Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Războiul din Iran ar putea duce la creșterea prețului carburanților în România peste 10 lei pe litru, informează HotNews.ro. Această posibilitate este generată de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul țițeiului, prin care trec aproximativ 20% din cantitățile mondiale.
Duminică, membrii OPEC+ se întâlnesc de urgență pentru a discuta creșterea producției de petrol, ca măsură de contracarare a volatilității pieței. În România, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat că prețul carburanților ar putea depăși 10 lei pe litru dacă prețul petrolului ajunge la 90 de dolari pe baril.
„Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. Ceea ce vom vedea luni odată cu deschiderea burselor va fi 'premiul de risc geopolitic', un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol”, a declarat Chisăliță.
În prezent, prețul petrolului Brent este de 73 de dolari pe baril, dar analiștii avertizează că tensiunile ar putea duce la creșterea acestuia cu 10-20 de dolari, în funcție de evoluția conflictului. Acest lucru ar însemna o creștere a prețului la pompă în România, unde o mare parte din costul carburanților este reprezentată de taxe.
Lista factorilor care influențează prețul carburanților în România include:
Dacă prețul barilului de petrol crește cu 10 dolari, prețul la pompă ar putea crește cu aproximativ 70 de bani pe litru, iar o creștere de 20 de dolari ar adăuga 1 leu pe litru. În cazul unei creșteri de 30 de dolari, prețul ar putea depăși 10 lei pe litru.
Reuniunea OPEC+ de duminică are ca scop stabilizarea pieței, însă capacitatea de a crește rapid producția este limitată. În plus, măsurile luate nu pot elimina riscurile militare sau asigura stabilitatea geopolitică. Conflictul din Iran are implicații globale, afectând consumatorii, companiile și economiile naționale, inclusiv România.
Recomandate

Cotațiile petrolului au urcat peste 90 de dolari pe baril , pe fondul riscurilor de întrerupere a livrărilor prin Strâmtoarea Ormuz și al unor stocuri aflate la minimul ultimilor cinci ani, potrivit Antena 3 . Mișcarea pune presiune pe costurile de energie și transport, într-un moment în care piața reacționează rapid la escaladarea tensiunilor din Golf. Brent a crescut cu 2,37% până la 90,19 dolari pe baril (aprox. 414 lei), la ora 2:41 GMT, atingând cel mai ridicat nivel de după 11 iunie. Creșterea vine după un avans de 15,9% săptămâna trecută, cel mai mare câștig săptămânal din aprilie. Și petrolul american WTI a urcat la 84,20 dolari pe baril (aprox. 387 lei), în creștere cu 2,07%, cel mai ridicat nivel de după 12 iunie. Contractele cu livrare în luna următoare au avansat săptămâna trecută cu 15,5%, cea mai mare creștere săptămânală de la începutul lunii martie. Riscul operațional: Strâmtoarea Ormuz, sub presiune Scumpirea este legată de intensificarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran, care ar fi limitat transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial. În weekend, conflictul din Orientul Mijlociu s-a intensificat: SUA au atacat Iranul pentru a noua noapte consecutiv, iar Kuweitul și Bahrainul au anunțat noi lovituri iraniene, potrivit materialului care citează Reuters. Analiștii ING avertizează că, dacă escaladarea nu este oprită, regiunea ar putea reveni la o situație cu atacuri pe scară largă în întregul Golf. Semnal de piață: stocuri la minim pe cinci ani În paralel, riscul de aprovizionare este amplificat de nivelul stocurilor. Amarpreet Singh, analist la Barclays, spune că piața „încă subestimează” posibilele consecințe asupra stocurilor și că acestea sunt acum la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. „Zilele și săptămânile următoare” ar urma să ofere o imagine mai clară asupra volumelor de petrol care pot fi exportate constant din regiune, în condițiile blocadelor invocate de ambele părți, mai notează analiza citată. Trafic maritim în scădere și incidente raportate Datele LSEG arată că doar patru nave au traversat duminică Strâmtoarea Ormuz, față de opt cu o zi înainte. În plus, agenția britanică UK Maritime Trade Operations a anunțat luni dimineață că o navă a luat foc la nord-vest de localitatea Kumzar din Oman. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a transmis că două petroliere au explodat și au rămas imobilizate după ce au încercat să folosească o rută sudică pe care autoritățile iraniene o consideră nesigură. Teheranul susține că navele ar fi fost încurajate de armata americană să traverseze strâmtoarea pe acel traseu. [...]

