Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Războiul din Iran ar putea duce la creșterea prețului carburanților în România peste 10 lei pe litru, informează HotNews.ro. Această posibilitate este generată de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul țițeiului, prin care trec aproximativ 20% din cantitățile mondiale.
Duminică, membrii OPEC+ se întâlnesc de urgență pentru a discuta creșterea producției de petrol, ca măsură de contracarare a volatilității pieței. În România, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat că prețul carburanților ar putea depăși 10 lei pe litru dacă prețul petrolului ajunge la 90 de dolari pe baril.
„Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. Ceea ce vom vedea luni odată cu deschiderea burselor va fi 'premiul de risc geopolitic', un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol”, a declarat Chisăliță.
În prezent, prețul petrolului Brent este de 73 de dolari pe baril, dar analiștii avertizează că tensiunile ar putea duce la creșterea acestuia cu 10-20 de dolari, în funcție de evoluția conflictului. Acest lucru ar însemna o creștere a prețului la pompă în România, unde o mare parte din costul carburanților este reprezentată de taxe.
Lista factorilor care influențează prețul carburanților în România include:
Dacă prețul barilului de petrol crește cu 10 dolari, prețul la pompă ar putea crește cu aproximativ 70 de bani pe litru, iar o creștere de 20 de dolari ar adăuga 1 leu pe litru. În cazul unei creșteri de 30 de dolari, prețul ar putea depăși 10 lei pe litru.
Reuniunea OPEC+ de duminică are ca scop stabilizarea pieței, însă capacitatea de a crește rapid producția este limitată. În plus, măsurile luate nu pot elimina riscurile militare sau asigura stabilitatea geopolitică. Conflictul din Iran are implicații globale, afectând consumatorii, companiile și economiile naționale, inclusiv România.
Recomandate
Arabia Saudită își majorează producția și exporturile de petrol ca măsură de rezervă în cazul unui atac american asupra Iranului , potrivit AGERPRES , care citează surse apropiate dosarului și informații furnizate de Reuters . Decizia vizează prevenirea unor perturbări majore ale livrărilor din Orientul Mijlociu, într-un context regional tensionat. Sursele au precizat că planul actual este similar celui aplicat în 2025, când Arabia Saudită și-a majorat exporturile cu aproximativ 500.000 de barili pe zi în luna iunie, în momentul în care Statele Unite au atacat facilități nucleare iraniene. Strategia presupune direcționarea unui volum suplimentar de țiței către depozite din străinătate, pentru a asigura continuitatea aprovizionării. Dacă nu vor exista întreruperi ale fluxurilor de petrol, Riadul ar urma să revină asupra măsurii și să reducă producția pentru a respecta cotele stabilite în cadrul alianței OPEC+. Iranul asigură peste 3% din producția mondială de petrol și a avertizat că va riposta în cazul unui atac, ceea ce ar putea afecta suplimentar piața energetică. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează zilnic peste 20 de milioane de barili de țiței, condensat și combustibili, inclusiv livrări din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit, dar și gaze naturale din Qatar. Orice blocaj în această zonă ar avea impact imediat asupra prețurilor globale. Arabia Saudită, cel mai mare producător din cadrul OPEC , are un istoric de intervenții rapide pentru stabilizarea pieței, fie prin creșterea producției în perioade de criză, fie prin reducerea acesteia atunci când oferta depășește cererea. Actuala decizie reflectă pregătirea pentru un scenariu de escaladare militară, cu potențiale consecințe asupra securității energetice globale. [...]
