Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
MIPE va avea o reducere bugetară „semnificativ peste 10%”, iar veniturile nete și salariile au scăzut deja cu 22,7% , a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , după ședința de Guvern de joi. Informațiile au fost relatate de Digi24 , care citează explicațiile ministrului privind aplicarea ordonanței ce impune reducerea bugetului de personal față de 2025. Ce spune ministrul despre tăieri Pîslaru a precizat că, prin comparația dintre bugetul pe 2025 și cel pe 2026, ministerul său depășește pragul de reducere prevăzut în ordonanță, iar acest lucru va fi urmărit în continuare. El a subliniat că scăderea veniturilor cu 22,7% este „semnificativă” și că nu încearcă să „ascundă cifrele”. Ce urmează: detalii publice despre aplicarea ordonanței Ministrul a anunțat că MIPE va publica detalii despre modul în care a aplicat măsurile, pentru a arăta că și-a îndeplinit deja obligațiile care decurg din ordonanță, în special în zona cheltuielilor de personal. Datele-cheie din declarație reducere bugetară la MIPE: peste 10% (față de 2025, conform ordonanței) scădere a veniturilor nete și a salariilor: 22,7% mesajul ministrului: reducerea este deja peste ținta cerută, iar impactul pe venituri este considerabil Declarațiile vin în contextul ajustărilor bugetare pentru 2026, când mai multe instituții publice sunt vizate de măsuri de reducere a cheltuielilor. [...]
Guvernul vizează un deficit bugetar de 6,2% în 2026 , în condițiile menținerii unui nivel ridicat al investițiilor, potrivit Biziday , care relatează despre întâlnirea premierului Ilie Bolojan cu reprezentanții agenției de rating Moody’s , în cadrul evaluării periodice a evoluțiilor macroeconomice și fiscale ale României. La întrevedere au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , precum și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Conform comunicatului Guvernului citat de sursă, premierul a prezentat măsurile privind controlul cheltuielilor publice, menținerea traiectoriei de reducere a deficitului și îmbunătățirea colectării veniturilor. „Proiectul de buget pentru 2026 are ca obiectiv o țintă de 6,2% a deficitului bugetar la finalul anului, în condițiile menținerii nivelului ridicat al investițiilor, având în vedere faptul că până la 31 august 2026 România va închide proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.” Pe zona de perspective economice, Bolojan a indicat că Executivul își propune să se concentreze pe consolidare fiscală și creștere economică, cu accent pe absorbția fondurilor europene și susținerea investițiilor. În plus, Guvernul ar urma să prioritizeze domeniul energiei, cu obiectivul declarat de a reduce prețurile și de a îmbunătăți competitivitatea companiilor. Premierul a mai transmis ca obiective atragerea investițiilor străine, în special în sectoarele unde România are deficit comercial, precum și măsuri pe piața muncii pentru creșterea gradului de ocupare și adaptarea învățământului superior la nevoile economiei. La rândul său, ministrul Finanțelor a invocat progresele în digitalizarea administrației fiscale, pe care le leagă de o colectare mai bună, și a menționat că Guvernul va promova măsuri de stimulare economică. [...]
