Știri
Știri din categoria Externe
Atac masiv cu drone asupra mai multor regiuni din Rusia și Crimeea ocupată, cu explozii, întreruperi de curent în Belgorod și incendiu la o instalație petrolieră din Tatarstan. Potrivit Newsweek România, loviturile au avut loc în noaptea de 22 spre 23 februarie 2026 și au vizat infrastructură energetică și obiective strategice.
În regiunea Belgorod, autoritățile locale au raportat peste zece explozii în jurul miezului nopții, după emiterea unei alerte de rachetă. Guvernatorul Vyacheslav Gladkov a confirmat „daune grave la infrastructura energetică”, care au provocat întreruperi de electricitate, apă și încălzire în mai multe cartiere. Una dintre țintele posibile ar fi fost substația electrică Frunzenskaya.
În Crimeea, anexată de Rusia în 2014, locuitorii din Kerci, districtul Krasnoperekopsk și Gvardeyskoye au semnalat explozii și activarea sistemelor de apărare aeriană. Traficul pe Podul Crimeei a fost suspendat temporar. Așa-numitul guvernator al Sevastopolului, Mikhail Razvozhayev, a anunțat stare de alertă aeriană, fără detalii suplimentare privind pagubele.
Atacuri au fost raportate și în regiunea Saratov, în orașele Engels și Saratov, unde martorii au vorbit despre aproximativ 15 explozii. Nu au fost comunicate oficial informații privind eventuale distrugeri.
Cel mai sensibil incident a avut loc în Republica Tatarstan, unde dronele au lovit stația de pompare a petrolului Kaleikino, lângă Almetyevsk. Imagini apărute pe rețelele sociale indică izbucnirea unui incendiu la instalația operată de Transneft-Prikamye, parte a rețelei strategice de conducte petroliere.
Autoritățile ruse nu au prezentat un bilanț complet al pagubelor, iar amploarea exactă a atacului nu este deocamdată confirmată independent. Evenimentele se înscriu în seria loviturilor asupra infrastructurii energetice din contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Recomandate
Rusia încearcă să limiteze pierderile din turism în Crimeea după anularea a aproximativ un milion de călătorii, alocând peste 4,3 miliarde de ruble pentru sprijinirea angajaților și companiilor din domeniu, potrivit Antena 3 . Măsura vine pe fondul deteriorării rapide a condițiilor de operare în peninsulă, afectată de atacuri ucrainene și de întreruperi repetate de utilități, într-un moment de vârf al sezonului estival. Guvernul rus a anunțat că banii provin din fondul de rezervă și vor ajunge la angajații a peste 4.600 de companii din turism din Crimeea și Sevastopol, despre care autoritățile spun că se află „într-o situație dificilă”. Din suma totală, 3,7 miliarde de ruble sunt direcționate către Crimeea, iar 584,5 milioane de ruble către Sevastopol. Dimensiunea șocului: rezervări anulate și pierderi pentru operatori Potrivit Asociației Turoperatorilor din Rusia, până la finalul lunii iulie au fost anulate aproximativ un milion de călătorii către Crimeea și Sevastopol. Organizația estimează valoarea rezervărilor anulate la 20–25 de miliarde de ruble, din care 5–7 miliarde de ruble ar reprezenta pierderile turoperatorilor. Asociația a cerut guvernului, între altele, amânări pentru îndeplinirea obligațiilor față de turiști, precum și pentru plata taxelor și a contribuțiilor de asigurări, conform informațiilor citate în material. Probleme operaționale: combustibil, electricitate și apă Pe lângă reculul turistic, peninsula s-a confruntat, la finalul lunii mai, cu o criză de combustibil, pe fondul atacurilor asupra rutelor de aprovizionare și asupra rafinăriilor rusești. La 26 iunie a fost instituită stare de urgență, iar pe 6 iulie Crimeea a rămas fără electricitate după atacuri asupra unor stații de transformare, urmate de probleme serioase și cu alimentarea cu apă. Autoritățile ruse au indicat