Riscul unui atac american asupra Iranului în următoarele zile începe să fie reflectat direct în prețul petrolului , iar piețele energetice se pregătesc pentru scenarii care merg de la o escaladare limitată până la un șoc major de ofertă, potrivit unei analize CNBC . Președintele Donald Trump a transmis că va decide în următoarele 10 zile dacă SUA vor lansa lovituri împotriva Iranului, în contextul unei mobilizări militare consistente în Orientul Mijlociu. Declarațiile au amplificat temerile investitorilor privind stabilitatea aprovizionării globale cu petrol. Ce mizează piața Petrolul a crescut cu peste 5% în această săptămână, pe fondul riscului de conflict. Cea mai mare temere este legată de Strâmtoarea Hormuz – unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru țiței la nivel mondial. Peste 14 milioane de barili pe zi au tranzitat strâmtoarea în 2025, potrivit datelor Kpler. Aceasta reprezintă aproximativ o treime din exporturile globale de petrol transportate pe mare . Aproximativ 75% din fluxurile prin Hormuz merg către China, India, Japonia și Coreea de Sud. Iranul a efectuat deja exerciții militare în zonă și, potrivit unor declarații din presa iraniană, ar putea închide strâmtoarea dacă liderii de la Teheran ar da acest ordin. Scenariul de coșmar Într-un scenariu extrem, o închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari/baril , potrivit unor analiști citați de CNBC. O astfel de creștere ar putea: reduce cererea globală, alimenta inflația, declanșa o încetinire economică sau chiar recesiune. Energia care tranzitează Hormuz este esențială pentru echilibrul dintre cerere și ofertă la nivel mondial, iar asiguratorii internaționali ar putea refuza acoperirea transporturilor într-un mediu considerat prea riscant. Rystad Energy estimează că un conflict extins ar putea adăuga 10–15 dolari/baril în scurt timp. Goldman Sachs și JPMorgan anticipează, însă, că în scenariul unor lovituri limitate, eventualele creșteri ar putea fi temporare. Escaladare sau lovituri „chirurgicale”? O parte dintre analiști cred că o eventuală intervenție americană ar putea fi „chirurgicală”, evitând infrastructura petrolieră iraniană pentru a limita impactul asupra pieței globale. Goldman Sachs estimează că pierderea a 1 milion de barili/zi din exporturile iraniene pentru un an ar putea adăuga circa 8 dolari/baril la cotații. În același timp, oficiali ai administrației Trump au sugerat că piața este „bine aprovizionată”, iar SUA ar avea suficientă flexibilitate pentru a gestiona un eventual șoc temporar. De ce este atât de sensibilă piața? Piețele energetice reacționează anticipativ. Chiar și fără întreruperi efective, simpla creștere a riscului geopolitic: majorează primele de risc în prețuri, afectează costurile de transport și asigurare, influențează bursele globale și monedele emergente. În acest moment, petrolul reflectă mai degrabă riscul de escaladare decât o întrerupere concretă a fluxurilor. [...]
Prețul petrolului a atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni , după ce președintele SUA, Donald Trump , a acordat Iranului un ultimatum de 10 zile pentru a ajunge la un acord privind programul nuclear, amplificând tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Cotația Brent a urcat la aproximativ 71,7 dolari pe baril , în creștere cu aproape 2% joi, după un salt de 4,3% în ziua precedentă, în timp ce West Texas Intermediate a depășit 66 de dolari pe baril. Declarațiile lui Trump au fost făcute la summitul inaugural Board of Peace de la Washington, unde liderul american a sugerat că, în lipsa unui progres rapid, ar putea urma „un pas suplimentar”, fără a exclude o opțiune militară. Negocierile nucleare desfășurate la Geneva la începutul săptămânii nu au produs un acord concret, deși oficialii iranieni au vorbit despre stabilirea unor „principii directoare”. Creșterea prețurilor este alimentată și de mișcări militare în regiune. Statele Unite au trimis portavionul USS Gerald R. Ford pentru a se alătura grupului de luptă condus de USS Abraham Lincoln, marcând o dublă prezență navală americană în zonă. În paralel, Iranul a organizat exerciții navale și a restricționat temporar tranzitul în Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din fluxul global de petrol. Analiștii estimează că tensiunile actuale au adăugat un „premium geopolitic” de circa 3-4 dolari pe baril. Totuși, unii avertizează că oferta globală relativ stabilă ar putea limita noi creșteri, în absența unor întreruperi efective ale livrărilor. Evoluția din următoarele zile va depinde de răspunsul Teheranului la solicitările Washingtonului și de eventuale decizii militare. Până atunci, piețele energetice rămân sensibile la orice semnal privind Strâmtoarea Hormuz și la dinamica negocierilor [...]