Mugur Isărescu a sugerat că impozitul progresiv ar fi avut un impact mai redus asupra inflației decât majorarea TVA , potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar . Guvernatorul BNR a afirmat că, dintre variantele discutate anul trecut pentru reducerea deficitului bugetar, introducerea cotei progresive nu ar fi generat același efect inflaționist ca creșterea TVA, măsură aleasă în final de Guvern. Potrivit declarațiilor făcute la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, majorarea TVA a fost transferată aproape integral în prețurile de consum, ceea ce a dus inflația aproape de 10%. În ianuarie 2026, rata anuală a rămas la 9,6%, peste estimările inițiale ale BNR, care nu includeau pachetul fiscal în prognoza de la începutul anului 2025. Isărescu a explicat că, la momentul elaborării prognozei, nu era clar ce măsuri fiscale vor fi adoptate. Ulterior, după aprobarea creșterii TVA în vara anului trecut, banca centrală a revizuit estimările. Pentru finalul lui 2026, BNR a ajustat ușor prognoza de inflație, de la 3,7% la 3,9%. Guvernatorul a menționat și recomandările Fondului Monetar Internațional, care ar fi susținut o corecție fiscală prin impozitare progresivă, nu prin majorarea TVA. Declarația readuce în dezbatere o temă sensibilă în mediul politic și economic, mai ales în contextul presiunilor privind reducerea deficitului și menținerea stabilității prețurilor. În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat, potrivit Digi24 , că impozitarea progresivă „nu este de actualitate”, invocând lipsa capacității administrative pentru o astfel de schimbare și contextul bugetar complicat. Mesajul transmis de guvernator pare a fi unul tehnic: modul în care este realizată ajustarea fiscală contează pentru traiectoria inflației. În timp ce TVA afectează rapid prețurile de consum, o modificare a impozitării veniturilor ar avea, potrivit BNR, un impact diferit și mai temperat asupra dinamicii inflației. [...]
Mugur Isărescu respinge ideea unei creșteri economice bazate pe facilități fiscale pe termen lung și avertizează că România se află într-o situație economică „fragilă”, potrivit Agerpres . Guvernatorul Băncii Naționale a României a declarat, miercuri, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, că nu susține o strategie de creștere economică fundamentată pe facilități fiscale acordate pe 10-20 de ani. „Dacă creșterea economică înseamnă din nou facilități fiscale, eventual pereniale, eu personal nu o susțin” , a afirmat Isărescu. El a explicat că BNR a ales să păstreze rata dobânzii de politică monetară, fără a o înăspri, dar nici a o reduce, pentru a evita transmiterea unui semnal că inflația nu mai este o prioritate. Potrivit guvernatorului, o înăsprire accentuată ar fi redus inflația mai rapid, însă ar fi generat o recesiune severă. România a înregistrat o recesiune tehnică – două trimestre consecutive de scădere a PIB – însă, pe ansamblul anului trecut, economia a crescut cu 0,6%, față de 0,9% în 2024, evitând o contracție anuală. „Mergem pe o gheață destul de subțire”, a spus Isărescu, subliniind fragilitatea contextului economic. Guvernatorul a arătat că reducerea consumului, vizibilă inclusiv în HoReCa, trebuie compensată prin investiții publice consistente. Totuși, a avertizat că: volumul consumului este de câteva ori mai mare decât cel al investițiilor; pentru a compensa scăderea consumului, investițiile ar trebui să crească cu două cifre; efectele investițiilor publice apar în timp, în timp ce scăderea consumului se reflectă imediat în PIB. În opinia sa, investițiile publice sunt „singurele care pot da creștere economică fără să genereze inflație și dezechilibre externe”, însă contextul rămâne delicat pentru 2026. [...]
Guvernul propune reducerea indemnizației de doctorat la 500 de lei brut în 2026 printr-un proiect de ordonanță pus în transparență de Executivul condus de Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . Documentul prevede că, în anul 2026, personalul plătit din fonduri publice care deține titlul științific de doctor va primi o indemnizație fixă de 500 de lei brut lunar, față de nivelul actual de 950 de lei brut. Reducerea este de aproximativ 47%, iar suma netă ar urma să fie în jur de 293 de lei. Potrivit proiectului, indemnizația se acordă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: activitatea este desfășurată în domeniul pentru care a fost obținut titlul; fișa postului conține atribuții obiective și cuantificabile, care permit verificarea lunară a valorificării suplimentare a doctoratului. În prezent, legea stabilește indemnizația la 50% din salariul minim brut pe țară. În practică însă, aceasta a fost plafonată la nivelul salariului minim din 2018, când acesta era 1.900 de lei, ceea ce a însemnat o indemnizație de 950 de lei brut. De atunci, salariul minim a crescut, dar cuantumul indemnizației nu a fost actualizat. Motivația Guvernului Conform Notei de Fundamentare, măsura este justificată prin angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2031. Documentul invocă: necesitatea limitării cheltuielilor publice; eficientizarea utilizării resurselor; simplificarea procedurilor administrative. În același timp, nota nu prezintă date privind numărul exact al beneficiarilor, economiile estimate la buget sau impactul financiar concret al măsurii. Cine este vizat Reducerea îi va afecta pe toți angajații din sectorul public care dețin titlul de doctor și îl utilizează în activitatea profesională, inclusiv: cadre didactice și personal universitar; cercetători; funcționari publici; personal din instituții centrale și locale. Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme și măsuri de austeritate anunțate de Guvern în 2026, care vizează reducerea cheltuielilor și restructurarea administrației publice. [...]
