Știri
Știri din categoria Infrastructură
Turcia a deschis un nou aeroport civil la Ankara pentru a prelua zborurile oficiale de la summitul NATO din 7–8 iulie, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra fluxurilor aeriene din capitală și asupra capacității de primire a delegațiilor, potrivit G4Media.
Noul aeroport este o extensie a bazei militare din Etimesgut, aflată la periferia vestică a Ankarei, folosită până acum exclusiv ca aerodrom militar. Aeroportul are codul IATA ANK și este situat la 15 kilometri în linie dreaptă de centrul orașului, urmând să completeze aeroportul Esenboga (ESB), până acum singurul utilizat pentru zboruri civile, aflat la 25 de kilometri nord de Ankara.
Delegațiile oficiale care vor participa la summitul NATO sunt programate să aterizeze pe noul aeroport, de unde accesul către palatul prezidențial – locul reuniunii – este mai rapid, acesta fiind la circa 10 kilometri distanță, a declarat Recep Tayyip Erdogan la inaugurare.
Modernizarea aerodromului militar a durat opt luni și a inclus, conform informațiilor citate de G4Media:
În primă fază, aeroportul va găzdui zboruri diplomatice și de protocol, iar o dată pentru introducerea zborurilor comerciale nu este încă stabilită, indică EFE, citată de Agerpres.
Erdogan a susținut că noul aeroport va contribui la descongestionarea traficului de la Esenboga, care ar fi crescut în ultimii 20 de ani de la 3 milioane la 15 milioane de pasageri pe an.
Recomandate
Lucrările la nodul rutier Roman-Sud de pe A7 Bacău–Pașcani avansează, cu efect direct asupra conectării la DN2 și a fluxurilor logistice din zonă , potrivit Economica , care redă un anunț al DRDP Iași și imagini recente de pe șantier. În teren, în zona Horia – Secuienii Noi, se lucrează în această perioadă la așternerea mixturilor asfaltice și la amenajarea bretelelor de conexiune cu DN 2 , elemente esențiale pentru funcționarea nodului și pentru preluarea traficului între autostradă și drumul național. În paralel, sunt în desfășurare lucrări de montare a grinzilor la pasajul peste calea ferată din apropiere, pasaj care face parte din breteaua de acces din DN 2. De ce contează nodul Roman-Sud în economia proiectului A7 Nodul rutier Roman-Sud este poziționat la joncțiunea loturilor 1 și 2 ale secțiunii A7 Bacău – Pașcani, respectiv: Lotul 1: Săucești – Trifești Lotul 2: Trifești – Gherăești Prin rolul de legătură între loturi și prin conexiunea la DN2, nodul este un punct operațional cheie pentru modul în care traficul va intra și ieși de pe autostradă în această zonă. Cine execută lucrările Antreprenorul este asocierea : S.C. Spedition UMB S.R.L. S.C. SA&PE Construct S.R.L. S.C. Tehnostrade S.R.L. Anunțul DRDP Iași la care face trimitere materialul este publicat pe pagina de Facebook a direcției: DRDP Iași . [...]
