Știri
Știri din categoria Externe
Atac masiv cu drone asupra mai multor regiuni din Rusia și Crimeea ocupată, cu explozii, întreruperi de curent în Belgorod și incendiu la o instalație petrolieră din Tatarstan. Potrivit Newsweek România, loviturile au avut loc în noaptea de 22 spre 23 februarie 2026 și au vizat infrastructură energetică și obiective strategice.
În regiunea Belgorod, autoritățile locale au raportat peste zece explozii în jurul miezului nopții, după emiterea unei alerte de rachetă. Guvernatorul Vyacheslav Gladkov a confirmat „daune grave la infrastructura energetică”, care au provocat întreruperi de electricitate, apă și încălzire în mai multe cartiere. Una dintre țintele posibile ar fi fost substația electrică Frunzenskaya.
În Crimeea, anexată de Rusia în 2014, locuitorii din Kerci, districtul Krasnoperekopsk și Gvardeyskoye au semnalat explozii și activarea sistemelor de apărare aeriană. Traficul pe Podul Crimeei a fost suspendat temporar. Așa-numitul guvernator al Sevastopolului, Mikhail Razvozhayev, a anunțat stare de alertă aeriană, fără detalii suplimentare privind pagubele.
Atacuri au fost raportate și în regiunea Saratov, în orașele Engels și Saratov, unde martorii au vorbit despre aproximativ 15 explozii. Nu au fost comunicate oficial informații privind eventuale distrugeri.
Cel mai sensibil incident a avut loc în Republica Tatarstan, unde dronele au lovit stația de pompare a petrolului Kaleikino, lângă Almetyevsk. Imagini apărute pe rețelele sociale indică izbucnirea unui incendiu la instalația operată de Transneft-Prikamye, parte a rețelei strategice de conducte petroliere.
Autoritățile ruse nu au prezentat un bilanț complet al pagubelor, iar amploarea exactă a atacului nu este deocamdată confirmată independent. Evenimentele se înscriu în seria loviturilor asupra infrastructurii energetice din contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Recomandate
Friedrich Merz afirmă că Ucraina a obținut câștiguri teritoriale „uimitoare” în februarie , subliniind că Rusia „nu câștigă acest război”, potrivit HotNews.ro , care citează Reuters și AFP. Declarațiile au fost făcute luni, la Berlin, în cadrul unui eveniment de susținere a Ucrainei. „În februarie, forțele de apărare ucrainene au înregistrat câștiguri teritoriale uimitoare”, a spus cancelarul german. El a adăugat că „economia rusă se clatină sub greutatea sancțiunilor și a războiului – mai mult decât am putea presupune uneori din relatările mass-media”. Tot luni, șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi , a anunțat că forțele Kievului „au restabilit controlul asupra a 400 km² de teritoriu și opt localități” în direcția Oleksandrivsk. „Soldații noștri nu doar se apără, ci și acționează cu succes în operațiuni ofensive”, a precizat acesta. La rândul său, președintele Volodimir Zelenski declara vineri pentru AFP că Ucraina a eliberat „300 de kilometri pătrați” în sud , în cadrul unei contraofensive aflate în desfășurare. Potrivit liderului de la Kiev, armata ucraineană a profitat de blocarea, la începutul lunii februarie, a accesului forțelor ruse la rețeaua Starlink, utilizată pentru coordonarea atacurilor cu drone și comunicații. Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank american, a estimat într-o evaluare publicată sâmbătă că Ucraina a recucerit cel puțin 168,9 kilometri pătrați în sudul țării de la 1 ianuarie 2026, pe baza imaginilor și datelor din surse deschise. „Rusia nu câștigă acest război” , a insistat Merz, avertizând că modul în care conflictul va fi încheiat „va avea un impact durabil asupra vieții noastre și asupra rolului nostru în lume”. Cancelarul german a vorbit despre „un moment de cotitură care ar putea decide soarta întregului nostru continent”. Declarațiile vin într-un context în care, potrivit oficialilor ucraineni, frontul din sud – în special în apropierea graniței administrative dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie – a înregistrat cele mai vizibile modificări teritoriale din ultimele luni. [...]