Banca Națională a României intră în 2026 cu un mesaj hotărât: inflația scade, dar lent, iar costul dezinflației este o economie care funcționează sub potențial. În Raportul asupra inflației – februarie 2026 , instituția confirmă că rata anuală a IPC a încheiat 2025 la 9,69%, ușor sub nivelul din septembrie, însă încă departe de ținta de 2,5% ±1 pp. În același timp, Consiliul de administrație a decis menținerea ratei cheie la 6,50%, semnalând că mixul actual – fiscal restrictiv, monetar prudent – este considerat adecvat în acest stadiu al ciclului. Inflația: dezinflație tehnică în 2026, revenire în țintă abia în 2027 Proiecția centrală indică o traiectorie descendentă cu sincope. BNR anticipează 9,2% în martie 2026, o revenire temporară spre 9,8% în T2 (efecte de bază la energie), urmată de o corecție amplă în T3, când ies din calcul șocurile fiscale și liberalizarea energiei din vara lui 2025. La final de 2026, IPC ar ajunge la 3,9%, iar în decembrie 2027 la 2,9%. Practic, reintrarea în intervalul țintei este împinsă spre T2 2027, ușor mai târziu decât se estima anterior. Inflația de bază (CORE2 ajustat) rămâne mai încăpățânată: 8,5% în decembrie 2025, cu o scădere graduală spre 4,0% la final de 2026 și 2,1% în 2027. BNR admite că majorarea TVA și accizelor din august 2025 a generat efecte mai ample decât o simplă transmitere contabilă, inclusiv prin rotunjiri de preț și ajustări întârziate în servicii. Pentru un analist financiar, mesajul e limpede: dezinflația vine în principal din efecte de bază și din cerere slabă, nu dintr-o normalizare rapidă a structurii prețurilor. Cererea internă, principalul canal de transmisie Economia a intrat tehnic în contracție în T3 2025 (-0,2% trimestrial), iar deficitul de cerere agregată s-a adâncit. BNR vede stagnare și la început de 2026, pe fondul consolidării fiscale și al erodării venitului real. Consumul privat încetinește, investițiile devin principalul motor – sprijinite de fonduri europene – iar exportul net ar putea avea contribuție marginal pozitivă în 2026. Deficitul bugetar s-a redus la 7,6% din PIB în 2025, de la 8,7% în 2024. Corecția fiscală este însă explicit recunoscută ca fiind costisitoare în termeni de creștere. În limbaj de piață: BNR și Ministerul Finanțelor joacă un joc coordonat de „hard landing controlat”. Politica monetară: stabilitate, nu experiment Rata de politică monetară rămâne la 6,50%, cu facilitățile la 7,50% (Lombard) și 5,50% (depozit). Argumentul central: șocurile din 2025 au fost preponderent de ofertă (energie, taxe), iar o înăsprire suplimentară ar fi comprimat și mai mult activitatea fără efecte rapide asupra inflației. Dobânzile interbancare au coborât ușor în T4 2025, randamentele titlurilor de stat pe termen lung au atins minimele ultimelor 12-14 luni, iar cursul leu/euro a avut o tendință moderat ascendentă, cu volatilitate controlată. Mesajul pentru investitori: BNR încearcă să evite destabilizarea pieței de titluri, în timp ce menține ancora antiinflaționistă. Riscuri: energie, fiscal, geopolitic Raportul subliniază trei zone de risc: liberalizarea completă a pieței gazelor (amânată pentru casnici până în 2027); eventuale măsuri fiscale compensatorii care ar relaxa prematur consolidarea; volatilitatea prețurilor la energie și tensiunile geopolitice. În plus, BNR recunoaște explicit că a subestimat anterior persistența inflației de bază și impactul măsurilor fiscale din 2025. E un exercițiu de transparență rar întâlnit în regiune și relevant pentru credibilitate. În esență, banca centrală pariază pe faptul că disciplina fiscală și cererea slabă vor face „munca murdară” a dezinflației. Dobânzile nu scad pentru că inflația nu este încă structural rezolvată, dar nici nu cresc pentru că economia deja încetinește vizibil. Pentru 2026, scenariul de bază rămâne unul de dezinflație lentă, creștere modestă și volatilitate gestionată – un echilibru fragil, dar calculat. [...]
