Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu repoziționează SUA ca furnizor-cheie de petrol, după ce americanii au depășit Rusia și au devenit cel mai mare exportator de petrol din lume, pe fondul perturbărilor de pe piață generate de războaie, potrivit Mediafax.
Schimbarea de lider vine, conform publicației, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au afectat fluxurile tradiționale de țiței. Mediafax citează Nexta pentru informația privind poziția SUA în exporturile globale.
În material sunt indicate două canale principale prin care oferta globală a fost lovită:
În acest context, SUA ajung să câștige teren în exporturi, pe o piață în care disponibilitatea și rutele de aprovizionare contează la fel de mult ca prețul.
Mediafax notează că, în paralel, președintele Donald Trump a transmis că armata americană va „lovi Iranul… foarte dur în această seară”, sugerând că negocierile dintre părți nu evoluează favorabil.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a mers mai departe, afirmând că SUA ar urma să preia Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră pentru a controla piețele de petrol și gaze ale Iranului.
„La un moment dat, în viitorul nu prea îndepărtat, vom lua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii”
Publicația precizează că astfel de amenințări au mai existat și în trecut, iar acum nu este clar dacă este vorba despre o tactică de negociere sau despre o intenție reală.
Recomandate
Kazahstanul este împins să livreze mai mult țiței, iar România rămâne expusă la deciziile OPEC+ , într-un moment în care restricțiile din strâmtoarea Ormuz amplifică presiunea pe fluxurile globale de petrol, potrivit Profit . Pentru piața românească, miza este directă: Kazahstanul este indicat drept principala sursă de țiței, iar orice schimbare de producție sau de logistică se poate traduce în volatilitate mai mare a costurilor de aprovizionare. Ministrul Energiei de la Astana, Yerlan Akkenzhenov, citat de Reuters, spune că partenerii Kazahstanului cer creșterea livrărilor „în lumina restricțiilor din strâmtoarea Ormuz”, chiar dacă țara are limite în cadrul acordului OPEC+ și constrângeri de infrastructură. „Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului și suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din strâmtoarea Ormuz, partenerii noștri ne cer să creștem livrările. Ei ne cer să mergem la maxim. Desigur, avem constrângeri de infrastructură, în limitele nivelurilor actuale de producție din Kazahstan.” Ce se schimbă în OPEC+ și de ce contează pentru aprovizionare În paralel, alianța OPEC+ a decis să continue creșterea cotelor de producție. Conform informațiilor prezentate, luna aceasta OPEC+ a aprobat o nouă majorare consecutivă, a patra în tot atâtea luni, cu 188.000 de barili pe zi, începând din iulie. Totodată, șapte membri-cheie ai alianței – Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Algeria, Kazahstan și Oman – au majorat deja cotele de producție cu aproape 600.000 de barili pe zi în perioada aprilie–iunie. Limitări: cerere de „maxim” versus infrastructură Deși mesajul partenerilor este de creștere a livrărilor, ministrul kazah indică explicit o limitare practică: infrastructura și nivelurile actuale de producție. Asta sugerează că, chiar și în condiții de presiune pe piață, capacitatea de a crește rapid exporturile poate fi plafonată. Pentru România, care se bazează semnificativ pe țițeiul kazah, combinația dintre tensiunile logistice (Ormuz), disciplina OPEC+ și constrângerile de infrastructură din Kazahstan rămâne un factor de risc pentru stabilitatea aprovizionării și pentru evoluția prețurilor la țiței și, indirect, la carburanți. [...]