România își acoperă cofinanțarea pentru Brașov–Sighișoara cu un împrumut BEI de 630 milioane euro (aprox. 3,15 miliarde lei), într-un proiect feroviar de 2,25 miliarde euro, potrivit Economedia . Finanțarea de la Banca Europeană de Investiții completează fondurile europene și contribuția de la bugetul de stat, miza fiind accelerarea modernizării unui tronson cheie din coridoarele europene TEN-T și eliminarea unui punct de congestie cu impact direct asupra transportului de marfă și pasageri. Proiectul vizează modernizarea a 113 kilometri de cale ferată dublă și electrificată între Brașov și Sighișoara, în centrul României. După finalizarea lucrărilor, capacitatea liniei ar urma să crească atât pentru pasageri, cât și pentru marfă, cu efecte așteptate în reducerea timpilor de călătorie, creșterea fiabilității și îmbunătățirea siguranței. Ce se schimbă operațional pe tronson Linia modernizată este proiectată să permită: viteze de până la 160 km/h pentru trenurile de pasageri; viteze de până la 120 km/h pentru trenurile de marfă; circulația unor trenuri de marfă mai lungi și mai grele. Estimările din comunicatul citat indică un trafic anual de aproximativ patru milioane de pasageri și transportul a șase milioane de tone de marfă pe această rută. Integrare în rețeaua europeană și standarde tehnice Tronsonul face parte din coridoarele TEN-T Rin–Dunăre și Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee, iar modernizarea este prezentată ca o soluție pentru eliminarea unui blocaj de pe rute strategice și pentru întărirea conexiunilor României cu rețeaua feroviară europeană. Din punct de vedere tehnic, linia va fi echipată cu ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar), un standard care susține interoperabilitatea (posibilitatea ca trenurile și sistemele să funcționeze coerent între țări) și creșterea siguranței. Gările și stațiile sunt incluse în programul de modernizare, cu obiectivul de a face transportul mai accesibil, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități și mobilitate redusă. De ce contează finanțarea: presiune mai mică pe buget și efecte economice În comunicatul citat, vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris, leagă investiția de eficientizarea transportului de pasageri și marfă și de conectarea mai bună la piețele europene: „Prin modernizarea acestei căi ferate strategice, ajutăm milioane de pasageri să călătorească mai eficient, creând în acelaşi timp capacitatea necesară pentru ca mărfurile să fie transportate mai eficient pe calea ferată.” La rândul său, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, plasează proiectul în logica competitivității pe termen lung: „Investiţiile de această amploare sunt esenţiale pentru consolidarea potenţialului economic pe termen lung al României.” Pe lângă efectele economice, proiectul este prezentat ca având potențial de a muta o parte din transport de la rutier la feroviar, cu impact asupra congestionării, accidentelor, poluării și emisiilor de gaze cu efect de seră. BEI a oferit și sprijin consultativ pentru pregătirea și implementarea investiției, conform aceleiași surse. [...]
Asfaltarea „experimentală” pe Sibiu–Pitești avansează, dar lipsa acordului de mediu ține șantierul parțial blocat , în condițiile în care constructorii lucrează doar pe circa 30% din amplasament, potrivit news.ro . Pe secțiunea 3 Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) au început lucrările de așternere a asfaltului pe un tronson de test, în timp ce pentru unele loturi nu există încă Acord Revizuit de Mediu . Tronsonul experimental este între km 71 și km 71+400, unde asocierea Webuild – Tancrad a început să aștearnă asfalt în două straturi succesive. Miza operațiunii este stabilirea „rețetei finale” de asfalt care va fi folosită pe întreaga secțiune 3, cu o lungime totală de 37,4 km. Lucrări în derulare, dar pe o suprafață limitată Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, arată că, în lipsa Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni, activitatea se desfășoară în prezent pe aproximativ 30% din șantier. În paralel cu asfaltarea de test, constructorii lucrează la: tunelul Poiana; 14 structuri (poduri și viaducte); terasamente. La nivel de ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%, conform aceleiași surse. Miza economică: contract de 5,323 miliarde lei, finanțat prin Programul Transport Contractul pentru secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni) are o valoare de 5,323 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport. În acest context, absența Acordului Revizuit de Mediu pentru anumite loturi rămâne un factor operațional și de reglementare care limitează ritmul de execuție, chiar dacă lucrările intră într-o etapă vizibilă, precum așternerea asfaltului. [...]