că dificultățile continuă: la 12 iulie erau raportate întreruperi de curent în mai multe orașe și raioane, iar în unele localități alimentarea cu apă era complet oprită. Efecte în lanț: lipsuri în magazine și scumpirea benzinei În acest context, locuitorii Crimeei se confruntă și cu lipsa unor produse de bază (între care zahăr, hrișcă, orez, făină și sare), iar unele supermarketuri au limitat vânzarea la cel mult trei bucăți de persoană, potrivit materialului. Prețul benzinei a urcat la 185–200 de ruble pe litru la stațiile de alimentare, iar pe piața neagră ar fi ajuns la 250–400 de ruble pe litru. Context: presiune militară și blocaje de transport Pe 24 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a anunțat începerea unei operațiuni în Crimeea, iar ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , a spus că obiectivul este izolarea peninsulei. La finalul lunii iunie, la ieșirea din Crimeea s-a format o coloană de aproximativ 2.000 de mașini, iar legăturile feroviare cu Rusia au fost reduse la jumătate. În paralel, imagini apărute pe rețelele sociale în această săptămână arată plaje aproape goale în plin sezon estival, un semnal direct al impactului economic asupra unei regiuni dependente de turism. [...]
Atacurile cu drone ale Ucrainei au blocat complet, în mai puțin de o săptămână, un coridor maritim esențial pentru exporturile rusești , oprind transporturile din Marea Azov și tranzitele prin strâmtoarea Kerci , cu potențial impact asupra livrărilor de combustibil către Crimeea și asupra unei părți semnificative din exporturile de cereale ale Rusiei, potrivit Ars Technica . Între 6 și 13 iulie, Forțele ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot au folosit drone de atac „one-way” (dronă kamikaze, care lovește ținta și este pierdută) pentru a viza peste 100 de tancuri petroliere și alte nave „în fiecare noapte”, publicând și materiale video ca dovadă. Campania a determinat Rusia să închidă ruta de transport care leagă fluviul Don de Marea Azov și să oprească toate tranzitele din Marea Azov spre Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci, conform relatărilor Reuters citate de publicație. Impact economic: presiune pe exporturile de cereale și pe prețul grâului Restricțiile asupra traficului maritim din și către Marea Azov ar putea afecta aproximativ un sfert din exporturile rusești de cereale , a relatat Reuters. În același timp, prețurile grâului au început să crească, în contextul în care Rusia este cel mai mare exportator de cereale la nivel mondial, notează materialul. Impact operațional: izolarea Crimeei și întreruperi pe lanțul de aprovizionare Închiderea acestor rute maritime a accentuat izolarea peninsulei Crimeea, ocupată de Rusia, prin tăierea livrărilor pe mare, „în special” a combustibilului. Ars Technica mai arată că peninsula se confrunta deja cu raționalizări severe de combustibil și pene de curent, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone cu rază medie și lungă asupra infrastructurii energetice și a liniilor de aprovizionare. Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War) , un think tank din Washington, descrie loviturile asupra transporturilor maritime de benzină ca pe o nouă etapă a eforturilor Ucrainei de a izola Crimeea și de a perturba rutele maritime rusești, în special pentru produse petroliere și cereale. Ce se vede în teren: imagini video și confirmări din satelit Materialele video publicate de Ucraina surprind, de regulă, atacul din perspectiva dronei și se opresc în momentul impactului, însă în unele imagini ulterioare se văd nave în flăcări. Publicația menționează că astfel de incendii apar și în imagini satelitare publice, inclusiv din programul european Copernicus Sentinel . [...]
