posibil armistițiu energetic. Trump a mai spus că a contactat Moscova în pofida scepticismului din partea consilierilor săi, prezentând demersul ca pe o intervenție directă pentru limitarea atacurilor asupra orașelor ucrainene și, implicit, asupra infrastructurii critice. În relatarea sa, inițiativa ar fi vizat o pauză temporară a loviturilor, într-un moment în care rețeaua energetică devine mai vulnerabilă din cauza consumului ridicat și a condițiilor meteo. În paralel cu declarațiile liderului de la Washington, au apărut informații neconfirmate oficial despre ordine de încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, venite atât din zona rusă, cât și din cea ucraineană. Mai devreme, bloggeri ruși pro-război și corespondenți militari ucraineni au relatat că ambele armate ar fi primit instrucțiuni în acest sens, însă autoritățile de la Kiev și Moscova nu au confirmat public existența unui acord, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze. Elementele-cheie vehiculate în spațiul public despre un posibil „armistițiu energetic” includ, potrivit sursei, următoarele: o oprire temporară a atacurilor asupra infrastructurii energetice, menționată de bloggeri ruși pro-război și canale ucrainene; un interval indicat de un blogger rus pro-război: de joi, ora 7:00, până marți, 3 februarie; o confirmare din partea canalului ucrainean Supernova+ că forțele Kievului ar fi primit ordin să nu lovească instalațiile energetice rusești; o relatare a canalului „Belorussky Silovik” despre un „moratoriu temporar” discutat la negocieri la Abu Dhabi , dar cu mențiunea că „nu toată lumea este încă la curent”; o contrazicere din partea administratorului canalului ucrainean „Mykolaiv Vanek”, care susține că „nu există un acord final” și că o eventuală interdicție „nu va dura mult”. Contextul diplomatic invocat în articol indică faptul că ideea unui armistițiu pe zona energetică ar fi fost discutată la negocieri trilaterale pe 23 și 24 ianuarie, la Abu Dhabi, notează Financial Times . Discuțiile ar fi vizat oprirea bombardamentelor asupra infrastructurii energetice ucrainene, în schimbul angajamentului Kievului de a se abține de la atacuri asupra instalațiilor petroliere și tancurilor petroliere rusești. În acest cadru, intervenția lui Trump este prezentată ca un demers direct către Putin, dar, în lipsa unei confirmări oficiale de la părți, rămâne neclar dacă există un acord operațional și care ar fi mecanismul de monitorizare și aplicare. [...]
Rusia pregătită să evacueze personalul de la centrala nucleară Bushehr din Iran - măsuri de precauție în contextul tensiunilor regionale
Rusia este pregătită să evacueze personalul de la centrala nucleară Bushehr din Iran, dacă situația o va cere , a declarat Alexei Lihacev, șeful corporației nucleare de stat a Rusiei. Aceste declarații au fost făcute publice joi, prin intermediul agenției de presă TASS și Reuters , pe fondul tensiunilor crescânde între Statele Unite și Iran. Centrala nucleară Bushehr, situată în sudul Iranului , este singura de acest tip operațională în țară și a fost construită de Rusia, fiind inaugurată în 2011. În prezent, Rusia lucrează la extinderea acestei facilități prin construirea unor noi instalații nucleare pe același amplasament. Deși un atac aerian american asupra instalațiilor nucleare iraniene a avut loc în iunie anul trecut, centrala de la Bushehr nu a fost vizată. Lihacev a avertizat că un atac asupra acestei centrale ar putea avea consecințe similare cu dezastrul de la Cernobîl din 1986. Tensiunile au escaladat recent după ce președintele american Donald Trump a amenințat Iranul cu o intervenție militară, similară cu cea din Venezuela, solicitând Teheranului să renunțe la programul său nuclear. După retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul în 2018, Teheranul și-a reluat activitățile de îmbogățire a uraniului, ceea ce a atras atenția Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Rusia sprijină dreptul Iranului de a utiliza energia nucleară în scopuri pașnice și îndeamnă toate părțile implicate să respecte inviolabilitatea teritoriului Bushehr. În cazul în care situația se va deteriora, Rusia este pregătită să colaboreze cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării pentru a evacua personalul din această locație. [...]
