Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Guvernul analizează măsuri pentru a împiedica prețul carburanților să depășească 10 lei pe litru, în contextul creșterii cotațiilor internaționale la petrol și al tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat sâmbătă, la Bistrița, că autoritățile lucrează în prezent la cinci scenarii de intervenție pentru a evita o explozie a prețurilor la pompă.
Ministrul a explicat că evoluția pieței depinde în mare măsură de dinamica conflictului din Orientul Mijlociu și de situația din strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol la nivel global. Potrivit acestuia, ultimele cotații bursiere indică niveluri record atât pentru petrolul Brent, cât și pentru motorină, ceea ce pune presiune pe prețurile carburanților din întreaga lume.
Guvernul ia în calcul mai multe variante pentru a limita impactul asupra populației și economiei. Printre opțiunile discutate se află:
Ministrul a subliniat că reducerea accizelor este doar una dintre variantele analizate, în ciuda faptului că președintele Nicușor Dan s-a declarat anterior împotriva unei astfel de măsuri.
Un alt scenariu discutat la nivel tehnic vizează sprijinul direct pentru sectoarele cele mai afectate de creșterea costurilor cu combustibilul, în special transportatorii și agricultorii. În perioada următoare, agricultura intră într-o etapă intensă de lucrări de primăvară, iar creșterea prețului motorinei ar putea genera costuri suplimentare importante.
Bogdan Ivan a precizat că statul nu poate interveni prin plafonarea directă a prețurilor, însă are instrumente fiscale prin care poate reduce temporar presiunea asupra pieței.
Potrivit ministrului Energiei, deciziile finale privind scenariile analizate ar putea fi luate până la sfârșitul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare, după evaluarea impactului economic și a evoluțiilor geopolitice.
Autoritățile urmăresc astfel să evite depășirea pragului psihologic de 10 lei pe litru, într-un moment în care volatilitatea pieței petroliere este amplificată de tensiunile din Orientul Mijlociu și de incertitudinile legate de transportul global al energiei.
Recomandate
Petrom a operat două ieftiniri într-o singură zi, iar motorina a coborât cu 65 de bani/litru , o mișcare rară pe piața locală a carburanților, potrivit HotNews , care citează Economica. Reducerea a avut loc sâmbătă, când Petrom a ajustat de două ori prețurile: dimineața a ieftinit benzina cu 20 de bani/litru și motorina cu 35 de bani/litru, iar după-amiaza a mai redus benzina cu 10 bani/litru și motorina cu 30 de bani/litru. Economica notează că o zi cu două ieftiniri este un eveniment rar în România și că scăderea totală de 65 de bani/litru la motorină nu a mai fost înregistrată la stațiile Petrom din țară. Duminică dimineață, prețurile au rămas la nivelurile reduse. În stațiile Petrom din zona Capitalei, benzina standard se vindea cu 8,07 lei/litru, iar motorina standard cu 8,63 lei/litru, conform datelor din aplicația Consiliului Concurenței. Efectul în piață: scăderi și la OMV Și stațiile OMV au consemnat ieftiniri, cu benzina standard la 8,18 lei/litru și dieselul standard la 8,72 lei/litru, potrivit acelorași date. HotNews amintește că Petrom și OMV sunt deținute de cea mai mare companie petrolieră din România. Prețuri la pompă (duminică dimineață, zona Capitalei) Companie Benzină standard Benzină premium Motorină standard Motorină premium Petrom 8,07 lei 8,55 lei 8,63 lei 9,40 lei OMV 8,18 lei 8,81 lei 8,72 lei 9,54 lei Lukoil 8,28 lei 8,98 lei 9,02 lei 9,84 lei MOL 8,28 lei 8,91 lei 9,02 lei 9,89 lei Pentru context, informația despre cele două ieftiniri din aceeași zi este atribuită de HotNews publicației Economica . [...]
