Știri
Știri din categoria Infrastructură

CNAIR schimbă standardul pentru drumurile expres, cu efect direct asupra costurilor și proiectării viitoare: noile DEx vor fi proiectate cu bandă de urgență și alveole de staționare, potrivit Economedia. Decizia a fost luată de Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR, după o analiză a traficului pe rețeaua existentă, cu obiectivul declarat de creștere a siguranței rutiere.
Schimbarea înseamnă, în practică, o platformă mai lată pentru viitoarele drumuri expres și introducerea unor zone dedicate opririlor de urgență. Dincolo de componenta de siguranță, modificarea standardului are impact operațional și bugetar: lățimi mai mari și lucrări suplimentare se traduc, de regulă, în proiectare revizuită și consum mai mare de teren și materiale, acolo unde proiectele nu sunt încă „înghețate” în execuție.
CNAIR introduce două schimbări principale:
Aplicarea noilor cerințe diferă în funcție de stadiul proiectelor:
Decizia CNAIR este prezentată într-o postare publică, disponibilă aici.
Recomandate

CNAIR a schimbat standardele pentru drumurile expres, introducând bandă de urgență și alveole la 1,5–3 km , o modificare care va influența direct proiectarea și modernizarea viitoarelor tronsoane, potrivit Libertatea . Consiliul tehnico-economic (CTE) al CNAIR a aprobat pe 15 iunie 2026 noile standarde tehnice pentru Drumurile Expres (DEx), după analizarea traficului, cu obiectivul declarat de a crește siguranța și fluența circulației. Ce se schimbă, concret, în proiectarea drumurilor expres Principala modificare este lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,50 metri la 23,00 metri, pentru a permite o bandă de staționare de urgență cu lățimea de 2,5 metri. În același timp, noile standarde păstrează benzile de circulație de 3,50 metri și stabilesc viteza maximă la 120 km/h. Pe lângă banda de urgență, CNAIR introduce și o soluție complementară: alveole pentru staționare de urgență, amplasate la intervale între 1,5 km și maximum 3 km, în zone cu vizibilitate bună. Conform informațiilor din articol, alveolele vor avea o lungime de 145 metri. Ce înseamnă pentru drumurile deja deschise sau aproape finalizate Pentru drumurile expres existente sau aflate aproape de finalizare, CNAIR indică faptul că implementarea modificărilor nu va fi imediată, ci legată de proiecte viitoare de modernizare. „Pentru drumurile expres existente (DEx Craiova-Pitești și DEx Tureni-A3) sau pentru cele care sunt aproape de finalizare (DEx Brăila-Galați) modificările vor fi implementate cu ocazia unor viitoare proiecte de modernizare”, a transmis CNAIR. Sunt menționate explicit ca exemple: DEx Craiova–Pitești, DEx Tureni–A3 și DEx Brăila–Galați. Diferențele față de autostrăzi rămân, dar se reduc Noile standarde apropie drumurile expres de autostrăzi, însă diferențele tehnice rămân relevante: Lățime platformă : autostrăzi 26,00 m vs. drum expres 23,00 m (nou standard); Lățime benzi : autostrăzi 3,75 m vs. drum expres 3,50 m; Viteză maximă : autostrăzi 130 km/h vs. drum expres 120 km/h; Staționare de urgență : autostrăzile au bandă continuă, în timp ce drumurile expres vor avea bandă de 2,50 m și/sau alveole, în funcție de soluțiile tehnice și de teren. Context: rețeaua crește, iar normele se ajustează Actualizarea standardelor vine pe fondul extinderii rețelei: România a ajuns la 1.372 km de autostrăzi și drumuri expres dați în trafic , iar alți 887 km de șosea rapidă sunt în execuție, conform datelor oficiale citate în articol. În acest context, CNAIR a început și investigații geotehnice pentru drumurile expres Buzău–Brăila și Brăila–Tulcea. Din perspectiva utilizatorilor, schimbarea cu impact imediat în exploatare este apariția unor soluții dedicate pentru opriri de urgență, într-o rețea care se extinde rapid și care, până acum, a fost criticată pentru spațiul insuficient de staționare pe anumite tronsoane de drum expres. [...]