Iranul ar putea muta presiunea asupra pieței petroliere spre Bab el-Mandeb , după ce a perturbat deja traficul prin Strâmtoarea Ormuz , iar o eventuală blocare a celui de-al doilea „punct de strangulare” ar amplifica riscurile pentru comerțul global și aprovizionarea cu energie, potrivit HotNews , care citează o analiză Reuters. Semnalele vin pe fondul intensificării atacurilor SUA în interiorul Iranului și al înmulțirii atacurilor rebelilor Houthi, aliați ai Teheranului în Yemen. Analiștii citați susțin că Iranul încearcă să extindă conflictul dincolo de Golful Persic, pentru a crește presiunea asupra Washingtonului, prin amenințarea unor rute maritime esențiale pentru energie. De ce contează Bab el-Mandeb pentru petrol și transport Bab el-Mandeb este strâmtoarea îngustă care leagă Marea Roșie de Golful Aden. Prin acest culoar trec exporturi de petrol saudite și „o parte substanțială” a transportului maritim mondial, ceea ce o transformă într-un punct critic pentru fluxurile de energie și pentru lanțurile logistice. În material este citat un avertisment venit din Yemen: un înalt oficial yemenit a spus că forțele armate ale țării sunt pregătite să închidă Bab el-Mandeb dacă Arabia Saudită va continua să atace Yemenul. Afirmația a fost publicată de Press TV (Iran) și include o estimare potrivit căreia prețul petrolului ar putea urca până la 200 de dolari pe baril în acest scenariu. „O altă opțiune nucleară” după Ormuz: escaladare prin intermediari Un element central al analizei este folosirea Houthi ca instrument de presiune. Fawaz Gerges, specialist în Orientul Mijlociu, spune că Teheranul transmite că poate amenința simultan Ormuz și Bab el-Mandeb, transformând conflictul dintr-o confruntare bilaterală într-o provocare la adresa rutelor maritime care susțin comerțul energetic global. Andreas Krieg, conferențiar la King’s College din Londra, descrie această amenințare drept „o altă opțiune nucleară” pentru Iran după Ormuz – o opțiune la care Teheranul ar recurge doar dacă ar considera inevitabilă o escaladare spre război total. Tot el avertizează că o intensificare a atacurilor americane asupra infrastructurii critice iraniene ar putea determina Iranul să răspundă prin aliații yemeniți, agravând șocul economic deja provocat de perturbările din Ormuz. Context: Houthi au mai forțat rerutări costisitoare După izbucnirea războiului din Fâșia Gaza, în octombrie 2023, Houthi au atacat nave comerciale în Marea Roșie, susținând că vizează nave cu legături cu Israelul. Campania a determinat companii mari de transport maritim să redirecționeze navele pe ruta ocolitoare pe la sudul Africii, cu costuri mai mari, și a dus la lovituri aeriene ale SUA și Marii Britanii, plus o misiune navală multinațională de protecție a navigației. Ce urmează: risc de reacție militară mai amplă și presiune pentru negocieri Dennis Ross, fost negociator american pentru pace în Orientul Mijlociu, indică dilema Washingtonului: cum poate schimba „calculul” Iranului astfel încât acesta să revină la negocieri și la un acord „acceptabil”. În același timp, Abdulaziz Sager, președintele Centrului de Cercetare a Golfului (Arabia Saudită), spune că statele din Golf văd tot mai mult diplomația cu Iranul ca ajunsă la limită, în pofida costurilor ridicate ale unei confruntări. El apreciază că Houthi își păstrează capacitatea de a perturba navigația în Bab el-Mandeb, dar este puțin probabil să escaladeze fără o direcție clară de la Teheran; o astfel de mișcare ar putea declanșa o reacție militară mai amplă a SUA și a partenerilor, menită să reducă semnificativ capacitățile grupării. [...]

Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a coborât la minime post-armistițiu , un semnal de risc operațional care poate complica livrările de țiței și produse petroliere din Golf, în condițiile în care navele evită ruta omaneză sau își opresc transponderele, potrivit G4Media . Scăderea s-a accentuat de miercuri, după atacuri care au vizat mai multe nave la începutul săptămânii și un nou schimb de lovituri între Iran și SUA, care a afectat în special ruta maritimă omaneză susținută de ONU. Conform datelor Kpler , doar zece petroliere care transportau materii prime au trecut prin strâmtoare până joi, la ora 14.30 GMT (17.30, ora României), față de 21 miercuri. Deși traficul atinsese cel mai ridicat nivel de la începutul războiului după armistițiul dintre Teheran și Washington de la jumătatea lui iunie, el rămăsese oricum la circa o treime din nivelul obișnuit pe timp de pace. Acum, redresarea „pare să-și piardă suflul”, notează analiza. Navele își schimbă comportamentul: transpondere oprite și rute mutate spre nord O parte importantă a riscului operațional ține de faptul că majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea de miercuri fie și-au decuplat transponderul (echipamentul care transmite poziția navei), fie au ales calea de nord, prin apele iraniene, rută care necesită autorizarea Teheranului. În schimb, ruta de sud, prin apele Omanului – folosită în ultimele săptămâni de navele fără legătură cu Iranul – a fost în mare parte abandonată de miercuri. Joi, nicio navă nu a folosit acest itinerariu, potrivit traiectoriilor vizibile pe MarineTraffic, cu mențiunea că platforma vede doar navele cu transponderul activ. Contextul militar și perspectiva de volatilitate până la final de an SUA au lovit din nou Iranul în noaptea de miercuri spre joi, afirmând că au vizat ținte militare, iar Teheranul a ripostat împotriva aliaților Washingtonului în Golf. În acest context, Andrew Wilson, director de cercetare la brokerul maritim BRS, a estimat într-un webinar organizat de revista maritimă Lloyd’s List că volatilitatea ar putea continua până la finalul anului, în lipsa unui acord concret între Teheran și Washington. „Suişuri şi coborâşuri, iată la ce mă aştept, nu numai în timpul verii, ci practic până la sfârşitul anului, până când un acord concret va fi încheiat între Teheran şi Washington.” „Situaţia este cu siguranţă mai bună decât în martie şi aprilie, dar atât timp cât nu vom avea un acord substanţial va rămâne foarte, foarte instabilă.” Indicatori de aglomerare în zonă Potrivit analiștilor AXSMarine, 689 de nave comerciale se aflau joi la vest de Strâmtoarea Ormuz, față de 1.061 la începutul lui martie, un reper care sugerează o reducere a prezenței comerciale în proximitatea coridorului. Singura zi cu trafic mai scăzut de la semnarea armistițiului a fost 28 iunie, cu 19 treceri, a doua zi după atacul asupra unui petrolier lovit în largul Oman. [...]

Scăderea cotațiilor la petrol reduce presiunea imediată pe inflație , după ce piețele financiare s-au calmat, în pofida tensiunilor dintre SUA și Iran, potrivit Mediafax . În același timp, bursele americane au revenit pe creștere: indicele S&P 500 a urcat cu 0,8% și a recuperat pierderea din ziua precedentă, chiar dacă SUA au lansat noi atacuri aeriene împotriva Iranului, iar Iranul a răspuns prin vizarea aliaților SUA din Orientul Mijlociu, conform AP. Pe piața petrolului, cotațiile au șters o parte importantă din avansul anterior. Barilul de țiței Brent (referința internațională) a scăzut cu 2,2%, până la 76,30 dolari (aprox. 351 lei), de la 78,02 dolari cu o zi înainte, dar rămâne peste nivelul de 71,80 dolari de la sfârșitul săptămânii trecute. De ce contează: riscul Ormuz rămâne principalul factor de volatilitate Miza pentru piețe este Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de țiței din Golful Persic. Îngrijorarea investitorilor este că o escaladare a conflictului ar putea bloca petrolierele și ar întrerupe livrările către clienți din întreaga lume. Un astfel de scenariu ar putea reaprinde inflația, într-un moment în care economiștii se așteptau ca aceasta să scadă odată cu ieftinirea petrolului. În lanț, o inflație mai ridicată ar putea împinge Rezerva Federală și alte bănci centrale spre majorări ale dobânzilor, cu efect de frânare asupra economiei și de presiune asupra prețurilor activelor financiare. Ce urmează: incertitudine ridicată în jurul conflictului Donald Trump a spus miercuri că ultimele lupte nu vor duce la acțiuni militare „pe termen lung”, însă, potrivit materialului, rămân incertitudini privind evoluția situației. Pentru piața petrolului, asta se traduce printr-o volatilitate care poate reveni rapid dacă riscurile din regiune se intensifică. [...]