Oprirea livrărilor de țiței kazah către Germania prin conducta Drujba de la 1 mai obligă rafinăria PCK Schwedt să-și refacă rapid lanțul de aprovizionare , într-un moment în care Berlinul urmărește cu atenție riscurile de pe piața combustibililor, potrivit HotNews , care citează Reuters. Decizia a fost anunțată de vicepremierul rus Alexander Novak și vizează fluxurile de țiței kazah care ajungeau în Germania prin infrastructura rusească. Rafinăria PCK Schwedt, din apropierea Berlinului, furnizează cea mai mare parte a combustibilului pentru capitala Germaniei și se baza pe Kazahstan pentru 17% din aprovizionare. Ce se oprește și de ce contează operațional Novak a invocat „posibilitățile tehnice” drept motiv pentru oprirea livrărilor, fără alte explicații. El a precizat că, de la 1 mai, volumele care mergeau spre Germania vor fi redirecționate către „alte rute logistice disponibile”. Impactul imediat este unul de funcționare: Schwedt trebuie să compenseze deficitul din alte surse, iar autoritățile germane admit că pot exista efecte regionale, inclusiv asupra prețurilor. Dimensiunea fluxurilor: volumele din 2025 și începutul lui 2026 Exporturile de petrol ale Kazahstanului către Germania prin Drujba au totalizat anul trecut 2,146 milioane de tone metrice (aprox. 43.000 de barili pe zi), în creștere cu 44% față de 2024. În primul trimestru din 2026, livrările au fost de 730.000 de tone. Separat, trei surse din industrie au declarat pentru Reuters că Rusia decisese oprirea exporturilor de petrol kazah prin Drujba începând cu 1 mai, informație relatată anterior de HotNews într-un material separat. Alternativele Germaniei și riscul de prețuri regionale Ministerul german al Economiei a transmis că Rosneft Germania evaluează măsura și „se va adapta” la noua situație, adăugând că vor fi folosite opțiunile existente pentru a asigura securitatea aprovizionării și că decizia nu pune în pericol aprovizionarea cu produse petroliere. Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a indicat drept alternative posibile livrări prin Gdansk sau Rostock, care ar putea alimenta rafinăria prin conducte, dar a spus că nu poate comenta despre eventuale penurii la Berlin. Agenția Federală pentru Rețele , regulatorul energetic care administrează activitățile Rosneft Germania, a avertizat totuși că ar putea exista efecte asupra prețurilor la nivel regional și a precizat că se coordonează îndeaproape cu compania. Context: Schwedt, Rosneft și controlul german Germania controlează Schwedt printr-un regim de administrare fiduciară, după ce a preluat efectiv participația acționarului majoritar, Rosneft, în urma invaziei Rusiei în Ucraina din 2022. În plan juridic, Rosneft rămâne principalul proprietar al rafinăriei, cu 54,17%, în timp ce Shell și Eni dețin 37,5% și, respectiv, 8,33%. Livrările către Germania treceau printr-o secțiune nordică a Drujba, separată de ramura sudică ce aprovizionează Ungaria și Slovacia, ramură care este pe cale să-și reia funcționarea după reparații în urma unui atac cu drone rusești efectuat în ianuarie. [...]
Cotațiile petrolului au scăzut ușor miercuri , pe fondul prelungirii armistițiului anunțate de președintele SUA, Donald Trump , mișcare care a redus temporar prima de risc geopolitic din prețuri, potrivit Mediafax . Piața a reacționat și la evoluția negocierilor dintre Statele Unite și Iran, după ce la începutul sesiunii cotațiile urcaseră. Brent a coborât cu 0,2% (21 de cenți), la 98,27 dolari pe baril, după ce atinsese anterior 99,38 dolari. În SUA, West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 0,3% (28 de cenți), la 89,39 dolari pe baril, după un maxim de 90,71 dolari pe baril, notează Reuters. De ce contează: „prima de risc” se ajustează, dar incertitudinea rămâne Scăderea vine după anunțul lui Donald Trump privind prelungirea armistițiului cu Iranul, pentru a permite continuarea negocierilor care ar putea duce la soluționarea conflictului. Totuși, rămâne neclar dacă Iranul sau Israelul vor accepta această prelungire, element care menține volatilitatea în piață. Context european: Drujba, între reluarea livrărilor și riscul unei opriri În Europa, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că oleoductul Drujba a fost reparat și este pregătit să reia livrările de țiței. În același timp, surse citate de Reuters susțin că, de la 1 mai, Rusia ar putea opri exporturile de petrol din Kazahstan către Germania prin această conductă. [...]