Aeroporturile din Moscova au fost închise temporar după un presupus atac cu drone , iar autoritățile ruse susțin că șapte aparate de zbor au fost doborâte de apărarea antiaeriană, potrivit RBC-Ukraine , care citează declarații ale primarului capitalei, Serghei Sobianin , și ale agenției ruse Rosaviația. Conform autorităților ruse, pe 22 februarie au fost impuse restricții la decolări și aterizări pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo, Jukovski și Șeremetievo. Pasagerii au fost avertizați că sunt posibile întârzieri „din cauza măsurilor de siguranță”. Primarul Moscovei a afirmat că forțele de apărare aeriană ar fi interceptat șapte drone care se îndreptau spre capitală. Nu au fost furnizate detalii despre eventuale pagube sau victime, iar informațiile provin exclusiv din surse oficiale ruse. Moscova, vizată repetat în ultimele luni Potrivit RBC-Ukraine, capitala rusă a mai fost ținta unor atacuri similare în ultimele luni: pe 15 februarie, când aeroporturile au fost închise temporar și au fost raportate căderi de resturi în oraș; în noaptea de Anul Nou (31 decembrie – 1 ianuarie), când au fost raportate drone în timpul discursului televizat al lui Vladimir Putin; pe 15 decembrie 2025, când Domodedovo și Jukovski au fost închise temporar. Autoritățile ruse dau vina, de regulă, pe „resturi de drone” pentru eventualele incidente la sol, în timp ce Kievul nu revendică oficial majoritatea acestor atacuri asupra Moscovei. Evenimentele au loc pe fondul continuării războiului din Ucraina și al intensificării atacurilor cu drone asupra unor ținte aflate în adâncimea teritoriului rus. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că noile negocieri cu Rusia nu trebuie să fie „o oportunitate irosită” , în timp ce Kievul încearcă să obțină rezultate concrete în următoarea rundă de discuții trilaterale cu SUA și Moscova. Declarațiile au fost relatate de Reuters și alte publicații internaționale. Președintele ucrainean a discutat sâmbătă la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , pentru a coordona pozițiile înaintea noii întâlniri. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că opiniile lor „coincid” în privința unor chestiuni diplomatice cheie și a subliniat importanța sprijinului continuu prin programul NATO de achiziții prioritare pentru Ucraina. „Nu trebuie să fie un impas” În discursul său de seară, liderul de la Kiev a adoptat un ton mai ferm, afirmând că următoarea rundă „nu trebuie să fie o oportunitate irosită” . El a acuzat Moscova că a blocat progresele la Geneva, unde ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17–18 februarie, s-a încheiat fără un progres politic major, după doar două ore de discuții în a doua zi, potrivit The Guardian . Zelenski a declarat că partea americană a constatat clar că Rusia a fost responsabilă pentru lipsa rezultatelor semnificative. El a precizat că a discutat pregătirile cu Rustem Umerov, șeful delegației ucrainene, și i-a cerut să intensifice contactele cu partenerii din Orientul Mijlociu și Turcia. Divergențe majore pe plan politic Deși discuțiile au adus progrese limitate în domeniul militar, inclusiv privind monitorizarea unui eventual armistițiu de către SUA, negocierile politice au rămas blocate din cauza insistenței Rusiei ca Ucraina să se retragă din Donbas, cerere respinsă categoric de Kiev. Zelenski a anunțat că pozițiile Ucrainei pentru următoarea întâlnire sunt deja pregătite și că prioritățile delegației au fost stabilite. O nouă rundă ar putea avea loc înainte de finalul lunii februarie, Geneva fiind din nou luată în calcul ca locație. În paralel, Ucraina solicită sprijin financiar suplimentar pentru apărarea aeriană, în contextul atacurilor aeriene continue. Programul comun SUA–NATO pentru înzestrare militară a furnizat deja miliarde de dolari în echipamente, însă Kievul estimează că va avea nevoie de finanțări suplimentare până în 2026. În timp ce războiul se apropie de al patrulea an, presiunea asupra negocierilor crește, iar miza pentru Kiev rămâne obținerea unor garanții de securitate clare și evitarea unui nou blocaj diplomatic. [...]