Prima inaugurare de autostradă din 2026 ar putea veni în iulie , dar depinde de finalizarea nodului rutier Românași , care va face legătura dintre A3 și rețeaua de drumuri din zonă, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: fără acest nod, cei 12,24 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului nu pot fi deschiși traficului, chiar dacă lucrările pe secțiune sunt aproape gata. Segmentul Zimbor – Poarta Sălajului, din județul Sălaj, este parte din tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului, aflat în execuție, cu termen estimat de finalizare în 2026. Dacă va fi deschis, ar adăuga un nou lot pe traseul Cluj-Napoca – Oradea, după ce ultimul tronson inaugurat dinspre Cluj a fost Gilău – Nădășelu, în septembrie 2018. „Gâtul de sticlă”: nodul Românași Condiția pentru deschiderea circulației pe cei 12,24 km este finalizarea nodului rutier Românași, licitat separat, cu lucrări începute în 2025. Nodul ar urma să asigure conexiunea dintre Autostrada Transilvania (subsecțiunea Zimbor – Poarta Sălajului), DN1F (Cluj-Napoca – Zalău) și DJ108A (spre Jibou și Benesat). Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a indicat că stadiul fizic al lucrărilor la nodul Românași a ajuns la 72%, menționând lucrări la taluzuri și rigole, precum și montarea parapetelor de protecție. Stadiul pe Zimbor – Poarta Sălajului și calendarul posibil La 28 mai, șeful CNAIR anunța că secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului ajunsese la 98% stadiu de execuție. Potrivit CNAIR, constructorul român UMB Spedition era mobilizat cu 100 de muncitori și 60 de utilaje, iar lucrările în derulare includeau, între altele, fundații pentru colectarea apelor pluviale, drumuri de exploatare, ziduri de sprijin și aplicarea de straturi de vopsea anticorozivă pe anumite structuri. Asociația Pro Infrastructura, prin Ionuț Ciurea, a declarat pentru publicație că lotul ar putea fi deschis „rapid, în iulie, dacă se dorește”, iar legătura de la Nădășelu spre Zimbor ar putea veni „în decembrie”, susținând că „constructorul (UMB) nu a tras maxim pentru a deschide în luna mai”. „El ar putea fi deschis rapid, în iulie, dacă se dorește. Iar de la Nădășelu spre Zimbor, în decembrie. Din păcate constructorul (UMB) nu a tras maxim pentru a deschide în luna mai.” Ce urmează pe A3 în 2026: viaducte și încă un tronson în Bihor Pentru 2026, este așteptată finalizarea a aproape 70 km din Autostrada Transilvania (A3), potrivit sursei: tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului (42,84 km) și secțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km). Pe Nădășelu – Poarta Sălajului, circulația pe întreaga lungime ar urma să fie posibilă după finalizarea viaductelor de la Nădășelu (1,2 km) și Topa Mică (2 km), licitate separat și executate de asocierea condusă de Ozaltin. Investiția este de aproape 995 milioane lei, fără TVA, finanțată prin Programul Transport 2021–2027, iar progresul pe ambele șantiere a depășit 50%, cu finalizare așteptată în 2026. Lucrările sunt descrise ca fiind complexe, într-o zonă unde alunecările de teren au impus devierea traseului inițial. În Bihor, al doilea tronson așteptat în 2026 este Suplacu de Barcău – Chiribiș, unde cele mai complexe lucrări vizează viaductul de la Suplacu de Barcău, început în 2004: 1,8 km lungime, 45 de deschideri, peste lacul de acumulare din localitate. Până la finalizarea subsecțiunii Poarta Sălajului – Zalău (circa 15 km), șoferii ar urma să iasă de pe autostradă prin nodul Românași. Subsecțiunea Poarta Sălajului – Zalău este parte din contractul Poarta Sălajului – Zalău – Nușfalău (41 km), care include Tunelul Meseș , de 2,89 km. [...]