Rusia construiește un centru de procesare a pământurilor rare în Siberia - investiție de 9,2 miliarde dolari pentru creșterea exporturilor până în 2030
Rusia își propune să transforme dependența Europei de pământurile rare chineze într-un avantaj strategic , conform Adevărul . În centrul acestei strategii se află un proiect de 9,2 miliarde de dolari pentru un centru de procesare în Siberia, cunoscut sub numele de Angara–Ienisei. Acest proiect, coordonat de Serghei Șoigu , are ca scop creșterea cotei Rusiei pe piața globală a pământurilor rare de la 1,3% la 10% până în 2030. În contextul unei posibile reluări a dialogului dintre Europa și Rusia, Moscova vede o oportunitate de a-și extinde influența. Recent, lideri europeni precum premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron au sugerat redeschiderea canalelor diplomatice cu Rusia, ceea ce ar putea facilita accesul Europei la resursele rusești. Pământurile rare sunt esențiale pentru industriile de vârf, inclusiv pentru producția de mașini electrice, turbine eoliene și sisteme de apărare. În prezent, China controlează o mare parte din extracția și rafinarea acestor materiale, ceea ce face ca Europa să fie vulnerabilă la restricțiile impuse de Beijing. În 2025, China a suspendat temporar exportul a cinci elemente rare, afectând semnificativ importurile UE. „Dacă aprovizionarea Rusiei este întreruptă, Europa Occidentală nu va mai avea o industrie de apărare”, a declarat directorul unei uzine din Estonia, subliniind dependența Europei de resursele rusești. Proiectul Angara–Ienisei este susținut de facilități fiscale și sprijin pentru infrastructură, cu scopul de a atrage investiții străine. Totuși, succesul acestuia depinde de disponibilitatea investitorilor străini de a se implica, în contextul sancțiunilor occidentale și al reticenței Chinei de a transfera tehnologii avansate de extracție. În ciuda provocărilor, Moscova speră că dependența Europei de China și tensiunile cu administrația Trump vor determina capitalele europene să susțină proiectul. Totuși, liderii europeni trebuie să decidă dacă vor coopera economic cu Rusia fără a face concesii politice, în special în contextul războiului din Ucraina. Dimensiunea și importanța proiectului Angara–Ienisei sugerează că, chiar și cu rezultate sub așteptări, acesta va contribui la stabilitatea regimului rus, satisfăcând interesele ministerelor influente și ale elitelor industriale. [...]
Ucraina trebuie să semneze un acord de pace cu Rusia pentru garanțiile de securitate ale SUA - confirmare oficială din Washington privind condițiile sprijinului american
SUA le-au transmis oficialilor ucraineni că garanțiile de securitate depind de semnarea unui acord de pace cu Rusia , potrivit HotNews.ro , care citează o sursă familiarizată cu discuțiile interne relatate de Reuters. Miza este majoră pentru Kiev, care consideră garanțiile de securitate din partea Statelor Unite drept elementul-cheie al oricărui aranjament care ar putea pune capăt războiului declanșat de invazia Rusiei, aflat acum în al patrulea an. În acest context, Washingtonul a mediat negocierile dintre reprezentanții Ucrainei și ai Rusiei, desfășurate la Abu Dhabi la finalul săptămânii trecute, iar oficiali americani au spus ulterior că discuțiile au înregistrat progrese spre un acord. În paralel, Financial Times a relatat că administrația Trump ar fi semnalat Ucrainei că garanțiile de securitate depind de acceptarea unui acord de pace care „probabil” ar include cedarea întregii regiuni Donbas (Donețk și Luhansk) către Rusia. Totuși, sursa citată de Reuters susține că Statele Unite nu impun conținutul acordului de pace și că este „eronat” să se sugereze că Washingtonul încearcă să forțeze Ucraina să facă concesii teritoriale. Negociatorii ruși și ucraineni urmează să se întâlnească din nou duminică, 1 februarie, la Abu Dhabi, cu posibila participare a oficialilor americani. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au plecat de la runda precedentă cu optimismul că se poate ajunge curând la un acord, mai notează HotNews.ro. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că un document american privind garanțiile de securitate pentru Ucraina este „100% gata”, iar Kievul așteaptă data și locul semnării. În același timp, Zelenski a reiterat că integritatea teritorială a Ucrainei trebuie respectată în orice acord de pace, în timp ce Kremlinul a transmis că problema teritorială rămâne fundamentală pentru încheierea luptelor, potrivit agenției ruse TASS, citată în articol. [...]