Încrederea polonezilor în garanțiile de securitate oferite de SUA a scăzut la doar 15% , potrivit ministrului de Externe Radosław Sikorski , care avertizează că Europa trebuie să compenseze eventualul recul al implicării americane. Într-un interviu acordat revistei DER SPIEGEL , oficialul polonez a declarat că , deși percepția generală asupra SUA rămâne favorabilă, încrederea în angajamentele de securitate ale Washingtonului s-a diminuat drastic. Declarația vine pe fondul tensiunilor dintre Europa și administrația Donald Trump, într-un moment în care Polonia era considerată unul dintre cei mai pro-americani aliați din Uniunea Europeană. Sondaje care indică o schimbare majoră Datele recente confirmă tendința: Un sondaj SW Research pentru Rzeczpospolita arată că 53,2% dintre polonezi nu mai consideră SUA un aliat sigur, față de 29,9% care au opinia contrară. Pew Research (iunie 2025) indica o scădere a încrederii în președintele SUA de la 75% la 35%, una dintre cele mai abrupte din Europa. Alte cercetări, citate de Notes from Poland , arată că peste jumătate dintre respondenți nu îl mai consideră pe Trump garant al securității Poloniei. Motivele declinului Analiștii leagă scăderea încrederii de pozițiile administrației Trump față de NATO și de aliații europeni, inclusiv criticile privind contribuțiile militare și tarifele comerciale impuse unor state europene. În acest context, premierul Donald Tusk a respins participarea Poloniei la inițiativa „Board of Peace”, subliniind că Varșovia este un aliat loial, dar nu „vasal” . Analistul Jakub Graca consideră că aceste poziții subminează ordinea internațională favorabilă unui stat de dimensiuni medii precum Polonia. Polarizare internă Opiniile diferă semnificativ în funcție de opțiunile politice. Susținătorii partidului conservator PiS sunt mai favorabili lui Trump, în timp ce electoratul guvernului liberal condus de Tusk manifestă un nivel scăzut de încredere. De asemenea, bărbații și tinerii sub 25 de ani tind să aibă o percepție mai pozitivă asupra SUA. Implicații strategice Sikorski a subliniat necesitatea consolidării cooperării europene, inclusiv a relației cu Germania, într-un context în care Franța și Germania nu sunt percepute ca suficiente pentru a conduce singure securitatea continentală. Polonia rămâne ancorată în NATO, dar semnalele din opinia publică indică o reorientare graduală spre o mai mare autonomie strategică europeană. [...]