Ucraina susține că a lovit infrastructura petrolieră rusă și nave din „flota fantomă” într-o campanie de 40 de zile , într-un efort de a reduce capacitatea economică și militară a Rusiei prin atacuri la distanță, potrivit Kyiv Post , care citează un bilanț prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) . SBU afirmă că, în ultima săptămână, a folosit drone cu rază lungă și sisteme navale pentru a viza infrastructură energetică, obiective militare și nave asociate transporturilor de petrol care ar ocoli sancțiunile occidentale. Operațiunile ar face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu scopul declarat de a „degrada” capabilitățile economice și militare ale Rusiei prin lovirea infrastructurii critice din spatele frontului. Ținte energetice: conducte, depozite și rafinării Printre loviturile raportate, SBU include atacuri asupra unor obiective din sectorul combustibililor și energiei, între care: stația de pompare a petrolului Cherkasy din republica Bașkortostan, la circa 1.500 km de granița Ucrainei, parte a sistemului de conducte Transneft-Ural; potrivit SBU, instalația ar transporta aproape două milioane de tone metrice de produse petroliere anual; depozite de petrol în regiunile Tver și Stavropol; instalația de stocare TES-Terminal-1 din Kerci (teritoriu ocupat); rafinăria de petrol din Iaroslavl; terminalul de export de petrol din portul Vîsoțk (regiunea Leningrad); rafinăria First Plant din regiunea Kaluga. Din perspectiva impactului economic, astfel de ținte urmăresc să perturbe logistica internă și exporturile de produse petroliere, un pilon major al veniturilor bugetare ale Rusiei. Kyiv Post notează însă că informațiile sunt prezentate ca afirmații ale SBU, fără o confirmare independentă în material. „Flota fantomă”: atac asupra unui petrolier sancționat SBU mai susține că a lovit petrolierul Blue cu o dronă navală Sea Baby în apropiere de Ialta (Crimeea ocupată), în Marea Neagră. Conform agenției ucrainene, nava ar face parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru transportul de petrol în ocolirea sancțiunilor occidentale. În articol se menționează că petrolierul este sancționat de Australia, Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană și Ucraina, iar aviația rusă ar fi încercat să intercepteze drona înainte ca aceasta să lovească pupa navei. Componenta militară: apărare antiaeriană și infrastructură de bază Pe lângă țintele economice, SBU include în bilanț și lovituri asupra unor obiective militare, între care: trei hangare de aeronave la baza aeriană Hvardiiske din Crimeea ocupată; un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S2 în apropiere de Simferopol; un grup mobil de foc pentru apărare antiaeriană în Kerci. În zonele ocupate din regiunile Donețk și Luhansk, SBU afirmă că a vizat baze ale unor unități de drone, depozite de drone și muniții, stații de control la sol și un depozit cu muniții grele. Separat, Forțele ucrainene pentru Sisteme Fără Pilot (USF) au susținut, tot luni, că ar fi lovit 105 petroliere rusești în opt zile, inclusiv 15 în intervalul dintre duminică și luni noaptea, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor date independente în articol privind amploarea pagubelor, mesajul central rămâne unul operațional și economic: Ucraina încearcă să mute presiunea dinspre linia frontului către infrastructura care susține efortul de război și veniturile din petrol ale Rusiei, inclusiv prin țintirea transporturilor asociate evitării sancțiunilor. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au blocat practic traficul maritim în Marea Azov, lovind direct o rută de export folosită de Rusia pentru petrol și cereale , potrivit HotNews . Impactul imediat este operațional și economic: Moscova a fost nevoită să restricționeze navigația într-un coridor descris drept „critic”, iar o parte din fluxurile comerciale ar fi fost întrerupte. În noaptea de duminică spre luni, dronele ucrainene au lovit 15 nave rusești în Marea Azov, inclusiv șapte petroliere, a declarat comandantul forțelor de drone din Ucraina, Robert Brovdi. Acesta susține că, în ultimele opt zile, au fost lovite în total 105 nave, potrivit aceleiași surse. De ce contează: un coridor de export pus pe pauză Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală pentru Rusia, cu rol economic și militar, folosită pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. În acest context, Reuters notează că Marea Azov ar fi un coridor pentru un sfert din exporturile de grâne ale Rusiei. Pe fondul atacurilor, Rusia a suspendat vineri traficul maritim prin canalul Don–Azov, care face legătura cu rețeaua fluvială rusă și cu Marea Caspică. Reuters a confirmat ulterior că navele comerciale din Marea Azov nu pot intra sau ieși