Românii au cheltuit 10 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate în 2025 , pentru prima dată peste acest prag, în ciuda contextului economic marcat de austeritate și scădere a consumului, arată datele citate de Ziarul Financiar , pe baza statisticilor Băncii Naționale a României. Suma este cu un miliard de euro mai mare decât în 2024 și confirmă că bugetele pentru concedii rămân o prioritate pentru mulți români. Evoluția din ultimul deceniu arată o schimbare clară de comportament. Dacă în 2015 românii cheltuiau 1,8 miliarde de euro pe vacanțe externe, în 2025 suma a ajuns la 10 miliarde de euro, de aproape șase ori mai mult. Creșterea a fost constantă, chiar și în perioadele cu presiuni economice, ceea ce indică faptul că vacanțele nu mai sunt percepute drept cheltuieli opționale. Evoluția cheltuielilor pentru vacanțe în afara țării: 2015: 1,8 miliarde de euro 2024: 9 miliarde de euro 2025: 10 miliarde de euro În 2025, economia locală a fost afectată de măsuri de reducere a deficitului bugetar, iar nivelul de trai a resimțit presiuni. Cu toate acestea, apetitul pentru călătorii externe nu a scăzut. Datele sugerează că vacanțele au intrat în categoria cheltuielilor considerate necesare, nu de lux. Pentru industria turismului din afara României, această tendință înseamnă încasări record din partea turiștilor români. Pentru economia locală, însă, suma de 10 miliarde de euro reprezintă ieșiri semnificative de valută, într-un context în care echilibrul balanței externe rămâne o provocare. Creșterea accelerată a bugetelor pentru vacanțe externe confirmă o schimbare de mentalitate: chiar și în ani dificili, concediul rămâne pe lista de priorități a românilor. [...]
Inflația ar putea coborî la 4% până la finalul lui 2026 , iar primele efecte ale măsurilor fiscale și administrative ar urma să apară de la jumătatea anului, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la TVR 1 . Șeful Guvernului a explicat că pachetul pentru administrație și cel de relansare economică vor fi adoptate la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizului CES, iar bugetul ar putea fi trimis Parlamentului spre finalul săptămânii viitoare. Premierul a detaliat principalele direcții ale reformei: reducerea anvelopei salariale în sectorul public, prin audit și ajustarea grilelor în funcție de populație; economii lunare de peste 500 de milioane de lei după tăierea unor sporuri, fondul scăzând de la 14,2 miliarde la 13,7 miliarde lei; excepții pentru Cultură, Interne și Apărare, unde reducerile se vor face diferențiat, inclusiv prin creșterea vârstei de pensionare; condiționarea transferurilor către administrațiile locale de gradul de colectare a taxelor. Ilie Bolojan a susținut că România nu poate corecta deficitele și împrumuturile acumulate fără reducerea cheltuielilor și creșterea investițiilor. Ținta asumată este un deficit de aproximativ 3% din PIB în 2030. În ceea ce privește reforma pensiilor magistraților, aflată din nou pe agenda Curții Constituționale, premierul a avertizat că o nouă amânare ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din cererea de plată către Comisia Europeană. În plan politic, șeful Executivului a transmis că nu va susține măsuri fără acoperire bugetară și a insistat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru a evita creșterea dobânzilor și pentru a menține finanțarea investițiilor. Guvernul mizează pe o scădere treptată a inflației în lunile următoare și pe consolidarea bugetară prin reforme structurale, într-un context economic și social tensionat la începutul anului 2026. [...]
