Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Războiul din Iran ar putea duce la creșterea prețului carburanților în România peste 10 lei pe litru, informează HotNews.ro. Această posibilitate este generată de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul țițeiului, prin care trec aproximativ 20% din cantitățile mondiale.
Duminică, membrii OPEC+ se întâlnesc de urgență pentru a discuta creșterea producției de petrol, ca măsură de contracarare a volatilității pieței. În România, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat că prețul carburanților ar putea depăși 10 lei pe litru dacă prețul petrolului ajunge la 90 de dolari pe baril.
„Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. Ceea ce vom vedea luni odată cu deschiderea burselor va fi 'premiul de risc geopolitic', un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol”, a declarat Chisăliță.
În prezent, prețul petrolului Brent este de 73 de dolari pe baril, dar analiștii avertizează că tensiunile ar putea duce la creșterea acestuia cu 10-20 de dolari, în funcție de evoluția conflictului. Acest lucru ar însemna o creștere a prețului la pompă în România, unde o mare parte din costul carburanților este reprezentată de taxe.
Lista factorilor care influențează prețul carburanților în România include:
Dacă prețul barilului de petrol crește cu 10 dolari, prețul la pompă ar putea crește cu aproximativ 70 de bani pe litru, iar o creștere de 20 de dolari ar adăuga 1 leu pe litru. În cazul unei creșteri de 30 de dolari, prețul ar putea depăși 10 lei pe litru.
Reuniunea OPEC+ de duminică are ca scop stabilizarea pieței, însă capacitatea de a crește rapid producția este limitată. În plus, măsurile luate nu pot elimina riscurile militare sau asigura stabilitatea geopolitică. Conflictul din Iran are implicații globale, afectând consumatorii, companiile și economiile naționale, inclusiv România.
Recomandate
Extinderea atacurilor iraniene asupra petrolierelor dincolo de Strâmtoarea Ormuz ridică riscul operațional pe rutele de export din Golf , într-un moment în care Teheranul încearcă să împiedice revenirea livrărilor de țiței către nivelurile de dinainte de război, potrivit Mediafax , care citează Financial Times. În ultimele zile, două petroliere au fost atacate în apele Golfului Persic: unul în apropierea Qatarului și altul în largul coastei Al Jazeera, în Emiratele Arabe Unite. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a transmis, într-un comunicat, că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că măsurile împotriva navelor și companiilor care „nu respectă regulile” nu se vor limita la această zonă. „Orice navă care traversează o rută neautorizată va fi urmărită în întreaga regiune și va fi cu siguranță pedepsită”, au avertizat Gardienii Revoluției, potrivit sursei. Atacuri confirmate și extinderea ariei de acțiune Atacurile de miercuri și vineri au fost confirmate de agenția britanică pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO), iar evaluările indică o extindere a ariei de acțiune a Iranului dincolo de Strâmtoarea Ormuz. Miercuri, petrolierul Acers , deținut de o companie turcă și utilizat pentru transportul produselor petroliere, a fost lovit în largul orașului Madinat ash Shamal (Qatar). Potrivit UKMTO și unor consultanți în securitate maritimă, atacul a provocat victime în rândul echipajului și un incendiu la bord. Vineri, un atac în apropierea Emiratelor Arabe Unite a vizat petrolierul Gem No. 2 , deținut de o companie chineză, conform a două surse din domeniul securității citate în material. De ce contează pentru piața petrolului Miza imediată este operațională: creșterea riscului pentru operatorii de petroliere pe rutele din Golf, într-o perioadă pe care Financial Times o descrie drept una dintre cele mai periculoase din ultimii ani pentru acest segment, de la începutul războiului. În același timp, atacurile vin după ce, la finalul lunii septembrie, mai multe rapoarte au indicat că exporturile de petrol din regiune se apropiau de media de dinainte de război. În acest context, seria de lovituri asupra navelor care transportă petrol și produse rafinate sugerează o încercare de a limita creșterea exporturilor din Golf. Context politic: poziția Washingtonului În plan diplomatic, președintele american Donald Trump a anunțat joi că Statele Unite nu vor ataca Iranul înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie. Trump a spus că Washingtonul poartă discuții „productive” cu Teheranul, dar că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare. [...]
