Tag: guvernul romaniei
Știri despre „guvernul romaniei”
Ilie Bolojan anunță reformă a pensiilor militare și din ordinea publică - răspuns la pensionări timpurii în sistem
Guvernul pregătește creșterea vârstei de pensionare în sistemul de ordine publică și apărare, ca parte a unei reforme anunțate de premierul Ilie Bolojan, potrivit HotNews.ro . Miza declarată este apropierea de vârsta standard de pensionare, pe fondul presiunilor demografice și al problemelor de sustenabilitate ale sistemului de pensii. Premierul a confirmat că, după reforma din administrația publică, Executivul va trece la reforma pensiilor militare și a celor din sectorul de ordine publică, într-un demers pe care îl descrie ca necesar, nu opțional. În intervenția citată, Bolojan a indicat explicit direcția: limitarea ieșirilor timpurii din activitate și alinierea graduală la regulile generale. „Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută.” Argumentul central invocat de premier ține de piața muncii și de înlocuirea personalului: dacă angajații ies din sistem la 50–52 de ani, statul rămâne fără resursă umană suficientă, iar costurile devin greu de susținut. Bolojan a dat ca exemplu cazul șefului poliției din Sibiu, despre care a spus că s-a pensionat la 47 de ani, situație pe care o consideră „anormală” și cu impact negativ asupra percepției publice. Din punct de vedere al calendarului, Bolojan a legat reforma de adoptarea „pachetului de administrație”. După acest pas, următoarea măsură ar urma să vizeze sectorul de ordine publică și apărare, „după modelul pensiilor magistraților”, formulare care sugerează o abordare similară ca principiu, fără ca în acest stadiu să fie prezentate detalii tehnice sau un proiect de lege. În același interviu, premierul a abordat și bugetul Apărării pe 2026 , însă mesajul principal pe tema pensiilor a rămas creșterea vârstei de pensionare ca instrument de echilibrare a sistemului. În lipsa unor precizări suplimentare în acest moment, rămâne de urmărit cum va fi definită concret apropierea de vârsta standard și ce tranziție va fi propusă pentru categoriile vizate. [...]
Fiscul amână obligativitatea e-Factura pentru cei identificați prin CNP – prelungire până în vara lui 2026
Guvernul amână până la 1 iunie 2026 obligativitatea e-Factura pentru PFA pe CNP , potrivit Profit.ro . Măsura vizează persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin cod de identificare fiscală – CIF), inclusiv venituri din drepturi de autor, meditații și alte activități independente. Obligația pentru această categorie intrase în vigoare la 15 ianuarie 2026, deși ordinul ANAF privind procedura de înființare a registrului a fost publicat ulterior în Monitorul Oficial. Amânarea introduce, practic, un interval tranzitoriu care ar urma să ofere timp suplimentar pentru pregătirea utilizării sistemului. „O altă modificare are în vedere introducerea unui termen de tranziție pentru RO e-Factura, respectiv până la 1 iunie 2026. Astfel, persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin CIF) nu vor fi obligate să utilizeze sistemul RO e-Factura până la 1 iunie 2026. Acest termen le va permite o perioadă de adaptare, testarea funcțională a platformei, precum și un tratament egal cu agricultorii persoane fizice, care beneficiază deja de aceeași amânare”, arată Guvernul. Decizia are relevanță atât pentru persoanele vizate, cât și pentru companiile care lucrează cu ele, deoarece extinderea e-Factura către persoane fizice cu activitate economică „cu caracter de continuitate” (de exemplu operatori foto/video, influenceri, prestatori de servicii) a fost însoțită de obligații și riscuri de sancțiuni în lanț, inclusiv pentru partenerii care acceptă facturi în afara sistemului. În forma introdusă prin „Ordonanța trenuleț” (OUG 89/2025 de modificare și completare a Codului fiscal), obligația