Producția celor 11 membri OPEC monitorizați a coborât la 16,13 milioane barili/zi, un minim lunar de după 2000 , pe fondul reducerii exporturilor iraniene după blocada navală impusă de SUA și al perturbării traficului prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Profit . Scăderea față de luna precedentă a fost de 1,06 milioane de barili pe zi, conform unui sondaj citat de News.ro. Reuters notează că nivelul este mai jos decât cel din 2020, din perioada pandemiei, când cererea globală de petrol s-a prăbușit. Iranul, principalul factor: exporturi la minim de cel puțin șase ani Cea mai mare reducere a producției a venit din Iran, după ce blocada americană începută la 13 aprilie a afectat semnificativ exporturile de țiței și condensat. Potrivit sondajului, exporturile iraniene au coborât la cel mai redus nivel din ultimii cel puțin șase ani. În paralel, perturbarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz a amplificat presiunea asupra fluxurilor de export din regiune. Mișcări diferite în interiorul OPEC și planuri OPEC+ blocate În interiorul organizației, Arabia Saudită a raportat o diminuare suplimentară a producției, în timp ce Irakul a reușit să își majoreze livrările, pe fondul unei creșteri a consumului intern. Venezuela și Nigeria au înregistrat, de asemenea, creșteri ale producției. Datele nu includ Emiratele Arabe Unite, care au părăsit OPEC începând cu 1 mai. În același timp, cele opt state din grupul OPEC+ (care include și aliați precum Rusia) conveniseră anterior să majoreze producția în luna mai, însă conflictul cu Iranul și blocada navală americană au împiedicat materializarea acestor planuri. Cum a fost realizat sondajul Sondajul Reuters se bazează pe date privind fluxurile petroliere furnizate de LSEG, pe informații de la companii specializate în monitorizarea transporturilor maritime (precum Kpler ), precum și pe date obținute de la companii petroliere, consultanți și surse din cadrul OPEC. [...]
Donald Trump susține că armata SUA a facilitat în secret transportul a 100 de milioane de barili de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , o afirmație care, dacă ar fi confirmată, ar indica o intervenție cu potențial impact direct asupra fluxurilor de țiței și a riscului geopolitic dintr-un punct-cheie pentru piața globală a energiei, potrivit Libertatea . Președintele american a declarat că a ordonat „luna trecută” o „misiune secretă” a forțelor americane „în sprijinul petrolierelor și al altor nave comerciale” din Strâmtoarea Ormuz, iar rezultatul ar fi fost trecerea a „100 de milioane” de barili de petrol prin strâmtoare. Trump a adăugat că „peste 200 de nave” ar fi reușit să tranziteze zona, conform postării sale pe rețeaua Truth Social. Ce știm și ce nu e confirmat Elementul central al anunțului rămâne nevalidat independent: Trump „nu a prezentat nicio dovadă” pentru a susține afirmațiile, notează publicația. În lipsa unor detalii operaționale, nu este clar ce tip de sprijin ar fi fost acordat navelor comerciale și în ce măsură ar fi schimbat efectiv condițiile de tranzit. Context: tensiuni regionale și presiune pe prețuri În același material este menționat că Trump a minimizat public creșterea prețurilor asociată conflictului din Iran , iar datele oficiale din SUA indică o accelerare a inflației: rata anuală ar fi ajuns la 4,2% în mai, cu o creștere lunară de 0,5%. Potrivit Biroului de Statistică a Muncii, creșterea costurilor energiei ar fi reprezentat 60% din avansul lunar, iar CNN este citat ca sursă pentru această pondere. Pentru piața petrolului, orice semnal privind securizarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz contează deoarece reduce (sau, dacă e contestat, poate amplifica) percepția de risc asupra livrărilor. În acest caz, însă, afirmația rămâne la nivel declarativ, fără documente sau confirmări publice suplimentare în materialul citat. [...]