Începerea lucrărilor la al treilea tunel pe Secțiunea 2 Boița–Cornetu mută presiunea pe avizele de mediu , un pas fără de care șantierul nu poate primi autorizațiile de construire necesare pentru întregul lot, potrivit G4Media . Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, a anunțat pe Facebook că se lucrează simultan la trei tuneluri din sectorul montan al Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), informație preluată de Agerpres. Pe tunelul Balota (500 m) au început săpăturile, fiind excavați primii 16 metri, urmând realizarea portalului de ieșire. La tunelul Robești (900 m), stadiul fizic este de 36%, cu excavația ambelor galerii finalizată, iar următoarele etape vizează hidroizolația și betonarea. La tunelul Boița 1 (două galerii de 264 m și 247 m) au fost excavați 87 m, respectiv 21 m, iar stadiul fizic a ajuns la 17,17%. Pasul critic: Acordul de Mediu Revizuit Cristian Pistol indică drept etapă-cheie obținerea Acordului de Mediu Revizuit de la Ministerul Mediului, condiție obligatorie pentru emiterea autorizațiilor de construire pe tot șantierul. „Pasul critic care urmează nu ține de constructor, ci de avize: lucrările depind de eliberarea Acordului de Mediu Revizuit de către Ministerul Mediului, condiție obligatorie pentru Autorizațiile de Construire pe tot șantierul.” Dimensiunea proiectului și stadiul din teren Pe șantier sunt, potrivit CNAIR, 562 de muncitori și 155 de utilaje, iar stadiul fizic pe întreaga secțiune a ajuns la 11,63%. Secțiunea 2 Boița–Cornetu are 31,33 km și include: șapte tuneluri, cu o lungime totală de aproximativ 5 km; 24 de poduri și 24 de viaducte, cu o lungime cumulată de circa 11 km. Contractul este finanțat prin Programul Transport și are o valoare de 4,25 miliarde lei, fără TVA. Pistol afirmă că este „cea mai dificilă secțiune” a Autostrăzii Sibiu–Pitești, parte a tronsonului montan care traversează Carpații și leagă Transilvania de Muntenia. [...]

România nu pierde finanțarea europeană prin SAFE pentru loturile restante din A7 și A8 , deși termenul-limită de 31 mai pentru semnarea contractelor a fost depășit, pentru că proiectele sunt încadrate ca transfrontaliere, potrivit Adevărul . Interpretarea Ministerului Transporturilor este că, în acest caz, regulamentul permite semnarea contractelor și după 31 mai. Întârzierea vizează trei dintre cele nouă loturi finanțate prin SAFE, pentru care contractele nu sunt încă semnate, pe fondul contestațiilor și al unor condiții administrative suplimentare. Secretarul de stat Horațiu Cosma a explicat că segmentele incluse de România în SAFE au extensii în Republica Moldova și Ucraina, ceea ce le plasează în categoria achizițiilor comune/proiectelor realizate în parteneriat între state, tratate diferit de Comisia Europeană. De ce nu se aplică „strict” termenul de 31 mai Regulamentul SAFE prevede, „în principiu”, încheierea contractelor până la 31 mai; altfel, statele membre ar trebui să recurgă la achiziții comune la nivel european. În cazul loturilor A7 și A8 prinse de România în SAFE, Ministerul Transporturilor susține că statutul transfrontalier (cu porțiuni de autostradă în Republica Moldova și un segment de drum modernizat în Ucraina, „la pachet” cu proiectul din România) face posibilă semnarea contractelor și după termen. „Sectoarele [...] sunt considerate de Comisie o achiziție comună, un proiect realizat în parteneriat de mai multe state. Iar pe regulamentul SAFE, asta se încadrează la posibilitatea de a semna contracte și după 31 mai”, a declarat Horațiu Cosma. Ce loturi sunt încă blocate și ce urmează Pe A8, două loturi sunt în contestații: Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km) , câștigat de Danlin XXL, contestat de Strabag și Makyiol; Iași – Ungheni (15,5 km) , atribuit asocierii Itinera SPA (lider) – ICM S.P.A. – Saipem S.P.A., contestat de Concelex și Construcții Erbașu. Pe A7, lotul Bălcăuți – Siret (12,7 km) urmează să fie contractat de CNAIR cu asocierea FAR Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans, după ce CNSC a respins contestațiile MIS Grup și Concelex, însă semnarea depinde și de finalizarea unui acord cu Ucraina pentru componenta transfrontalieră din zona Siret, potrivit oficialului din Ministerul Transporturilor. În privința calendarului, Horațiu Cosma a indicat că sunt așteptate deciziile CNSC pentru loturile Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni , iar după acestea contractele ar urma să fie semnate „imediat”. Prioritizarea devine critică, pentru că SAFE nu acoperă tot necesarul Un element important pentru implementare este că finanțarea prin SAFE nu acoperă integral necesarul pentru cele nouă loturi. În acest context, președintele Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, susține că autoritățile ar trebui să prioritizeze segmentele cu impact economic și de trafic mai mare, în special legătura Iașiului la A7 prin tronsonul Pașcani – Lețcani . „Cea mai importantă bucată din A8 este legarea Iașiului de A7 prin tronsonul Pașcani–Lețcani. Este, de departe, segmentul cu cel mai mare impact economic și de trafic”, a spus Ionuț Ciurea. [...]