NATO, în alertă după apropierea unui submarin nuclear rusesc de zona GIUK „Vladimir cel Mare”, monitorizat de forțele aliate în largul Islandei
Un submarin nuclear rusesc de tip strategic, „Vladimir cel Mare”, a fost detectat în apropierea zonei GIUK (Groenlanda–Islanda–Regatul Unit), fapt ce a declanșat o reacție de alertă în rândul forțelor NATO , potrivit Digi24 , care citează publicația britanică The Times. Alianța Nord-Atlantică a mobilizat unități navale din Marea Britanie și Statele Unite pentru a urmări îndeaproape deplasarea submarinului și pentru a limita accesul acestuia spre Atlanticul de Nord. Zona GIUK este considerată de experți o linie strategică esențială pentru apărarea colectivă a NATO . Această fâșie maritimă acționează ca un „filtru” pentru traficul naval care tranzitează între Marea Norvegiei și Oceanul Atlantic. Orice navă sau submarin rusesc care trece prin acest culoar poate avea acces direct la Coasta de Est a Statelor Unite sau la rutele navale dinspre și către Marea Mediterană. De aceea, orice prezență militară rusă aici este monitorizată cu atenție și tratată ca o amenințare potențială la adresa infrastructurii critice NATO. Submarinul a plecat din Peninsula Kola , un centru strategic pentru flota de nord a Rusiei. În orașul Gadjievo sunt staționate submarinele nucleare strategice, iar la Zapadnaia, aflată în apropiere, se află submarinele de atac. În plus, în regiunea Murmansk funcționează încă două baze navale, toate făcând parte din infrastructura maritimă ofensivă a Rusiei, sub comanda directă a Kremlinului. Această mișcare a submarinului „Vladimir cel Mare” este interpretată ca o nouă demonstrație de forță din partea Rusiei, într-un context geopolitic deja tensionat de conflictul din Ucraina și de reluarea curselor de intimidare militară în apropierea spațiului aliat. NATO tratează incidentul ca o provocare controlată, dar nu lipsită de riscuri, dat fiind că zona vizată are o importanță strategică dublă – atât militară, cât și economică, în contextul cablurilor de comunicații și rutelor maritime esențiale care leagă Europa de America de Nord. În trecut, Rusia a fost acuzată de sabotaje sau tentative de sabotaj în Marea Baltică asupra infrastructurii submarine. Un precedent care alimentează și mai mult preocupările legate de o posibilă acțiune similară în Atlanticul de Nord, mai ales în apropierea liniilor de comunicații transatlantice. Așadar, chiar dacă nu s-au raportat acțiuni ostile directe, simpla prezență a unui submarin nuclear în apropierea GIUK obligă NATO să rămână în alertă operațională maximă. [...]
Zelenski critică capacitatea militară a UE - Presiune pentru sprijin și reînarmare europeană
Volodimir Zelenski a pus sub semnul întrebării capacitatea de apărare a Europei , potrivit Știrile ProTV , într-un moment în care Kievul încearcă să obțină garanții de securitate și sprijin militar consistent, pe fondul negocierilor mediate de SUA. Mesajul președintelui ucrainean, formulat tranșant, riscă să amplifice tensiunile cu aliații din Uniunea Europeană, care au susținut financiar și militar Ucraina, dar sunt criticați pentru ritmul reînarmării și pentru dependența de umbrela americană. Contextul este dat de două runde de discuții directe cu Rusia în Emiratele Arabe Unite, descrise de Kiev drept „constructive”, cu posibilitatea unei noi întâlniri în același format în zilele următoare. În paralel, atacurile rusești cu drone și rachete asupra Kievului și Harkovului au continuat, iar analiștii citați de publicație interpretează aceste lovituri ca un semnal al Kremlinului că își menține presiunea militară în timpul tratativelor. La negocierile din Abu Dhabi, mediate de americani, delegația ucraineană a fost condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, și de Kirilo Budanov, șeful administrației prezidențiale, în timp ce partea rusă a fost condusă de amiralul Igor Kostiukov, șeful serviciului militar de informații. Mark Galeotti, analist citat de Știrile ProTV, a subliniat că prezența unor reprezentanți de rang înalt sugerează că ambele părți încearcă „măcar să pară” serioase în căutarea unui compromis, dar „rămâne de văzut câtă marjă de manevră au primit”. Miza principală rămâne Donbasul, iar, potrivit unor surse anonime citate de agenția de stat rusă TASS, s-ar fi discutat despre crearea unor zone-tampon; Kievul ar fi dispus să accepte o zonă demilitarizată cu observatori străini. În acest cadru, tensiunile cu partenerii europeni se văd și prin accentul pus de Zelenski pe rolul SUA în arhitectura de securitate: fără Washington, susține el, Europa nu ar avea capacitatea de a descuraja Rusia sau de a se apăra singură. „O Alianță (NATO) fără America nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Nu doar că n-ar putea pune probleme Rusiei, dar nici nu se pot apăra pe ele însele (statele europene), după părerea mea. În Europa de astăzi, doar armata ucraineană este puternică”. Declarația adaugă presiune politică asupra capitalelor UE, într-un moment în care Kievul caută garanții de securitate „foarte, foarte solide”, după cum afirmă același analist, iar discuțiile despre eventuale concesii teritoriale rămân extrem de sensibile intern. În plus, vocea critică din Ucraina, citată în material, avertizează că există riscul acceptării unor condiții „inacceptabile”, în timp ce presiunea asupra Rusiei ar fi insuficientă, ceea ce complică și mai mult relația Kievului cu partenerii occidentali, inclusiv cu cei europeni, chemați să contribuie la protecția Ucrainei. [...]