Un nou pod rutier între Rusia și Coreea de Nord poate schimba logistic fluxurile comerciale bilaterale , printr-o legătură terestră directă care ar urma să permită până la 300 de vehicule pe zi, potrivit Al Jazeera . Podul, lung de un kilometru și cu două benzi, traversează râul Tumen și a fost inaugurat luni, primele camioane decorate cu steaguri trecând deja granița. Legătura este relevantă operațional: până acum, cele două țări erau conectate doar prin rute aeriene și feroviare, fără un „coridor” rutier propriu-zis. Premierul rus Mihail Mișustin a spus că podul va fi conectat la rețeaua de drumuri federale a Rusiei, iar camioanele vor începe imediat să îl folosească pentru transportul de marfă. Ce capacitate și ce calendar are proiectul Mișustin a indicat o capacitate de până la 300 de vehicule pe zi . Autoritățile ruse au mai transmis că: traficul de marfă începe imediat; până la finalul acestui an podul ar urma să fie complet operațional și să poată fi folosit și pentru transport de pasageri. În discursul său, Mișustin a legat explicit infrastructura de potențialul de creștere a cooperării economice și tehnologice. „Sunt convins că extinderea infrastructurii de transport transfrontaliere va oferi un impuls puternic pentru dezvoltarea în continuare a cooperării comerciale, economice, științifice, tehnologice și culturale”, a declarat Mișustin. Context: un proiect discutat de ani, accelerat după 2024 Construcția podului – discutată de ani – a început în aprilie anul trecut, după ce proiectul a fost convenit în timpul unei vizite a președintelui rus Vladimir Putin în Coreea de Nord, în 2024. Noul pod este amplasat lângă „Friendship Bridge”, o legătură feroviară pusă în funcțiune în 1959, care a fost mult timp singurul punct de trecere a frontierei. Podul poartă numele lui Iakov Novicenko, un soldat al Armatei Roșii căruia Phenianul îi atribuie salvarea vieții lui Kim Ir Sen în 1946, prin interceptarea unei grenade. De ce contează: o infrastructură care reduce fricțiunea logistică într-o relație în expansiune Al Jazeera notează că inaugurarea vine pe fondul întăririi relațiilor dintre Moscova și Phenian după invazia Rusiei în Ucraina. În acest context, o legătură rutieră directă poate reduce dependența de transportul feroviar și aerian și poate face mai ușoară creșterea volumelor de schimburi, dacă acestea vor fi extinse. Mișustin a numit podul „un nou simbol al prieteniei” și un „eveniment cu adevărat istoric”. La rândul său, premierul nord-coreean Pak Thae-song a spus că proiectul va consolida cooperarea dintre cele două țări, potrivit agenției ruse TASS, citată de Al Jazeera. [...]
Deschiderea Nodului Rutier Bacău Nord readuce traficul pe toți cei 16 km ai Variantei Ocolitoare Bacău și leagă continuu A7 de A3, reducând fricțiunile logistice pe axa București–Moldova , potrivit Economica . Șeful CNAIR, Cristian Pistol , spune că „astăzi au fost redeschiși și ultimii 4 km ai Variantei Ocolitoare”, segment închis temporar pentru realizarea conexiunilor dintre tronsoanele de autostradă Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani. Săptămâna trecută, odată cu deschiderea circulației pe tronsonul Adjud–Bacău , fuseseră redeschiși și aproximativ 12 km din VO Bacău, până la conexiunea cu DN2F. Efect operațional: București–Bacău Nord, integral pe autostradă Conform aceleiași surse, de acum distanța București–Bacău Nord (310,59 km) poate fi parcursă integral pe autostradă, pe A3 și A7, „în mai puțin de 3 ore”. Practic, nodul rutier funcționează ca punct de continuitate între segmentele deja date în trafic și reduce dependența de devieri temporare pe rețeaua de drumuri naționale din zonă. De ce contează pentru proiect: evitarea unei noi închideri a centurii Pistol argumentează că realizarea conexiunii „de pe acum” în Nodul Rutier Bacău Nord ar elimina necesitatea unei noi închideri a Variantei Ocolitoare Bacău atunci când va fi finalizat lotul 1 (Săucești–Trifești) al tronsonului Bacău–Pașcani. Context: VO Bacău, infrastructură deja în exploatare Varianta Ocolitoare Bacău (cunoscută și ca „Centura Bacău”) a fost construită de grupul UMB și a fost dată în trafic în decembrie 2020; proiectul include și primii kilometri de autostradă din regiunea Moldovei, mai notează Economica. În paralel, publicația menționează că pasionați de infrastructură publicaseră recent imagini cu lucrările și estimau deschiderea circulației cel târziu luni. Informația despre deschidere a fost relatată și de Economedia , care indică faptul că mesajul a fost transmis de șeful CNAIR într-o postare pe Facebook. [...]
