Știri
Știri din categoria Infrastructură

Contractul de 4,87 miliarde lei pentru tronsonul Moțca–Târgu Frumos din A8 a fost atribuit după reevaluarea ofertelor , iar CNIR spune că prioritatea imediată este semnarea și respectarea termenelor impuse de finanțarea europeană, potrivit Agerpres . Asocierea SA&PE Construct SRL (lider) – Tehnostrade SRL, Spedition UMB, Euro-Asfalt a câștigat contractul de proiectare și execuție pentru tronsonul 1 Moțca – Târgu Frumos al Autostrăzii A8, în lungime de 27 de kilometri. Valoarea ofertei este de 4,87 miliarde lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată din Programul SAFE . Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a declarat că, odată cu această atribuire, toate cele patru tronsoane ale A8 Moțca – Iași – Ungheni au constructori, iar obiectivul este semnarea cât mai rapidă a contractelor de proiectare și execuție. CNIR indică și că, alături de cele patru loturi deja în proiectare dintre Târgu Mureș și Târgu Neamț, instituția va derula contractele pentru „acești 200 de kilometri” ai A8. Ce presupune tronsonul și care sunt lucrările majore Pe traseul dintre Târgu Neamț (Moțca) și Târgu Frumos sunt prevăzute: 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de 8,5 kilometri; patru tunele, cu o lungime totală de 1,7 kilometri; trei noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. Legătura cu A7, tratată ca prioritate în contract În cadrul aceluiași contract, pentru a asigura conexiunea între secțiunea III Leghin – Târgu Neamț de pe A8 și DN2, respectiv A7 (Autostrada Moldovei Bacău – Pașcani), CNIR precizează că va fi construit „cu prioritate” un segment de autostradă de 5,5 kilometri, cu termen de maximum 12 luni. CNIR subliniază că miza imediată este semnarea contractului și respectarea termenelor de realizare, în condițiile instrumentului european care asigură fondurile necesare proiectului. [...]

România a adăugat 131 km de autostradă în 2025, dar o parte importantă din rețeaua rutieră rămâne îmbătrânită tehnic , cu segmente semnificative care au durata de serviciu depășită, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate de Agerpres . La nivelul întregii rețele, drumurile publice din România însumau 87.220 km la finalul lui 2025. Din acest total, 18.193 km (20,8%) erau drumuri naționale, 35.131 km (40,3%) drumuri județene și 33.896 km (38,9%) drumuri comunale. Modernizare versus „durată de serviciu depășită” Structura rețelei după tipul de acoperământ arată că peste jumătate din drumuri sunt modernizate, însă indicatorii de stare tehnică sugerează presiune pe lucrările de întreținere și reabilitare: 52,5% (45.806 km) drumuri modernizate; 23,5% (20.455 km) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere; 24% (20.959 km) drumuri pietruite și de pământ. Din punct de vedere tehnic, INS indică faptul că 26,8% din lungimea drumurilor modernizate și 38,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere aveau durata de serviciu depășită. Cum arată rețeaua de drumuri naționale: autostrăzi și drumuri expres În interiorul rețelei de drumuri naționale, autostrăzile însumau 1.268 km (7%), iar drumurile expres 138 km (0,8%). Totodată, 6.189 km (34%) din drumurile naționale erau drumuri internaționale. Din perspectiva capacității (număr de benzi), INS consemnează că 2.530 km (13,9%) erau drumuri cu patru benzi, 315 km (1,7%) drumuri cu trei benzi și 40 km (0,2%) drumuri cu șase benzi. Județene și comunale: modernizare parțială, pietruite încă multe la comunale La drumurile județene, 53,5% din lungime era reprezentată de drumuri modernizate. În cazul drumurilor comunale, 32,3% erau drumuri pietruite. Context: rețeaua feroviară, la final de 2025 La 31 decembrie 2025, lungimea liniilor de cale ferată de folosință publică în exploatare era de 10.615 km, din care 10.519 km (99,1%) cu ecartament normal, 91 km (0,9%) cu ecartament larg și 5 km cu ecartament îngust. Densitatea liniilor la 1.000 km pătrați teritoriu era de 44,5 la mie, cu cele mai mari valori în București-Ilfov (206,3 la mie), Vest (60 la mie), Nord-Vest (47,8 la mie) și Sud-Muntenia (43,8 la mie). [...]