Rusia admite că atacurile cu drone au perturbat aprovizionarea cu carburanți în sud , iar reacția autorităților – inclusiv limitări locale și oprirea exporturilor de kerosen – arată o presiune operațională directă asupra lanțului intern de distribuție, potrivit Libertatea . Ministerul Energiei de la Moscova a transmis, într-un mesaj pe Telegram, că o „creștere a atacurilor aeriene inamice” asupra companiilor din energie și combustibili a dus la „dificultăți temporare” în alimentarea cu combustibil în mai multe regiuni din sudul Rusiei. Informația este relatată de publicație cu trimitere la Spiegel . „În ultima perioadă, companiile din sectorul combustibililor și energiei s-au confruntat cu o creștere a atacurilor aeriene inamice, ceea ce a dus la dificultăți temporare în aprovizionarea cu combustibil într-o serie de regiuni din sudul țării.” Pentru a menține fluxurile, ministerul anunță constituirea unui grup de lucru împreună cu reprezentanți ai companiilor din sector, cu obiectivul de a asigura „continuitatea aprovizionării” și o distribuție „stabilă și eficientă” la nivel național. Restricții locale și interdicția exporturilor de kerosen Pe fondul acestor perturbări, autoritățile instalate de Moscova în Crimeea și în regiunea Lugansk au introdus deja restricții privind distribuția benzinei. În paralel, guvernul rus a decis „pentru prima dată” să interzică exporturile de kerosen, măsură care ar urma să rămână în vigoare până la sfârșitul lunii noiembrie, conform aceleiași surse. Context: reparații neplanificate și atacuri intensificate asupra rafinăriilor În același registru, vicepremierul rus Alexander Novak a spus, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , că Rusia produce în prezent mai puțin petrol decât estimase inițial, invocând „reparații neplanificate”, fără alte detalii. Libertatea notează că, în ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și altor obiective din industria petrolieră rusă. Kievul susține că miza este dublă: perturbarea alimentării armatei ruse cu combustibil și reducerea veniturilor Moscovei din exporturile de energie. [...]
Rusia admite că atacurile cu drone asupra infrastructurii petroliere au perturbat aprovizionarea cu carburanți , iar autoritățile au început să intervină prin măsuri de control al fluxurilor și prin limitarea exporturilor, potrivit Libertatea . Ministerul Energiei de la Moscova recunoaște dificultăți „temporare” în alimentarea cu combustibil în mai multe regiuni din sudul țării, pe fondul intensificării atacurilor aeriene. Într-un mesaj publicat pe Telegram, ministerul afirmă că valul recent de lovituri a afectat companiile din energie și carburanți și a dus la sincope în distribuție. Instituția susține că situația este gestionată printr-un grup de lucru format împreună cu reprezentanți ai companiilor din sector, cu obiectivul de a menține „continuitatea aprovizionării” și o distribuție „stabilă și eficientă” la nivel național. Măsuri cu impact direct în piață: restricții locale și interdicție la export Problemele de distribuție au început deja să se traducă în decizii administrative. Conform articolului, autoritățile instalate de Moscova în Crimeea și în regiunea Lugansk au introdus restricții la distribuția benzinei. În paralel, guvernul rus a decis „pentru prima dată” să interzică exporturile de kerosen, o măsură care ar urma să rămână în vigoare până la sfârșitul lunii noiembrie. Decizia indică o prioritizare a pieței interne în fața livrărilor externe, într-un moment în care lanțul de aprovizionare este sub presiune. Context operațional: producție sub estimări și reparații neplanificate În același tablou, vicepremierul rus Alexander Novak a declarat, la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , că Rusia produce în prezent mai puțin petrol decât estimase inițial. El a pus situația pe seama unor „reparații neplanificate”, fără să ofere detalii despre cauze. Articolul notează că Ministerul Energiei a recunoscut dificultățile „conform Spiegel”, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere din sudul Rusiei. De ce contează Recunoașterea oficială a problemelor și trecerea la restricții și interdicții de export arată că atacurile asupra rafinăriilor și logisticii petroliere nu mai sunt doar un risc punctual, ci un factor care poate influența funcționarea pieței interne de carburanți și deciziile de politică energetică ale Moscovei. Ucraina susține că intensificarea atacurilor vizează perturbarea aprovizionării armatei ruse și reducerea veniturilor din exporturile de energie, mai arată sursa. [...]