de utilizare a RO e-Factura pentru persoanele identificate prin CNP a devenit aplicabilă de la 15 ianuarie 2026. Ulterior, a fost emis Ordinul ANAF 59/2026, care stabilește procedura de înregistrare în registrul e-Factura, inclusiv depunerea formularului 082 înainte de începerea activității economice, iar înregistrarea în sistem ar urma să fie efectuată de autorități în termen de trei zile de la depunere. Conform informațiilor publicate, cei deja înregistrați obligatoriu pot solicita ieșirea temporară din registru, iar cei care nu sunt înscriși trebuie să se înregistreze cu cel puțin trei zile înainte de 1 iunie 2026. Practic, termenul de amânare nu elimină obligația, ci o mută, oferind o fereastră de adaptare până la începutul verii 2026. Înainte de amânare, neconformarea era asociată cu sancțiuni diferențiate: 15% din valoarea totală a facturilor pentru tranzacții B2B (între persoane impozabile) sau amendă între 1.000 și 2.500 de lei pentru tranzacții B2C (către persoane neimpozabile). În plus, companiile care înregistrau în contabilitate cheltuieli pe baza unor facturi primite în afara RO e-Factura (de exemplu, facturi clasice ori PDF) puteau fi sancționate cu amenzi de 15% din valoarea acelor facturi, ceea ce a crescut presiunea de conformare în relația cu furnizorii identificați prin CNP. Pentru mediul de afaceri, amânarea până la 1 iunie 2026 reduce riscul imediat de blocaje operaționale și litigii comerciale în relația cu colaboratorii persoane fizice, dar nu schimbă direcția: companiile ar urma să își revizuiască în continuare listele de furnizori și fluxurile interne, astfel încât, la finalul perioadei de tranziție, facturarea să se facă prin RO e-Factura în condițiile cerute de legislație. [...]
Nicușor Dan anunță că nu vor mai crește taxele în viitorul apropiat - Guvernul respectă angajamentele făcute în fața românilor
Președintele Nicușor Dan spune că nu există risc de noi creșteri de taxe pe termen scurt , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute joi, la Digi 24, în contextul discuțiilor despre măsurile fiscale adoptate în 2025 și cele intrate în vigoare în 2026. Șeful statului a afirmat că actuala coaliție de guvernare funcționează „cu opinteli”, dar că guvernul condus de Ilie Bolojan și-a respectat angajamentele privind calendarul schimbărilor fiscale. În acest sens, Nicușor Dan a susținut că măsurile din iulie-august 2025 și cele aplicate de la începutul lui 2026 au fost anunțate din timp, iar promisiunea că nu vor urma altele a fost menținută. „Până aici Guvernul s-a ținut de cuvânt și nu există niciun fel de perspectivă de majorări de taxe“, a transmis Nicușor Dan. În argumentația sa, președintele a invocat evoluții macroeconomice pe care le consideră favorabile: România ar fi „mai bine decât ținta de reducere de deficit” asumată de guvern, ar exista o reducere a dobânzilor la care statul se împrumută și o „ușoare colectare mai bună”. Pe această bază, Nicușor Dan a reiterat că „nu există risc de creștere de taxe în viitorul apropiat”. Nicușor Dan a comentat și tema taxelor și impozitelor locale, despre care a spus că „într-o lume perfectă n-ar trebui să existe”, subliniind că populația resimte „în buzunarul lor” majorările. Întrebat despre temerile primarilor că o parte mai mare din veniturile locale ar putea fi direcționată către bugetul național, președintele a spus că îi înțelege, dar i-a avertizat că, în condițiile ajustării deficitului, „nu e rezonabil să ceri să ai mai mult decât în 2025”. Totodată, șeful statului a apreciat reducerea taxei pe cifra de afaceri a marilor companii, pe care a descris-o drept un stimulent pentru investiții. În plus, Nicușor Dan a susținut că România ar urma să intre în vară în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce ar reprezenta, în opinia sa, „un certificat” de competitivitate. [...]