UMB a început asfaltarea pe lotul Mircești–Pașcani, iar ținta CNAIR este un coridor rutier continuu de 397 km între București și Pașcani până la finalul lui 2026 , potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă termenele sunt respectate, legătura rutieră rapidă ar reduce semnificativ timpii de deplasare pe axa București–Moldova și ar schimba fluxurile de transport pe una dintre cele mai aglomerate direcții din țară. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat că antreprenorul român UMB Spedition a început așternerea stratului de bază pe primii 11 kilometri din lotul 3 al A7 (Mircești–Pașcani), care are în total 28,09 km. În paralel, pe șantier se lucrează la terasamente, structuri, relocări de rețele de apă potabilă și montarea elementelor ITS (sisteme inteligente de transport, folosite pentru managementul traficului și siguranță). Ce se construiește și cât costă Lotul 3 Mircești–Pașcani este finanțat prin PNRR, iar valoarea contractului este de 1,76 miliarde lei (fără TVA), conform informațiilor transmise de șeful CNAIR. Antreprenorul „s-a angajat” să deschidă circulația pe întreg lotul (28,09 km) până la finalul anului 2026, potrivit aceleiași surse. 397 km de drum rapid București–Pașcani: din ce se compune traseul Obiectivul indicat de CNAIR pentru 2026 este ca șoferii să poată circula pe 397 km de autostradă și drum de ocolire între București și Pașcani, astfel: A3 (București–Ploiești): 62 km A7 (Ploiești–Pașcani): 319 km Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: 16 km Totalul cumulat menționat este de 397 km. Ce urmează și care este limita informației Calendarul rămâne condiționat de respectarea angajamentului de deschidere „până la finalul anului 2026”, formulare care indică o țintă, nu o certitudine. Digi24 relatează începutul asfaltării pe lotul Mircești–Pașcani ca etapă de execuție, dar nu oferă în acest material un grafic de punere în trafic pe segmente sau date despre eventuale riscuri de întârziere. [...]

Închiderea temporară a unor spații de servicii pe A7 reduce opțiunile de oprire pe tronsonul Buzău–București , într-un context în care infrastructura de suport pentru șoferi este încă limitată pe această autostradă, potrivit Antena 3 . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică, vor fi închise temporar spațiile de servicii situate la km 28+400, Calea 2, pe Autostrada A7 (Buzău–București). „Din cauza întreruperii alimentării cu energie electrică, spațiile de servicii situate la km 28+400, Calea 2, pe Autostrada A7 (Buzău – București) vor fi închise temporar. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere.” Ce înseamnă operațional pentru șoferi Măsura afectează direct posibilitatea de a opri pentru servicii de bază pe A7, Antena 3 notând că autostrada „încă nu le pune la dispoziție șoferilor suficiente spații de servicii”, iar închiderea celor de la km 28+400 restrânge și mai mult alternativele pe traseu. Ce urmează În materialul citat nu este precizat un termen de redeschidere. Într-o relatare separată, Adevărul menționează că autoritățile nu au anunțat deocamdată un calendar pentru reluarea activității, redeschiderea urmând să aibă loc după remedierea problemei tehnice. Context: probleme recente pe șantierele A7 Separat de închiderea spațiilor de servicii, CNAIR a comunicat anterior că mai multe șantiere de pe Autostrada A7 au fost inundate după vijelii și ploi abundente, fiind afectate sectoare între Focșani și Pașcani, unde activitatea nu se poate desfășura „în ritm normal”, conform aceleiași surse. [...]