Reluarea parțială a fluxurilor de țiței prin Golful Persic nu a rezolvat blocajul la carburanți , iar această diferență menține presiunea pe securitatea energetică și pe prețuri, potrivit Adevărul , care citează declarațiile secretarului american pentru energie, Chris Wright, făcute la Congresul Mondial al Petrolului de la Riad. Oficialul SUA a spus că fluxul de petrol din Golful Persic a revenit la 80%-90% din nivelul de dinaintea războiului din Iran, însă aprovizionarea cu produse rafinate (precum motorina) rămâne „puternic afectată”. În prezent, aproximativ 14 milioane de barili pe zi tranzitează Strâmtoarea Ormuz și conductele alternative de transport. De ce contează: problema se mută de la țiței la produse rafinate Chris Wright a avertizat că, deși fluxurile de țiței sunt în mare parte restabilite, situația este „mult mai dificilă” la produse rafinate. Potrivit acestuia, aprovizionarea cu produse rafinate din regiunea Golfului Persic este la 25%-35% din nivelurile de dinaintea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. „Problema țițeiului, despre care vorbim atât de mult, încă persistă, dar în mare parte este controlată” În același context, Wright a indicat că prețul țițeiului se menține, în opinia sa, la un nivel „viabil și rezonabil”, însă a descris cotațiile ca fiind „ușor ridicate”, în comparație cu prețurile mult mai mari ale motorinei pe piețele internaționale, conform EFE și Agerpres . Prețuri și riscuri logistice: Ormuz și ruta Mării Roșii Wright a afirmat că prețurile petrolului Brent au crescut cu aproape 70% de la începutul anului , pe fondul blocadei impuse Strâmtorii Ormuz. În plus, un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă amenințările rebelilor houthi din Yemen , aliați ai Iranului, la adresa transporturilor maritime ale Arabiei Saudite în Marea Roșie. Această rută este prezentată ca alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite după blocarea Strâmtorii Ormuz la începutul conflictului, pe 28 februarie, iar perturbările de transport din regiune continuă să influențeze piețele internaționale, în contextul reuniunii de la Riad. [...]
Irakul își extinde opțiunile de export de țiței după ce compania petrolieră de stat Oil Tanker Company a transportat două milioane de barili prin Strâmtoarea Ormuz , o operațiune descrisă drept prima de acest fel din ultimele decenii, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță economică și operațională: în loc să livreze în portul Basra, Irakul își crește flexibilitatea privind locul și momentul vânzării. Transportul a fost realizat cu un petrolier de mare capacitate (VLCC – „very large crude carrier”, navă pentru volume foarte mari de țiței). Directorul general al Oil Tanker Company, Ali Qais Abdul Jabbar, a spus într-un comunicat că această schimbare ar putea permite companiei petroliere de stat SOMO să valorifice „oportunități mai bune de vânzare și de stabilire a prețurilor”. De ce contează pentru piața petrolului Prin tranzitarea Strâmtorii Ormuz, Irakul își poate ajusta mai ușor logistica exporturilor și poate reacționa mai rapid la cererea din piețe, fără a se limita la livrările în Basra. În termeni practici, flexibilitatea operațională poate influența condițiile comerciale (inclusiv prețul) pe care SOMO le poate obține, în funcție de destinație și momentul livrării. Ce urmează: extinderea flotei Șeful Oil Tanker Company a mai precizat că societatea lucrează la achiziționarea și deținerea unor petroliere specializate pentru țiței, cu obiectivul de a-și extinde flota și de a-și consolida capacitatea de a concura cu companiile regionale de transport maritim. În plan geopolitic și de securitate a rutelor, news.ro notează că Irakul obținuse anterior permisiunea Iranului pentru ca petrolierele irakiene să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul „a închis-o efectiv” în timpul conflictului său cu SUA. [...]