Iancu Guda: încasările fiscale din 2025 au depășit calculele teoretice – Indicator al eficienței guvernării
Guvernul Bolojan a depășit în 2025 ținta calculată matematic privind încasările din TVA , înregistrând o creștere peste așteptări în lunile cheie, septembrie și octombrie. Aprecierea vine din partea economistului Iancu Guda , consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, care arată că, deși se aștepta o majorare de aproximativ 16% ca efect cumulat al inflației, creșterii TVA și ajustării consumului, încasările au fost mult mai mari, indicând o eficiență fiscală sporită. Informația a fost publicată de Newsweek România . Ce s-a întâmplat de fapt? Creșterea TVA a fost introdusă la 1 august 2025. Însă, lunile iulie și august nu oferă un tablou real, fiind afectate de un comportament de consum denumit front-loading . Mai exact, mulți români și companii și-au devansat achizițiile pentru a beneficia de cota redusă de TVA, ceea ce a umflat artificial veniturile din iulie și le-a diminuat în august. Septembrie și octombrie 2025 sunt primele luni relevante pentru analiză, întrucât reflectă comportamentul de consum în condiții normale, post-creștere fiscală. „În septembrie, încasările din TVA au crescut cu 20%, deși, teoretic, trebuiau să crească doar cu 16%. În octombrie, diferența este și mai semnificativă: încasările au urcat cu 30%, față de o țintă similară de 16%” , explică Guda. Analiza matematică a așteptărilor: +2% TVA (creștere de cotă), +9,8% inflație (creștere generală a prețurilor), -4% consum (ajustare post-creștere TVA), ⇒ 16% creștere teoretică estimată a încasărilor din TVA . Realitatea a contrazis aceste așteptări, ceea ce sugerează că, pe lângă măsurile fiscale, statul a reușit și o colectare mai eficientă a taxei pe valoare adăugată . Tabel comparativ – încasări TVA și accize 2023–2025 Datele pentru 2025 sunt estimative, în baza evoluțiilor semnalate de Ministerul Finanțelor și Iancu Guda. De ce nu toate produsele aduc accize? O altă explicație legată de așteptările nerealiste privind încasările este neînțelegerea structurii accizelor. Creșterea accizelor cu 10,5% nu înseamnă automat o creștere proporțională a încasărilor din TVA, pentru că doar o mică parte din consumul total este accizabil – în jur de 8% , potrivit lui Guda. Produsele accizabile includ: alcool și băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice (benzină, motorină), energie electrică și gaze naturale, bijuterii, cristaluri și confecții din blană (produse de lux). Astfel, efectul real al creșterii accizelor asupra TVA este mult mai redus decât pare. De exemplu, o majorare de 10% pe segmentul accizabil înseamnă o influență de +0,8% în TVA total colectat. România și „gap-ul” de TVA Deși încasările sunt în creștere, România continuă să sufere de un deficit de colectare a TVA , cunoscut drept gap de TVA , cel mai mare din Uniunea Europeană. Țările din vestul Europei au redus acest deficit prin digitalizare și automatizarea raportărilor fiscale – o direcție pe care și România trebuie să o urmeze pentru a crește sustenabil veniturile bugetare. PE SCURT Datele din septembrie și octombrie 2025 indică o depășire clară a așteptărilor privind colectarea TVA, ceea ce reflectă nu doar impactul creșterii cotei, ci și o eficiență administrativă crescută . Este una dintre puținele vești pozitive din zona fiscal-bugetară, în condițiile în care România se confruntă în continuare cu un deficit ridicat și presiuni pe cheltuieli. [...]