Rusia recunoaște că atacurile ucrainene cu drone au dus la penurie de benzină în Crimeea și în sud , iar efectul imediat este o presiune operațională pe lanțurile de aprovizionare cu carburanți într-un teritoriu-cheie pentru Moscova, potrivit HotNews . Ministerul Energiei de la Moscova a admis că atacurile cu drone asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice au provocat „dificultăți temporare” de alimentare cu combustibil în mai multe regiuni din sud, inclusiv în Crimeea anexată. Informația este relatată de The Moscow Times și BBC . Blocaj logistic și raționalizare la pompă în Crimeea Potrivit relatărilor citate, Crimeea se confruntă cu dificultăți logistice accentuate, după atacuri ucrainene asupra unei autostrăzi și a unui pod care leagă Rostov (sudul Rusiei) de peninsulă, prin Mariupol. Un analist citat de BBC, Clément Molin (Atum Mundi), afirmă că Ucraina a efectuat 300 de atacuri cu drone asupra camioanelor de la începutul lunii mai, inclusiv 30 de cisterne, iar campania s-a intensificat în această lună. Efectele descrise în teren includ: cozi la benzinării și timpi de așteptare de până la 10 ore pentru alimentare; limitarea cantității cumpărate la majoritatea stațiilor la cel mult 20 de litri per persoană, pe bază de cupoane preplătite (dacă sunt disponibile); relatări privind creșteri puternice ale prețurilor la benzină și motorină, pe fondul penuriei. Șeful regional numit de Kremlin, Serghei Aksionov , a recunoscut pe 5 iunie că nu poate fi satisfăcută integral cererea de combustibil „în acest moment” și a spus că sute de autobuze nu vor ieși din depouri din cauza crizei. De ce nu compensează Rusia rapid: rute limitate și riscuri ridicate În condițiile actuale, șoselele rămân principala cale de aprovizionare a peninsulei, în timp ce ruta maritimă este descrisă ca prea periculoasă, după ce mai multe feriboturi ar fi fost scoase din funcțiune de Ucraina. În paralel, traficul pe podul din Kerci (legătura directă cu Rusia continentală) a fost restricționat de atacuri anterioare sau de riscul unor noi lovituri. Un expert citat de BBC, Craig Kennedy (Centrul Davis, Universitatea Harvard), susține că transportul de combustibil pe acest pod a devenit o opțiune riscantă, ceea ce împinge fluxurile terestre prin Mariupol, unde convoaiele rămân vulnerabile. Impact mai larg: de la rafinării la distribuția locală Pe lângă loviturile asupra rutelor logistice, problemele sunt agravate de atacurile la distanță asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol din Rusia, desfășurate de Kiev de câteva luni. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aproape 40% din „capacitatea primară de rafinare a petrolului” a Rusiei a fost scoasă din funcțiune în luna mai din cauza acestor atacuri. În evaluarea lui Craig Kennedy, campania Ucrainei ar trece treptat de la ținte mari (rafinării) către rețele de distribuție locale, mai mici, cu efect mai concentrat asupra populației și a armatei în anumite regiuni, precum Crimeea. Reacția Moscovei: grup de lucru și „piață sub control” Ministerul Energiei rus a anunțat înființarea unui „grup de lucru la nivel de industrie” pentru a asigura funcționarea „stabilă și eficientă” a sectorului energetic. Totodată, The Moscow Times notează că, luna trecută, ministerul încerca să transmită că piața internă a benzinei rămâne „stabilă și sub control”, deși în Crimeea erau introduse treptat măsuri de raționalizare. Crimeea și cel puțin 14 regiuni rusești au introdus ulterior diverse restricții la benzinăriile locale. În afara Crimeei, amploarea reală a penuriei rămâne neclară, unele măsuri părând să vizeze mai degrabă cumpărăturile din panică și acumularea de stocuri decât o criză imediată de aprovizionare. [...]