Franța își acoperă peste 10% din consumul de motorină prin acorduri din Golf , după ce președintele Emmanuel Macron a obținut angajamente suplimentare de livrare în contextul scumpirii carburanților, potrivit Al Jazeera . Noile înțelegeri ridică volumele contractate la 295.000 de tone pe lună, într-un moment în care tensiunile geopolitice mențin presiunea pe prețuri și pe lanțurile de aprovizionare. Președinția franceză a anunțat că Franța a securizat încă 200.000 de tone de motorină pe lună din Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Din acest total, aproximativ 100.000 de tone pe lună ar veni din EAU, iar alte 100.000 de tone ar urma să fie obținute în timpul vizitei lui Macron în Bahrain. Împreună cu livrările din Arabia Saudită, angajamentele ajung la 295.000 de tone lunar, „puțin peste 10%” din consumul Franței, conform Palatului Élysée. Ce înseamnă acordurile pentru aprovizionare Miza imediată este reducerea riscului de penurie în lunile de iarnă, pe fondul unei crize a costului vieții care a alimentat proteste violente în Franța. Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, care îl însoțește pe Macron în turneul din Golf, a declarat – citat de AFP – că acordurile ar trebui să „liniștească” populația. „Nu vom rămâne fără motorină în februarie.” Separat, Kuweitul a oferit, potrivit președinției, „angajamente foarte clare” pentru livrări de motorină și kerosen către teritoriile franceze de peste mări Mayotte și Réunion, în Oceanul Indian. Transporturile ar urma să fie direcționate prin Oman pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz . Contextul geopolitic: Hormuz și presiunea pe prețuri Articolul leagă aceste mișcări de războiul SUA-Iran, care menține prețurile energiei ridicate. Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz – principala rută de ieșire pentru exporturile energetice din Golf – ceea ce a împins în sus cotațiile petrolului, iar motorina a fost printre produsele cel mai puternic afectate. În paralel, G7 (prezidat anul acesta de Franța) a convenit la începutul lunii octombrie să elibereze până la 100 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice. Măsuri interne: eliberare din rezerve și țintă de ieftinire Franța a eliberat și 10 milioane de barili de motorină din propriile rezerve, cu obiectivul de a reduce prețurile cu 12–18 cenți pe litru (aprox. 5–8%) începând de luna viitoare, potrivit președinției franceze. De ce contează pentru piață Dincolo de efectul imediat asupra aprovizionării, acordurile indică o repoziționare pragmatică a Franței către contracte de volum cu state din Golf, într-un moment în care rutele și fluxurile energetice sunt perturbate de conflict. Andreas Krieg, profesor la King’s College London, a spus pentru Al Jazeera că aceste înțelegeri se înscriu într-un tipar mai larg de apropiere între statele din Golf și capitale europene, inclusiv pe dimensiuni de securitate și industrie de apărare, pe fondul presiunii resimțite de ambele părți din partea Statelor Unite. [...]
Ucraina intră în iarnă cu stocuri de gaze la maximul ultimilor șase ani , un buffer operațional care reduce riscul de penurie în sezonul rece și menține deschisă opțiunea ca depozitele ucrainene să fie folosite și pentru aprovizionarea mai rapidă a Europei de Est, în pofida intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro . Ucraina a acumulat 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale în depozitele subterane, cel mai ridicat nivel din 2020, a declarat Sergii Fedorenko, director general interimar al companiei de stat Naftogaz , într-un interviu acordat Reuters. Atacuri mai dese, dar stocuri mai mari Fedorenko a spus că instalațiile Naftogaz au fost atacate de peste 400 de ori de la începutul anului, de două ori mai mult decât în 2025. Țintele au inclus unități de producție, procesare și transport al petrolului și gazelor, precum și centrale termice din regiunile apropiate frontului. „Anul acesta, majoritatea instalațiilor noastre au fost atacate. Ne consolidăm apărarea și măsurile de protecție.” În sezonul precedent de încălzire, Ucraina a intrat cu rezerve sub 14 miliarde de metri cubi, iar guvernul estimează că sunt necesare cel puțin 13,2 miliarde de metri cubi pentru traversarea iernii. Cerere internă în scădere și importuri în avans Creșterea rezervelor a fost susținută și de reducerea consumului industrial, după ce bombardamentele rusești au dus la închiderea unor fabrici. Naftogaz estimează că cererea de gaze va coborî la aproximativ 20 de miliarde de metri cubi în 2026, de la 21 de miliarde în anul precedent. Ucraina rămâne importator net de gaze și nu mai cumpără direct gaze rusești din 2015, aprovizionându-se în principal prin Polonia, Slovacia și Ungaria. Potrivit lui Fedorenko, temperaturile extrem de scăzute și atacurile rusești au obligat Naftogaz să importe o cantitate record de 7,8 miliarde de metri cubi de gaze în 2025 și în primul trimestru din 2026. Pentru actualul sezon rece, compania a început achizițiile mai devreme și a contractat deja peste un miliard de metri cubi de gaze, dintre care 25% sub formă de gaze naturale lichefiate (GNL) , cu livrări programate pentru perioada decembrie–martie. Miza pentru Europa: capacitate mare de înmagazinare și tarife mici Ucraina are capacități de înmagazinare subterană de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, cele mai mari din Europa, iar Kievul a propus Uniunii Europene să utilizeze o treime din această capacitate pentru stocarea propriilor rezerve. Fedorenko a mai afirmat că depozitele, situate la adâncimi de peste un kilometru, oferă protecție împotriva atacurilor și permit livrarea rapidă a gazelor către consumatori, în special către statele din Europa de Est, adăugând că tarifele de înmagazinare practicate de Ucraina sunt în prezent cele mai mici din Europa. [...]