Amânare a angajării răspunderii lui Bolojan pe tăierile din administrație - decizie luată după dispute în Coaliție privind măsurile PSD
Coaliția a decis să amâne angajarea răspunderii Guvernului pe pachetul de reduceri din administrația publică, potrivit HotNews.ro . Decizia a fost luată după peste trei ore de discuții între liderii partidelor de guvernare, în condițiile în care PSD a cerut ca asumarea răspunderii pe reforma administrației să nu fie separată de un al doilea set de măsuri, de „relansare a economiei”, propus de social-democrați. Amânarea este relevantă politic și bugetar pentru că angajarea răspunderii (procedură prin care Guvernul adoptă rapid un pachet legislativ, asumându-și riscul unei moțiuni de cenzură) era programată „în aceste zile”, iar pachetul vizează scăderea cheltuielilor la nivelul primăriilor, consiliilor județene și administrației centrale. Conform informațiilor citate de HotNews, PSD nu a fost de acord ca cele două pachete – reforma administrației și măsurile de relansare economică – să fie asumate în zile diferite, insistând ca ele să fie adoptate în aceeași zi. Deocamdată, coaliția nu a stabilit un nou calendar pentru angajarea răspunderii, însă liderii ar fi căzut de acord pe un proiect de lucru al măsurilor de relansare economică. În acest context, surse participante la ședință au indicat că mai sunt pași de clarificat, inclusiv pe procedură. „Mai sunt detalii de pus la punct si partea de procedură de parcurs”, spun sursele HotNews care au participat la ședință. Înaintea ședinței coaliției, președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au avut, luni dimineață, o discuție de aproximativ două ore la Palatul Cotroceni, cu teme legate de bugetul pe 2026 și de vizita oficială a premierului în Germania. Întâlnirea are loc pe fondul întârzierii bugetului național pentru 2026, despre care HotNews notează că ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie, după ce inițial era așteptat la final de ianuarie sau început de februarie. Pachetul de reformă administrativă, discutat în coaliție timp de circa șase luni, include măsuri precum reducerea cheltuielilor de personal în administrația centrală, diminuarea numărului de posturi în instituțiile prefectului și în primării, precum și eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri personali, dintr-un total de 10.126 prevăzute în organigrame la nivel național. Amânarea angajării răspunderii prelungește incertitudinea asupra momentului în care aceste reduceri vor intra efectiv în vigoare și menține presiunea negocierilor din coaliție, după o săptămână marcată de dispute publice între PSD și premier. [...]
Guvernul schimbă alocarea banilor către primării - Finanțarea va depinde de colectarea taxelor
Guvernul vrea să lege alocările bugetare către primării de performanța la colectare , potrivit Știrile ProTV . Măsura este discutată în contextul pregătirii bugetului pe 2026 și al unei analize guvernamentale care indică o dependență ridicată a administrațiilor locale de transferurile de la bugetul de stat. De ce vrea Guvernul schimbarea: dependența de „centru” și comparația cu UE Premierul Ilie Bolojan a susținut că există „dezechilibre” în administrația locală din România față de alte state din Uniunea Europeană, iar veniturile proprii ale primăriilor sunt mult sub media europeană. În acest context, Executivul ar urmări să stimuleze colectarea taxelor și impozitelor locale printr-un mecanism de alocare diferențiată a fondurilor. „Administrația locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media țărilor Uniunii Europene, fiind dependente într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Nu mai putem să mergem în această formulă.” Guvernul a publicat anterior o analiză comparativă potrivit căreia 83% din bugetele administrațiilor locale din România provin de la stat, față de o medie a Uniunii Europene