Reluarea tranzitului de țiței rusesc prin Drujba către Ungaria și Slovacia deblochează o rută critică de aprovizionare și reduce presiunea operațională asupra rafinăriilor din regiune , după aproape trei luni de întrerupere, potrivit HotNews . Grupul petrolier ungar MOL spune că operatorul ucrainean al conductei Drujba a informat oficial că este pregătit să reia tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia, informație transmisă de Reuters. Livrările au fost oprite de la sfârșitul lunii ianuarie, după ce un atac cu dronă rusesc a avariat conducta în vestul Ucrainei. Ce s-a schimbat: încetarea „forței majore” și calendarul reluării Într-un comunicat, MOL a precizat că Ukrtransnafta (operatorul secțiunii ucrainene a Drujba) a notificat compania că reparațiile au fost finalizate și că situația de forță majoră instituită din 27 ianuarie 2026 a încetat la ora 18:00, pe 21 aprilie 2026. „Potrivit notificării, JSC Ukrtransnafta este pregătită să reia tranzitul de țiței către Ungaria și Slovacia.” O sursă din industria petrolieră a declarat pentru Reuters că Ucraina va relua miercuri pomparea petrolului prin Drujba, după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că lucrările de reparație au fost finalizate. De ce contează: efecte economice și operaționale în regiune Pentru Ungaria și Slovacia, repornirea Drujba înseamnă revenirea la o rută de aprovizionare folosită pentru țițeiul rusesc, după o perioadă în care cele două țări au fost private de aceste livrări. În plan operațional, reluarea tranzitului reduce riscul de discontinuități în alimentarea rafinăriilor care depind de această infrastructură. Context politic: dispută Budapesta–Kiev și miza finanțării UE În perioada întreruperii, premierul ungar Viktor Orban (care, potrivit articolului, a pierdut puterea în urma alegerilor din 12 aprilie) și guvernul slovac condus de Robert Fico au acuzat Ucraina că întârzie intenționat reparațiile, acuzații negate de Kiev. În același timp, Reuters notează că Zelenski a cerut Uniunii Europene să deblocheze un împrumut de 90 de miliarde de euro , blocat de Budapesta pe fondul disputei legate de conductă. Separat, Peter Magyar, câștigătorul alegerilor parlamentare din Ungaria, i-a cerut lui Zelenski să redeschidă conducta cât mai curând posibil, odată ce aceasta este funcțională, și Rusiei să reia livrările de petrol prin aceasta. [...]
Scurgerile de petrol din Golful Persic, declanșate de lovituri asupra unor nave și infrastructuri energetice, riscă să afecteze inclusiv alimentarea cu apă a regiunii , prin posibile perturbări ale instalațiilor de desalinizare de care depind aproape 100 de milioane de oameni, potrivit unei analize CNN , bazată pe imagini satelitare. Imaginile surprind mai multe pete de petrol apărute după lovituri iraniene și atacuri ale SUA și Israelului asupra unor facilități petroliere și nave din zonă, în contextul războiului. Experți citați de publicație avertizează asupra riscului unei „catastrofe ecologice”, cu efecte în lanț asupra comunităților de coastă și asupra biodiversității fragile a Golfului Persic. Unde au fost observate scurgerile și ce le-ar fi provocat Potrivit CNN, o imagine din 7 aprilie arată o scurgere care se întinde pe mai mult de cinci mile (aprox. 8 kilometri) în Strâmtoarea Hormuz , lângă insula iraniană Qeshm. Un purtător de cuvânt al Greenpeace Germania, Nina Noelle, a declarat că în aceeași zonă a existat o scurgere de la nava iraniană „Shahid Bagheri”, după ce forțele americane au lovit vasul pe 28 februarie. O altă serie de imagini indică petrol în jurul insulei Lavan, după ceea ce presa de stat iraniană a descris drept o lovitură „a inamicilor” asupra unei facilități petroliere din apropierea coastei insulei, pe 7 aprilie. CNN menționează și un videoclip distribuit pe rețele sociale, localizat geografic de redacție, care arată un incendiu de proporții la o rafinărie iraniană. Imagini satelitare arată, de asemenea, scurgeri în largul coastei Kuweitului, datate 6 aprilie. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a transmis că a vizat facilități de combustibili și petrochimie din țări din Golf, inclusiv Kuweit, ca represalii pentru un atac asupra unui complex petrochimic din sud-vestul Iranului. Impactul economic și operațional: pescuit, desalinizare, curățare dificilă Wim Zwijnenburg, lider de proiect la organizația olandeză PAX, care urmărește consecințele loviturilor din jurul Golfului, a descris lovitura asupra Lavan drept o „urgență majoră de mediu”. El a spus că cel puțin cinci locații de pe insulă au fost avariate, iar scurgerile ulterioare au ajuns să se extindă și către insula Shidvar, un sit protejat nelocuit, dar cu specii protejate. CNN notează că Shidvar este o insulă de corali, bogată în faună, inclusiv țestoase și păsări marine. În scenariul cel mai grav, scurgerile ar putea afecta „mii de oameni”, în special de-a lungul coastei Iranului, inclusiv prin contaminarea peștelui de care depind pentru hrană și venituri, a avertizat Zwijnenburg. Riscurile se extind și la fauna marină – țestoase, delfini și balene – care ar putea ingera petrolul sau ar putea rămâne prinse în acesta. Un punct sensibil pentru funcționarea economiilor din regiune este infrastructura de desalinizare: scurgerile ar putea afecta sistemele de filtrare ale acestor instalații, de care depind aproape 100 de milioane de oameni pentru apă curată, potrivit articolului. Ce se știe și ce rămâne greu de evaluat CNN precizează că, în acest stadiu, este dificil de cuantificat amploarea pagubelor, însă temerile privind o catastrofă ecologică cresc, mai ales dacă vor fi lovite și alte nave. Conform datelor Greenpeace Germania citate de publicație, în Golf se află aproximativ 75 de petroliere mari, care transportă în total aproape 19 miliarde de litri de țiței. Curățarea unor astfel de scurgeri este complicată, a spus Noelle, invocând „complexitatea structurală, accesul limitat și condițiile de lucru dificile”, iar conflictul în desfășurare face ca accesul pentru intervenții în Golf să fie „aproape imposibil”. [...]
Reluarea tranzitului de țiței pe Drujba reduce presiunea energetică asupra Ungariei și Slovaciei și deblochează un punct sensibil în negocierile UE–Ucraina , potrivit Economedia , după ce operatorul ucrainean a anunțat finalizarea reparațiilor și încetarea situației de forță majoră. Ucraina a informat oficial grupul petrolier MOL că este pregătită să reia tranzitul de țiței prin conducta Drujba către Ungaria și Slovacia. Potrivit unei surse din industrie citate de Reuters, fluxurile ar urma să fie reluate miercuri, informație preluată de Mediafax. Ce s-a schimbat operațional: reparații încheiate și forța majoră ridicată MOL a confirmat, într-un comunicat, că operatorul ucrainean al conductei, JSC Ukrtransnafta, a notificat finalizarea lucrărilor de reparații la tronsonul afectat și încetarea situației de forță majoră instituită la 27 ianuarie 2026. Începând cu 21 aprilie 2026, operatorul a transmis că este pregătit să reia livrările de țiței către cele două state. O sursă din industrie a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că prima livrare ar urma să fie împărțită egal între Ungaria și Slovacia, însă volumele exacte nu au fost comunicate. De ce contează: un nod în discuțiile despre sprijinul financiar al UE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat marți seara finalizarea reparațiilor la oleoductul Drujba, afectat în urma unui atac rusesc, și a indicat că reluarea funcționării a fost discutată în comunicarea cu Uniunea Europeană. În același context, reluarea tranzitului este prezentată ca relevantă pentru discuțiile privind sprijinul financiar european pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro. Premierul ungar Viktor Orban a condiționat anterior susținerea acestui pachet de reluarea livrărilor de petrol rusesc. Context: avaria din ianuarie și tensiunile cu statele dependente de rută Conducta Drujba a fost avariată la sfârșitul lunii ianuarie, în urma unui atac atribuit Rusiei, ceea ce a dus la suspendarea temporară a fluxurilor. Ungaria și Slovacia, dependente de importurile de petrol prin această rută, au criticat Kievul pentru întârzieri la reparații, acuzații respinse de Ucraina. [...]