Zelenski despre negocierile trilaterale - Întâlniri viitoare posibile săptămâna viitoare
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate în Emiratele Arabe Unite, au fost „constructive” și că alte întâlniri ar putea avea loc săptămâna viitoare , informează HotNews.ro . Aceste discuții au fost mediate de SUA și s-au încheiat fără un acord concret, dar cu promisiunea continuării dialogului. Ministerul rus de Externe a transmis, prin agenția de știri RIA , că Moscova rămâne deschisă pentru continuarea dialogului. De asemenea, o sursă apropiată negocierilor a declarat pentru agenția TASS că problema teritorială, în special retragerea forțelor ucrainene din Donbas, rămâne principalul punct de dezacord între părți. În cadrul întâlnirii, reprezentanții militari au identificat o listă de probleme care ar putea fi discutate la o viitoare întâlnire. Cu toate acestea, detaliile și concluziile clare ale discuțiilor nu au fost făcute publice de către delegațiile Rusiei și Ucrainei. „Această problemă rămâne cea mai complicată. Retragerea armatei ucrainene din Donbas este importantă și se iau în considerare diverși parametri de securitate cu privire la această problemă”, a declarat o sursă pentru TASS. În ciuda acestor discuții, bombardamentele rusești asupra orașelor Kiev și Harkov au continuat, subliniind tensiunile persistente dintre cele două națiuni. Întâlnirea de la Abu Dhabi a fost prima întrevedere trilaterală de la începutul conflictului, dar fără să aducă o schimbare imediată pe teren. [...]
Discuțiile directe Rusia–Ucraina din Abu Dhabi s-au încheiat – primele semnale publice arată un posibil cadru comun de negociere, cu mediere americană
Negocierile directe dintre oficialii ucraineni și ruși, desfășurate la Abu Dhabi timp de trei ore, s-au încheiat într-o atmosferă „constructivă și pozitivă”, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului Emiratelor Arabe Unite , informează Biziday . Este pentru prima dată în ultimele luni când cele două părți stau față în față, într-un format trilateral, cu implicarea directă a SUA. Deși pozițiile rămân divergente , formulările aproape identice utilizate în declarațiile post-negociere indică o înțelegere asupra cadrului comunicării publice. Termenul „ parametri ” apare în mod similar atât în mesajul transmis de Moscova, cât și în cel al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – un semnal că s-a discutat în profunzime despre condițiile posibile ale unui acord. Ce a transmis fiecare parte: Rusia , prin agenția oficială Tass , vorbește despre „parametri de securitate” în contextul unei eventuale retrageri ucrainene din Donbas (zona neocupată de ruși), numind „problema teritorială” cea mai complicată. Ministerul de Externe de la Moscova afirmă că rămâne deschis continuării dialogului. Volodimir Zelenski , într-un mesaj publicat la o oră după încheierea discuțiilor, evită orice referire la retragere și afirmă că discuțiile s-au axat pe „ posibilii parametri pentru încheierea războiului ”. Liderul ucrainean a salutat „supravegherea și monitorizarea americană a procesului de negociere” și a confirmat disponibilitatea Kievului de a participa la o nouă rundă de întâlniri „posibil chiar săptămâna viitoare”. Implicarea SUA: Negocierile au fost pregătite și supravegheate discret de oficiali americani. Steve Witkoff , trimisul special al lui Donald Trump, și Jared Kushner, ginerele acestuia, s-au întâlnit cu Vladimir Putin pe 22 ianuarie, la Moscova, timp de patru ore. Plecarea lor din Abu Dhabi spre Israel coincide cu finalul acestei prime runde de discuții. Toate părțile implicate urmează să raporteze în capitalele proprii și să coordoneze eventualii pași următori. Reprezentanții militari ai celor două țări au stabilit o listă de subiecte pentru o viitoare întâlnire, în funcție de disponibilitatea de a avansa în dialog. Deși nu s-au anunțat rezultate concrete, faptul că ambele tabere au acceptat o întâlnire directă, sub mediere americană, și transmit mesaje similare , este văzut ca un semnal de deschidere, chiar și limitată, către o posibilă dezescaladare. [...]