de 51%. În același timp, taxele și impozitele locale ar reprezenta sub 1% din PIB, comparativ cu 3,7% în Uniunea Europeană, iar cheltuielile cu personalul ar depăși veniturile proprii ale primăriilor, a precizat premierul pe Facebook. Ce propuneri sunt pe masă și ce reacții au apărut Conform relatării, Guvernul discută cu edilii ca fondurile de la buget să fie acordate în funcție de cât de bine își colectează primăriile veniturile proprii: cele eficiente ar urma să primească mai mult, iar celelalte mai puțin. La întâlnirea cu primarii, Executivul ar fi venit și cu o propunere suplimentară: impozitul pe venit să rămână integral la nivel local, iar sumele din TVA să fie reduse. Primarii de comune au semnalat însă riscul ca, fără o parte din banii de la „centru”, să nu poată acoperi cheltuielile sociale. Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor, a declarat că, deși veniturile din impozite și taxe locale au crescut, este nevoie de resurse pentru echilibrarea cheltuielilor și a cerut ca anumite costuri (asistenții persoanelor cu handicap) să fie preluate de stat. Întrebat despre reducerea sumelor transferate de la centru către administrațiile locale, președintele Nicușor Dan a spus că nu vrea să se pronunțe „în general”, dar a indicat că, în condițiile în care „românii au suferit deja” din cauza unor măsuri, o parte dintre investițiile locale ar putea fi amânate pentru 2027. Ce urmează: decizie până la final de ianuarie și legătura cu reforma administrației O decizie ar urma să fie luată până la finalul lunii ianuarie 2026, înainte ca Guvernul să-și angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administrației, notează sursa. Miza, din perspectiva finanțelor publice locale, este schimbarea modului în care se distribuie banii de la buget către primării, cu efecte directe asupra capacității acestora de a finanța cheltuieli curente și investiții, în funcție de cât reușesc să colecteze din taxe și impozite locale. [...]
Bolojan atrage atenția asupra finanțării primăriilor în România - taxele locale scăzute limitează resursele proprii ale administrațiilor locale
Premierul Ilie Bolojan a atras atenția asupra dependenței administrațiilor locale din România de alocările bugetare de la Guvern, subliniind că 83% din bugetele primăriilor provin de la București , informează Știrile ProTV . Această situație contrastează puternic cu media Uniunii Europene, unde transferurile de la bugetul de stat către administrațiile locale reprezintă doar 51,1%. Bolojan a explicat că, în România, veniturile din taxele și impozitele locale sunt extrem de scăzute, reprezentând doar 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68%. De asemenea, veniturile din taxele pe proprietate sunt de 0,55% din PIB în România, comparativ cu 1,85% în UE. Aceste diferențe sunt cauzate de baza fiscală redusă și de problemele de colectare, ceea ce pune o presiune semnificativă pe transferurile de la bugetul central. „România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare. În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a declarat premierul. Un alt dezechilibru identificat de premier este legat de cheltuielile cu salariile în administrațiile locale, care sunt mult mai mari decât veniturile proprii. În România, aceste cheltuieli sunt de 3,07% din PIB, în timp ce veniturile din taxe și impozite locale sunt de doar 0,74% din PIB. În contrast, în UE, salariile sunt acoperite în mare parte din resurse proprii. Premierul a subliniat că Guvernul va implementa un pachet de reformă administrativă pentru a corecta aceste dezechilibre. Acest pachet urmărește să crească veniturile proprii ale autorităților locale, să reducă cheltuielile de personal și să stimuleze dezvoltarea economică locală. De asemenea, se dorește descentralizarea competențelor către autoritățile locale și susținerea performanței în administrație. [...]