Comisia Europeană cere SUA să respecte acordul comercial UE-SUA semnat în 2025 , după ce administrația Donald Trump a anunțat noi tarife generale, în pofida deciziei Curții Supreme a SUA de a anula taxele globale impuse anterior. Informația este relatată de Economedia.ro, care citează Mediafax și Reuters. Executivul european solicită Washingtonului „claritate deplină” privind pașii următori, avertizând că actuala situație afectează stabilitatea relațiilor comerciale transatlantice. „O înțelegere este o înțelegere”, transmite Comisia , subliniind că produsele din Uniunea Europeană trebuie să beneficieze în continuare de tratamentul tarifar stabilit, fără depășirea plafonului convenit anul trecut. Ce a declanșat noul conflict comercial Cronologia evenimentelor arată o escaladare rapidă: Aprilie 2025 – Donald Trump introduce tarife globale, invocând deficitele comerciale drept „urgență națională”. Sunt impuse anterior taxe vamale pentru importuri din Canada, China și Mexic. Februarie 2026 – Curtea Supremă a SUA anulează tarifele globale, considerând că abordarea nu era permisă de lege. Imediat după decizie, Casa Albă anunță tarife temporare generale de 10%, majorate a doua zi la 15%. Reacția Bruxellesului vine în contextul în care acordul comercial UE-SUA, negociat în 2025, stabilise un plafon clar pentru taxele aplicate produselor europene. Comisia avertizează că noile măsuri riscă să submineze echilibrul negociat și să creeze incertitudine pentru exportatori și investitori . Miza economică Relația comercială dintre Uniunea Europeană și Statele Unite este una dintre cele mai mari la nivel global, iar orice modificare a regimului tarifar are impact direct asupra: fluxurilor comerciale bilaterale; competitivității companiilor europene pe piața americană; investițiilor transatlantice; stabilității lanțurilor de aprovizionare. Comisia Europeană transmite că așteaptă explicații oficiale și respectarea angajamentelor asumate. În lipsa unei clarificări rapide, disputa riscă să readucă tensiuni comerciale între cele două blocuri economice , într-un moment deja marcat de volatilitate globală. [...]
Volodimir Zelenski afirmă că Vladimir Putin „a început Al Treilea Război Mondial” și că Rusia trebuie oprită prin presiune militară și economică , într-un interviu acordat BBC la Kiev . Președintele ucrainean respinge ideea unor concesii teritoriale pentru obținerea unui armistițiu și susține că retragerea din estul și sudul Ucrainei ar slăbi poziția țării și ar diviza societatea. Zelenski a declarat că cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze cele 20% din regiunea Donețk controlate de Rusia, precum și alte teritorii din Herson și Zaporojie, nu este „un simplu schimb de teren”, ci „abandonarea a sute de mii de oameni”. În opinia sa, o astfel de concesie i-ar oferi lui Putin doar „o pauză”, înainte de reluarea conflictului. „Nu vom pierde” Întrebat dacă Ucraina poate câștiga războiul, în contextul în care analiști occidentali susțin că Kievul nu poate învinge fără concesii, Zelenski a răspuns că „desigur că nu vom pierde”, invocând lupta pentru independență. El a subliniat că victoria înseamnă oprirea Rusiei și păstrarea suveranității, iar recuperarea granițelor din 1991 rămâne un obiectiv, chiar dacă nu poate fi realizat imediat din cauza costurilor umane și a lipsei de armament. Zelenski a atras atenția că o ofensivă totală pentru recucerirea rapidă a teritoriilor ar presupune pierderi „de milioane de oameni”, ceea ce ar face demersul imposibil în prezent. În schimb, susține o strategie etapizată, combinând presiunea militară și diplomatică. Relația cu SUA și alegerile În interviu, liderul ucrainean a abordat și relația cu administrația Donald Trump , care a exercitat presiuni pentru un armistițiu rapid și pentru organizarea de alegeri în Ucraina. Zelenski a afirmat că eventuale garanții de securitate din partea SUA trebuie să fie consolidate prin vot în Congres, nu doar prin angajamente prezidențiale. În ceea ce privește alegerile, amânate din cauza legii marțiale, președintele a spus că acestea pot fi organizate doar în condiții de securitate adecvate și cu recunoaștere internațională. El nu a confirmat dacă va candida pentru un nou mandat. Presiune pentru oprirea Rusiei Zelenski consideră că războiul din Ucraina este parte a unei amenințări globale și că „Putin nu se va opri la Ucraina”. În opinia sa, oprirea Moscovei reprezintă „o victorie pentru întreaga lume”. Interviul a avut loc într-un context în care livrările militare americane au fost reduse, iar Kievul solicită permisiunea de a produce sub licență sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachete Patriot. [...]