Redeschiderea nodului Bacău Nord pe A7 ar putea restabili legătura continuă București–Bacău , după câteva săptămâni în care Centura Bacăului (16 km, deschisă încă din 2020) a fost închisă pentru lucrări de racordare, potrivit HotNews . Surse oficiale citate de publicație indică drept scenariu de deschidere duminică după-amiaza sau luni, după finalizarea ultimelor intervenții ale constructorului. Închiderea temporară a fost necesară după ce UMB a început, la mijlocul lui august, lucrările de conectare a centurii la tronsoanele noi ale A7 aflate în construcție, în zona nodurilor Bacău Sud și Bacău Nord. Bacău Sud a fost deschis odată cu inaugurarea celor circa 47 km din A7 de la Adjud, la 31 august, dar atunci circulația s-a făcut doar până la nodul cu DN2F (spre Vaslui). Ce se schimbă operațional: București–Bacău, traseu neîntrerupt pe autostradă Odată cu finalizarea nodului Bacău Nord, ar urma să fie deschiși circulației circa 258 km din A7 (din totalul de 335 km până la Pașcani). Consecința practică: șoferii ar avea o legătură directă și neîntreruptă pe autostradă între București și Bacău Nord, pe un traseu cumulat de peste 305 km, format din: circa 47 km pe A3, de la București la Dumbrava (zona Ploiești); circa 258 km pe A7, de la Dumbrava spre Buzău, Focșani, Adjud și Bacău. Ce urmează pe A7 la nord de Bacău: termene și finanțare După închiderea „capitolului” PNRR pentru ultimul tronson care a prins complet finanțarea, atenția se mută pe cele trei loturi UMB dintre Bacău și Pașcani (circa 77 km), care nu au putut fi finalizate până la termenul-limită de la final de august. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma a indicat, pentru HotNews, obiectivul de a ajunge cu A7 deschisă până la finalul anului la Săbăoani (la nord de Roman), pe 49 km de la Bacău. El a descris drept „punct critic” podul peste râul Moldova și a arătat că sectorul ar permite ocolirea Romanului, „un alt punct nevralgic de pe E85”. Pentru ultimul tronson, de circa 28 km între Săbăoani și Pașcani, oficialul a spus că este mai în urmă și că, într-un scenariu realist, finalizarea s-ar putea muta cu 2–3 luni în 2027, în funcție și de vreme. În privința finanțării, Cosma a mai precizat că pentru loturile care pierd restul de finanțare PNRR vor mai exista plăți în lunile următoare, după care tronsoanele ar urma să fie mutate pe Programul Operațional Transport (fonduri europene nerambursabile „clasice”). Context: unde ajunge rețeaua de autostrăzi în 2026 România a început anul cu aproximativ 1.416 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare. Până acum, în 2026 s-au deschis circa 59 km (12,24 km pe A3 Zimbor–Poarta Sălajului și circa 47,1 km pe A7 Adjud–Bacău), ceea ce duce rețeaua la aproape 1.475 km. HotNews notează că 2026 ar putea depăși recordurile recente dacă se confirmă estimările de deschideri, inclusiv pe A0, A1, A3, A7 și Drumul Expres Brăila–Galați, cu un total de circa 185 km rămași de inaugurat în acest an. Într-un astfel de scenariu, la final de an s-ar putea ajunge la peste 244 km noi în 2026 și la o rețea care să depășească 1.660 km. [...]