prin Strâmtoarea Kerci și canalul Azov–Don, ceea ce echivalează cu o blocare practică a rutei. Efecte în lanț: combustibil, logistică și presiune pe infrastructură Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andrii Zagorodniuk, citat de The Guardian, spune că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic” și că blocada afectează inclusiv transporturile care ar include cereale „furate” din sudul Ucrainei ocupate, tranzitând porturile Berdiansk și Mariupol. În paralel, materialul descrie o campanie mai largă de lovituri ucrainene asupra infrastructurii ruse, după distrugerea sistematică a unor sisteme radar și de apărare antiaeriană. Sunt menționate atacuri la distanță asupra rafinăriilor, inclusiv unul din Omsk (la aproximativ 2.700 km de teritoriul ucrainean), precum și incidente raportate în zona Taganrog, unde canale locale au semnalat două scurgeri mari de petrol. Reacții și vulnerabilități: apărare antiaeriană sub presiune Kremlinul a redirecționat către Ministerul Transporturilor întrebările despre restricțiile din Marea Azov. Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că atacurile indică deficiențe ale apărării antiaeriene ruse, iar bloggeri militari ruși citați în material reclamă dificultăți în protejarea navelor, inclusiv din cauza lipsei unui sistem unificat de protecție a transportului maritim și a limitărilor unui model de apărare aeriană „din era sovietică” în fața dronelor mici, care zboară la joasă altitudine. [...]
Ucraina își extinde campania de lovire a „flotei fantomă” rusești, vizând direct logistica maritimă și veniturile din petrol : forțele ucrainene de sisteme fără pilot susțin că au lovit 105 nave în opt zile, inclusiv 15 „peste noapte”, potrivit Kyiv Post . Conform publicației, afirmația a fost făcută de comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi , într-o postare pe Telegram. El a indicat că, în noaptea de luni, dronele au vizat 15 nave ale așa-numitei „shadow fleet” (flotă folosită pentru a ocoli sancțiunile), dintre care șapte petroliere, cinci nave de marfă uscată, un feribot și două remorchere. Brovdi a mai susținut că, între 6 și 13 iulie, au fost lovite „efectiv” 105 nave și că infrastructura de transbordare din Crimeea ar fi atacată în fiecare noapte, traficul prin strâmtoarea Kerci fiind oprit, iar operațiunile de descărcare reduse „la minimum”. Confirmări și rolul navelor, potrivit armatei ucrainene Statul Major General al Ucrainei a confirmat ulterior distrugerea unor nave rusești în actualizarea operațională zilnică, mai notează aceeași sursă. În raportarea militară ucraineană, petrolierele ar fi fost folosite pentru transportul de petrol și produse petroliere rusești prin ocolirea sancțiunilor internaționale, iar feribotul ar fi sprijinit logistica militară și transportul de marfă pentru forțele armate ruse. În același context, navele de marfă uscată și remorcherele ar fi fost utilizate pentru transportul de echipamente militare, provizii și alte materiale, contribuind la susținerea logisticii maritime a Rusiei. Lovituri în Crimeea: energie și apărare antiaeriană Brovdi a raportat și rezultatele unei operațiuni denumite „Crimean Switch-Off”, desfășurată de duminică până luni. Potrivit acestuia, forțele ucrainene ar fi lovit nouă stații electrice de diferite capacități în Crimeea ocupată și în alte teritorii ocupate, precum și stația strategică a „podului energetic” Kuban–Crimeea, care leagă peninsula ocupată de Rusia; el a afirmat că obiectivul a fost lovit a doua oară în 48 de ore. Tot el a susținut distrugerea a patru active de apărare antiaeriană rusești, inclusiv un lansator S-400 Triumf, un sistem Tor și două complexe radar. Statul Major General a raportat distrugerea unui radar Nebo-U în Crimeea ocupată și a unui lansator de rachete S-400 în apropiere de Kerci. De ce contează: țintirea „flotei fantomă” ca instrument economic al războiului Ucraina își justifică atacurile asupra „flotei fantomă” prin argumentul că petrolierele care transportă petrol rusesc finanțează direct efortul de război al Moscovei și pot fi considerate ținte militare legitime. Într-o scrisoare către Organizația Maritimă Internațională (IMO) , vicepremierul Oleksiy Kuleba a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar comite atacuri „teroriste” împotriva transportului comercial, susținând că această flotă are un rol critic în menținerea războiului prin veniturile generate din exporturile de petrol. Kuleba a acuzat, totodată, Rusia că a atacat 59 de nave comerciale de la începutul invaziei pe scară largă. Pe fundal, statele europene își intensifică eforturile de limitare a „flotei fantomă”, estimată în material la peste 1.500 de petroliere folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale. [...]