Sprijinul exprimat de Sofia pentru importurile de motorină din Rusia riscă să fisureze poziția UE pe sancțiuni , într-un moment în care majoritatea capitalelor europene critică acordul SUA–Rusia ca fiind periculos și contraproductiv pentru presiunea economică asupra Moscovei, potrivit HotNews . Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a sugerat că susține înțelegerea care permite motorinei rusești să ajungă pe piețele americane și globale, invocând în primul rând problema prețurilor la combustibil din Europa. La sosirea la un summit de două zile al liderilor UE, el a spus că miza pentru Europa este reducerea costurilor și păstrarea competitivității, conform Euronews . Ce prevede acordul SUA–Rusia și de ce contează economic Statele Unite și Rusia au convenit, săptămâna trecută, ca Moscova să furnizeze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină pe piețele americane și globale. Președintele SUA, Donald Trump, a susținut că măsura ar reduce prețurile la energie în SUA, un subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului. Trump a indicat și tranșe ulterioare de livrări: 500.000 de tone în noiembrie; încă un milion după aceea. În același timp, experți din domeniul energetic au estimat că acordul ar putea aduce economiei rusești aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) din fonduri americane. Reacția UE și Ucraina: risc de slăbire a sancțiunilor Acordul a fost criticat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care l-a numit „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”, apoi „un cadou” pentru Vladimir Putin și a spus că s-a simțit trădat de SUA. În UE, mai mulți lideri au avertizat că înțelegerea subminează strategia de presiune asupra Moscovei. Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a transmis că guvernul „susține deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei” și lucrează cu partenerii europeni pentru sancțiuni suplimentare. Kaja Kallas , șefa diplomației UE, a insistat că, pentru a opri războiul, este nevoie de „o presiune mai mare asupra Rusiei”. Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei, a spus că UE trebuie să se concentreze pe ceea ce poate face, amintind de episoade anterioare de presiune din partea lui Trump asupra Ucrainei. Cea mai tranșantă critică din material este atribuită premierului Italiei, Giorgia Meloni, care a numit acordul o „alegere foarte riscantă” și a avertizat că: „Acest acord conferă Moscovei legitimitate în timp ce bombele sale continuă să cadă asupra orașelor ucrainene, generează noi venituri pentru finanțarea războiului și slăbește implicit eficacitatea sancțiunilor”. Miza pentru UE: unitatea pe sancțiuni, pusă sub presiune de prețurile la combustibil Poziționarea Bulgariei iese din linia dominantă a UE, care vede acordul ca pe un risc strategic: venituri suplimentare pentru Rusia și un semnal politic ce poate eroda eficiența sancțiunilor. În contrapondere, argumentul invocat de la Sofia este unul economic imediat – prețurile ridicate la combustibil și competitivitatea. În lipsa altor detalii în material despre pași concreți la nivel european, rămâne de urmărit dacă această divergență se va traduce în tensiuni la summitul UE și în negocierile privind eventuale sancțiuni suplimentare. [...]