Guvernul discută reducerea pensiei cu 85% pentru funcționarii speciali rămași în activitate - Proiectul vizează doar pensiile de serviciu și militare, nu cele contributive
Guvernul vrea să limiteze cumulul salariului cu pensiile speciale la 15% din pensie , potrivit Biziday , care relatează că proiectul a fost discutat în primă lectură și vizează angajații plătiți din fonduri publice care au primit decizii de pensionare. Măsura se aplică „funcționarilor publici cu statut special”, adică persoanelor cu pensii de serviciu sau pensii militare, și ar permite rămânerea în activitate doar la cerere, cu reducerea pensiei cu 85% pe perioada desfășurării activității. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că proiectul nu vizează pensiile contributive (cele bazate pe contribuțiile plătite în sistemul public). Totodată, proiectul ar corela condițiile de aplicare cu Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii și cu deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). „Pentru persoanele care beneficiază de asemenea pensii de serviciu sau militare, proiectul stabileşte posibilitatea menţinerii în activitatea a acestora, doar la cerere, cu condiţia reducerii cuantumului pensiei cu 85%, pe perioada desfăşurării activităţii.” În cazul foștilor procurori sau judecători care se reîncadrează, rămân aplicabile prevederile potrivit cărora, pe durata reîncadrării, pensia de serviciu se reduce cu 85%. În același timp, prevederile nu se aplică aleșilor locali și persoanelor al căror mandat este stabilit expres prin Constituție, pe durata exercitării mandatului, și nici cadrelor didactice din instituțiile publice care asigură formarea inițială și continuă a magistraților, respectiv cadrelor didactice din învățământul militar și juridic superior. Proiectul mai prevede încetarea detașărilor funcționarilor publici și ale personalului contractual în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii și introduce posibilitatea transferurilor în interesul serviciului în maximum 30 de zile. Potrivit declarațiilor Ioanei Dogioiu, actul intră în procedura de avizare, care include și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), iar Guvernul își propune ca în circa două săptămâni avizele să fie obținute, după care proiectul ar urma să fie trimis în Parlament, cel mai probabil cu solicitare de procedură de urgență. [...]
Guvernul a discutat în primă lectură interzicerea cumulului pensie-salariu la stat - proiectul intră în circuitul de avizare
Guvernul a discutat în primă lectură un proiect care limitează cumulul pensie-salariu la stat , potrivit Digi24 . Inițiativa a fost analizată joi, la Palatul Victoria, și vizează funcționarii publici și personalul contractual plătit din fonduri publice, în special în situațiile în care beneficiarii de pensii speciale se angajează în sistemul bugetar. Conform explicațiilor oferite de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu , proiectul se aplică „pensiilor de serviciu și pensiilor militare” și nu afectează pensiile contributive (cele bazate pe contribuțiile plătite de-a lungul carierei). În această formă, măsura ar viza, între altele, pensiile magistraților și pensiile militare, încadrate în categoria pensiilor speciale. Mecanismul anunțat presupune că pensionarii cu pensii speciale care aleg să lucreze la stat ar urma să renunțe la o parte semnificativă din pensie pe perioada activității. Potrivit Ioanei Dogioiu, cei care se angajează în sistemul bugetar „vor trebui să renunțe la 85% din cuantumul pensiei speciale” cât timp își desfășoară activitatea. „Proiectul de lege nu se aplica pensiilor contributive, ci doar pensiilor de serviciu și pensiilor militare - pensiile speciale.” Totodată, proiectul include excepții de la aplicare, menționate de purtătoarea de cuvânt: aleșii locali, cadrele didactice din magistratură și cele din învățământul militar. Discuția în primă lectură indică faptul că textul nu este încă adoptat în forma finală, urmând ca procesul legislativ să continue cu pașii procedurali necesari înainte de o eventuală intrare în vigoare. [...]