India a confiscat trei petroliere aflate sub sancțiuni americane, suspectate de transporturi legate de Iran , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Măsura face parte dintr-o ofensivă mai amplă a autorităților indiene împotriva comerțului ilicit cu petrol. Navele vizate – Stellar Ruby, Asphalt Star și Al Jafzia – ar fi operat frecvent cu identități schimbate pentru a evita controalele și aplicarea sancțiunilor. Ele au fost interceptate la aproximativ 100 de mile marine vest de Mumbai și escortate în port pentru investigații suplimentare. Potrivit unei surse citate de Reuters, India încearcă să împiedice folosirea apelor sale pentru transferuri de tip „navă la navă”, practică utilizată pentru a ascunde originea încărcăturilor de petrol sancționat. După interceptare, Paza de Coastă indiană a mobilizat circa 55 de nave și 10–12 aeronave pentru supraveghere permanentă în zona maritimă. Oficiul american pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) sancționase anterior trei nave cu numere de identificare similare celor capturate. Datele comerciale arată că două dintre petroliere aveau legături cu Iranul, iar una ar fi transportat combustibil iranian către Djibouti în 2025. Compania Națională Iraniană de Petrol a negat orice legătură cu navele sau cu încărcăturile acestora. [...]
Armata belgiană a confiscat un petrolier din „flota fantomă” a Rusiei , potrivit Biziday , care citează Reuters . Operațiunea a avut loc în dimineața zilei de 1 martie, cu sprijin din partea apărării franceze, iar nava este escortată către portul Zeebrugge, la Marea Nordului, unde va rămâne. Theo Francken, ministrul belgian al Apărării, a declarat că petrolierul este suspectat că naviga „sub pavilion fals și cu documente false”. Oficialul a mai spus că Belgia își asumă responsabilitatea și va continua acțiunile împotriva acestor nave, argumentând că, fără „flota fantomă”, Rusia ar avea dificultăți în a susține financiar războiul din Ucraina din veniturile petroliere. Intervenția se înscrie în linia măsurilor occidentale de aplicare a sancțiunilor impuse Moscovei după invadarea Ucrainei, sancțiuni care urmăresc să reducă veniturile Rusiei din exporturile de petrol. În practică, „flota fantomă” este asociată cu transporturi opace și cu ocolirea restricțiilor, inclusiv prin utilizarea unor înregistrări și documente contestate de autorități. Dincolo de componenta de sancțiuni, autoritățile occidentale invocă și riscuri de siguranță și mediu: multe dintre aceste petroliere sunt vechi și pot avea defecțiuni, ceea ce crește probabilitatea de avarii, scurgeri de petrol și poluare a ecosistemelor marine. În acest context, confiscarea și reținerea navei la Zeebrugge reprezintă atât o acțiune de aplicare a sancțiunilor, cât și o măsură de reducere a riscurilor în apele europene. [...]
Croaţia oferă Ungariei şi Slovaciei petrol prin conducta Adria, în contextul blocajului Drujba , potrivit Digi24 , care citează Reuters . Anunțul a fost făcut de premierul croat Andrej Plenkovic, care a precizat că Zagreb discută deja cu Budapesta, Bratislava și Comisia Europeană pentru a asigura aprovizionarea alternativă. Ungaria și Slovacia, singurele state din Uniunea Europeană ale căror rafinării mai folosesc țiței rusesc transportat prin conducta Drujba, caută soluții după oprirea livrărilor la 27 ianuarie 2026. Ucraina a indicat atunci că infrastructura ar fi fost afectată de un atac cu drone rusești. Conducta Adria , operată de compania croată Janaf, poate transporta aproximativ un milion de tone de petrol pe lună, respectiv până la 15 milioane de tone anual, volum pe care autoritățile croate îl consideră suficient pentru a acoperi integral necesarul Ungariei și Slovaciei. Potrivit informațiilor prezentate, o navă cu petrol care nu provine din Rusia a fost deja descărcată pentru grupul energetic ungar MOL, iar alte șapte transporturi sunt așteptate până în aprilie. Comisia Europeană a anunțat că analizează cadrul legal pentru eventuale importuri maritime de petrol rusesc care ar putea tranzita apoi conducta Adria, în condițiile în care Budapesta și Bratislava s-au opus până acum inițiativelor Bruxelles-ului de a elimina complet livrările de energie din Rusia. „Croaţia este aici ca vecin, partener şi prieten, pentru a asigura securitatea energetică şi funcţionarea lină a economiilor Ungaria şi Slovacia”, a declarat Plenkovic pentru agenția Hina. Criza conductei Drujba readuce astfel în prim-plan vulnerabilitățile energetice din regiune și tensiunile persistente din interiorul Uniunii Europene privind dependența de resursele rusești. [...]