Irakul și Siria pariază pe o rută terestră spre Mediterană pentru a reduce riscul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz , prin reconstrucția unei conducte petroliere închise de peste două decenii, pe fondul tensiunilor regionale care au afectat exporturile irakiene, potrivit HotNews . Acordul a fost semnat la Washington, în cadrul unui summit dedicat investițiilor americane în Irak, în prezența secretarului american al Energiei, Chris Wright. Documentul a fost semnat de directorul general al Basra Oil Company, Bassem Abdul Karim Nasr, și de directorul general al Syrian Petroleum Company, Youssef Qablawi. O conductă închisă din 2003, cu o capacitate proiectată de 700.000 barili/zi Conducta ar urma să lege orașul Kirkuk (nordul Irakului) de coasta mediteraneană a Siriei și are o capacitate proiectată de 700.000 de barili pe zi, conform Administrației pentru Informații în Energie a SUA (EIA). Infrastructura este închisă din 2003, după ce a fost avariată în timpul invaziei americane în Irak. Chris Wright a spus că proiectul ar putea sprijini creșterea producției de petrol a Irakului și ar reduce dependența de rute de export considerate vulnerabile în regiune. De ce contează: exporturile Irakului au fost lovite de perturbările din Ormuz Irakul, al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, depinde în prezent în mare măsură de exporturile prin portul Basra, la Golful Persic, și a fost afectat de perturbările traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Potrivit datelor OPEC citate în material, producția de petrol a Irakului a scăzut cu peste 50%, până la aproximativ 1,9 milioane de barili pe zi în iunie, de la circa 4,2 milioane de barili pe zi în februarie, înainte de izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Context regional: și alte state din Golf caută rute alternative, dar riscurile rămân În paralel, mai multe state din Golf investesc în extinderea infrastructurii de transport pentru a reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz: Emiratele Arabe Unite construiesc o a doua conductă către portul Fujairah, pe coasta Golfului Oman; Arabia Saudită analizează extinderea conductei sale către Marea Roșie cu încă 2 milioane de barili pe zi. Analiștii citați avertizează însă că astfel de proiecte pot reduce doar parțial riscurile geopolitice, deoarece Iranul ar păstra capacitatea de a lovi infrastructura energetică (terminale petroliere, stații de pompare și depozite), indiferent de ruta folosită pentru transportul petrolului. [...]

Scăderea rafinării petrolului în Rusia la un minim al ultimilor 21 de ani riscă să amplifice presiunile pe piața internă a carburanților , într-un context în care infrastructura energetică este afectată de atacuri, potrivit Meduza , care citează o analiză Bloomberg bazată pe date EA Analytics (divizie a companiei britanice Energy Aspects ). În iulie 2026, productivitatea medie a rafinăriilor rusești (NPZ) este de 3,91 milioane barili pe zi, nivel descris drept cel mai scăzut din martie 2005. Publicația notează că acesta este cu peste 1,4 milioane barili pe zi sub media din iulie anul trecut. Atacurile asupra infrastructurii, un factor invocat în scădere Săptămâna trecută, Financial Times a relatat, citând analiști neidentificați, că din cauza loviturilor Ucrainei asupra infrastructurii petroliere Rusia ar fi putut pierde între 20% și 40% din capacitățile de rafinare. Nu doar rafinarea: și producția de țiței scade Pe fondul acelorași atacuri, scade și producția de petrol, potrivit datelor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) citate în material. În iunie, producția Rusiei a coborât la 8,928 milioane barili de țiței pe zi, cel mai redus nivel „cel puțin din februarie 2024”, după cum notează Bloomberg. În ansamblu, combinația dintre rafinare mai slabă și producție în scădere indică o constrângere operațională cu potențial de a tensiona aprovizionarea internă și fluxurile de export, însă materialul nu oferă o estimare directă a impactului imediat asupra prețurilor sau volumelor livrate. [...]