Deficitul bugetar cash pe 2025, estimat la 7,65% din PIB - sub ținta de 8,4% la rectificare
Estimarea este una preliminară și indică un deficit de circa 145 miliarde lei, față de aproximativ 160 miliarde lei cât prevedea ținta stabilită la rectificarea bugetară din toamnă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a confirmat public că execuția pe 2025 „surprinde pozitiv”, în condițiile în care România a depășit frecvent țintele de deficit în anii anteriori. Ce spune Ministerul Finanțelor despre corecția față de țintă Nazare a declarat că execuția bugetară nu este încă finalizată și urmează să fie anunțată „spre final de săptămână”, însă a subliniat că deficitul cash pe 2025 este „în jurul cifrei de 7,7% din PIB”, ceea ce ar însemna o ajustare de aproape 1% din PIB față de anul anterior. „Deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, țintea de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB.” Ministrul a mai spus că este vorba despre o corecție de 0,7 puncte procentuale față de ținta de 8,4% pentru 2025 și că explicațiile detaliate vor veni odată cu publicarea cifrelor finale. De unde ar veni economiile: renegocierea PNRR și mutări de proiecte Potrivit ministrului, scăderea deficitului ar fi legată în principal de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ) și de rearanjarea finanțării unor proiecte către fonduri europene, inclusiv prin împrumuturi și granturi. Nazare a susținut că aceste schimbări au fost posibile după ce România a câștigat încrederea Comisiei Europene, inclusiv prin adoptarea unor pachete de măsuri fiscale. În declarația sa, ministrul a indicat mai multe direcții de acțiune care ar fi contribuit la rezultat: renegocierea PNRR; reașezarea unor proiecte pe finanțări europene (împrumuturi și granturi) pentru 10 ministere; mutarea unor proiecte din PNRR către politica de coeziune. În același timp, Profit.ro notează că îmbunătățirea execuției a venit după măsuri de consolidare fiscală în a doua jumătate a anului, inclusiv creșteri de taxe, tăieri de beneficii și limitarea cheltuielilor statului, cu costuri resimțite în principal de populație și mediul de afaceri. Cash versus ESA și ce urmează după publicarea datelor finale Profit.ro arată că datele sunt preliminare și pot suferi ajustări până la publicarea oficială a cifrelor finale, după 25 ianuarie. Publicația mai indică faptul că deficitul calculat pe standardul ESA (metodologia UE) ar urma să fie mai ridicat decât cel cash, posibil în zona de 8% din PIB sau ușor peste, diferența fiind explicată în bună măsură de modul diferit de înregistrare a dobânzilor și, eventual, de obligații amânate la plată. În termeni simpli, deficitul cash urmărește încasările și plățile efective din execuția lunară, în timp ce deficitul ESA include și ajustări contabile cerute de standardul european, precum costuri cu dobânzile și facturi neplătite la timp. Implicații pentru finanțare și bugetul pe 2026 Un deficit sub ținta oficială ar putea fi bine primit de piețele financiare, în contextul în care investitorii se așteptau mai degrabă la un rezultat ușor peste 8%, pe fondul semnalelor pozitive transmise de guvernanți în ultimele săptămâni, mai notează Profit.ro. Publicația subliniază că România are nevoie de rezultate mai bune în finanțele publice pentru a reduce costurile de împrumut, în condițiile în care dobânzile rămân o problemă majoră. Pentru 2026, ministrul Finanțelor a anunțat o țintă de deficit între 6% și 6,5%, care urmează să fie stabilită mai ferm odată cu finalizarea proiectului de buget. Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a declarat pentru Profit.ro că datele bugetare vor fi definitivate la jumătatea lunii februarie și că estimează un plan de finanțare de 267–275 miliarde lei, cu o scădere a împrumuturilor prin eurobonduri față de 2025. [...]