Ucraina a deschis Clusterul 6 din negocierile de aderare la UE, un pas care mută discuția spre alinierea pe politici de comerț și apărare , cu implicații directe pentru modul în care Kievul își armonizează regulile și deciziile externe cu cele ale blocului comunitar, potrivit Kyiv Post . Clusterul 6, denumit „Relații externe”, a fost deschis marți, 14 iulie, iar confirmarea a venit public de la ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha și de la comisarul european pentru extindere Marta Kos, prin postări pe rețelele sociale. Publicația notează că momentul se aliniază calendarului indicat anterior de surse diplomatice, după ce Budapesta și-a retras veto-ul. Ce acoperă Clusterul 6 și de ce contează operațional Marta Kos a indicat că acest cluster include „securitate și apărare”, domeniu în care Ucraina ar fi „deosebit de puternică”. În logica negocierilor de aderare, deschiderea clusterului înseamnă intrarea într-o etapă în care Ucraina trebuie să își apropie legislația și politicile de standardele UE în două capitole: Capitolul 30 – Relații externe : politici comerciale ale UE, ajutor umanitar și dezvoltare; presupune aliniere la regulile UE privind comerțul, acordurile internaționale și asistența externă. Capitolul 31 – Politică externă, de securitate și apărare : aliniere la pozițiile UE, declarații, sancțiuni și restricții. Pentru mediul economic, miza este că alinierea pe Capitolul 30 atinge direct cadrul de politică comercială și modul în care Ucraina își calibrează acordurile și regulile în raport cu UE. Nivelul de aliniere invocat de Kiev și țintele de calendar Sybiha a precizat că Capitolul 31 intră în responsabilitatea ministerului de externe și a susținut că Ucraina a ajuns la „99% aliniere” a politicii externe cu cea a UE . El a mulțumit Comisiei Europene, Irlandei (care deține președinția rotativă a Consiliului UE) și altor state membre pentru sprijin. În iunie, Taras Kachka, vicepremier pentru integrare europeană și euro-atlantică, declara că se așteaptă ca toate clusterele de negociere să fie deschise până la mijlocul lunii iulie . Tot el a indicat ca obiectiv intern finalizarea tuturor reperelor până în 2027 , pentru ca Ucraina să fie pregătită să încheie un tratat de aderare, menționând că aderarea până în 2030 rămâne considerată realizabilă de Ucraina și de majoritatea statelor membre, condiționat de continuarea reformelor „în ritm”. Context: legătura cu agenda de apărare Deschiderea Clusterului 6 a venit la o zi după vizita președintelui Volodîmîr Zelenski la Paris, unde a fost anunțat sistemul anti-rachetă balistică „Freyja”, descris ca proiect comun cu Europa, cu un obiectiv de 12 luni pentru dezvoltarea unui sistem „accesibil” și produs în masă, capabil să protejeze Ucraina și, mai larg, continentul. [...]