Bolojan pune PNRR în centrul agendei de investiții - presiune pe implementare și termenele UE
Guvernul vrea să absoarbă în 2026 zece miliarde de euro din PNRR , un obiectiv pe care premierul Ilie Bolojan îl numește prioritatea principală de investiții, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 17 ianuarie, la Botoșani, după o întâlnire cu primarii din județ. Miza este legată de termenele de implementare și de riscul de a pierde finanțarea nerambursabilă (granturi), dacă proiectele nu sunt finalizate la timp. Bolojan a indicat luna august ca reper pentru închiderea absorbției, subliniind și necesitatea ca proiectele finanțate prin împrumuturi să ajungă la „finalitate”, adică să fie duse până la capăt și să producă rezultate. „Pentru România, cel mai important capitol de investiţii anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbţia până în august, în aşa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan. Din perspectivă economică, absorbția integrală a celor 10 miliarde de euro ar însemna un impuls semnificativ pentru investițiile publice și private, cu efect direct în activitatea firmelor din construcții, proiectare, echipamente și servicii conexe. Dezideratul este creșterea PIB-ului: intrarea efectivă a banilor în economie, prin plăți către contractori și furnizori, tinde să ridice cererea internă și să accelereze formarea brută de capital (investițiile), mai ales în proiecte de infrastructură și modernizare. Al doilea punct de interes este numărul de locuri de muncă create. În practică, o absorbție mare într-un interval scurt poate susține angajări temporare și permanente în șantiere, în lanțurile de aprovizionare și în administrația de proiect (management, achiziții, verificare, audit). Efectul se vede atât local – în județe unde se execută lucrări și se cumpără servicii – cât și național, prin comenzi distribuite către companii din mai multe regiuni. Totuși, în lipsa unor estimări oficiale în materialul citat, impactul asupra PIB și asupra ocupării poate fi descris doar calitativ, nu cuantificat. În același context, premierul a discutat cu primarii din Botoșani despre proiecte de infrastructură mare și conectivitatea regiunii de nord-est la rețeaua de autostrăzi. El a menționat aprobarea de către Comisia Europeană a Programului SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care ar include 4,3 miliarde de euro „pentru cele două capete de autostradă”, menite să îmbunătățească legătura regiunii spre București, informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres . Pe agenda discuțiilor au intrat și teme de administrație locală – reduceri de posturi în primării, taxe și impozite locale, precum și blocaje administrative care pot încetini investițiile. Bolojan a vorbit și despre un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de tip investiții teritoriale integrate, pentru a atrage investiții suplimentare în nord-est, cu obiectivul declarat de a crea condiții de dezvoltare. În termeni de consecințe, mesajul premierului pune presiune pe implementare și pe respectarea termenelor asumate față de Uniunea Europeană : dacă absorbția nu se materializează în plăți și proiecte finalizate, România riscă să piardă granturi și să rămână cu proiecte începute, dar fără rezultate economice complete. Pentru economie, diferența dintre „contractat” și „executat” este esențială: doar execuția și decontarea se traduc în PIB și în locuri de muncă, în timp ce întârzierile pot reduce efectul de multiplicare și pot împinge investițiile în afara ferestrei de finanțare. [...]
Guvernul ajustează impozitele pentru clădiri și terenuri; creștere medie de 70% a bazei de impozitare
Guvernul estimează venituri bugetare mai mari cu 3,7 miliarde de lei în urma majorării impozitelor locale , scrie Profit.ro . Această creștere este rezultatul ajustării impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport, care ar aduce o creștere a veniturilor cu 30% comparativ cu anul trecut. Executivul a explicat că noile cuantumuri ale impozitelor vor rămâne la bugetele locale, având în vedere că, din cauza deficitului bugetar, Guvernul nu mai poate transfera sume către acestea. Majorarea medie a impozitelor pe proprietate este estimată la 70%-80%, dar în anumite cazuri pot apărea diferențe semnificative. Principalele contribuții la creșterea veniturilor sunt: Clădiri: +1,42 miliarde lei Terenuri: +1,09 miliarde lei Autoturisme și mijloace de transport: +1,18 miliarde lei Guvernul subliniază că măsurile sunt tranzitorii, până la implementarea completă a impozitării la valoarea de piață, preconizată să înceapă de la 1 ianuarie 2027. Până atunci, baza de impozitare pentru clădiri și terenuri va fi recalibrată pentru a elimina valorile istorice care nu mai reflectă realitatea economică. Creșterea bazei de impozitare este de aproximativ 70%, ajungând la 2.677 lei/mp, o valoare considerată realistă pentru construirea unei locuințe cu finisaje standard. Aceasta va servi ca referință tehnică până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. [...]