Lichiditatea din piața monetară rămâne ridicată, iar randamentele pe termen lung se stabilizează sub 6,5% , potrivit datelor transmise de Banca Națională a României . Setul de informații publicat la 18 februarie 2026 indică o ușoară comprimare a cotațiilor ROBOR pe scadențe medii, în paralel cu o curbă a randamentelor încă înclinată pozitiv, semn că piața anticipează menținerea unei politici monetare restrictive pe termen scurt, dar fără presiuni suplimentare majore. 1. Piața monetară: stabilizare în jurul ratei-cheie ROBOR vs. dobânda de politică monetară Dobânda-cheie este 6,50%, iar coridorul facilităților permanente rămâne 5,50% – 7,50%. Cotațiile interbancare se poziționează sub rata-cheie, reflectând un excedent de lichiditate. Scadență ROBOR 17 feb. ROBOR 18 feb. Variație 3M 5,81% 5,80% -0,01 pp 6M 5,85% 5,84% -0,01 pp 12M 6,03% 6,01% -0,02 pp Interpretare: piața monetizează deja o primă de risc redusă, iar spread-ul față de facilitatea de creditare (7,50%) sugerează absența tensiunilor de funding. IRCC pentru T3 2025 este 5,68%, ceea ce va ancora costurile creditelor populației în trimestrele următoare sub nivelul ROBOR la 3 luni. 2. Lichiditate și tranzacții interbancare Volumul mediu zilnic al depozitelor a scăzut în 17 februarie la 339,7 mil. lei, față de media din ianuarie (505,3 mil. lei), iar rata medie a coborât la 5,52%. Această dinamică indică: normalizarea fluxurilor de numerar post-început de an; o poziție structurală confortabilă a sistemului bancar; presiune redusă pe piața repo, unde ultimele operațiuni BNR (la 6,50%) confirmă rolul ratei-cheie drept pivot al curbei scurte. 3. Piața titlurilor de stat: cerere solidă pe maturități lungi La licitațiile din 18 februarie 2026: Scadență Valoare totală Randament mediu Cupon iulie 2031 616,8 mil. lei 6,11% 7,65% iulie 2040 421,7 mil. lei 6,64% 7,25% Randamentele sub nivelul cupoanelor indică tranzacționare peste paritate (prețuri >100), ceea ce semnalează apetit investițional consistent și aplatizarea segmentului lung al curbei. Pe piața secundară, fixing-ul la 10 ani a coborât la 6,42% (BID), în scădere față de 6,45% cu o zi înainte. Curba rămâne ascendentă (6 luni: 5,84% vs. 10 ani: 6,42%), reflectând o primă de termen moderată. 4. Piața valutară: echilibru al fluxurilor Volumul total mediu zilnic în ianuarie 2026 a fost 3,44 mld. euro, relativ stabil față de decembrie. Diferența redusă între cumpărări și vânzări sugerează absența unor presiuni direcționale asupra cursului. Concluzie de analist Indicatorii sugerează un regim de politică monetară „higher for longer”, dar fără stres de lichiditate. Elemente-cheie: ROBOR sub rata-cheie → lichiditate excedentară; randamente suverane în ușoară comprimare → percepție de risc stabilă; volum solid pe piața secundară (4,93 mld. lei în 17 feb.) → piață funcțională și adâncă. În absența unui șoc extern sau a unei deteriorări fiscale, scenariul de bază rămâne unul de stabilitate a costurilor de finanțare pe termen scurt, cu posibilă aplatizare suplimentară a curbei dacă inflația continuă traiectoria descendentă în 2026. [...]
O rețea care „îngroapă” firme cu datorii transferându-le pe numele unor oameni vulnerabili continuă să funcționeze , în ciuda modificărilor legislative promise de Guvern, arată o investigație publicată de Recorder . Jurnaliștii au documentat, cu cameră ascunsă, mecanismul prin care societăți cu datorii mari la buget sunt cesionate unor persoane fără adăpost sau aflate în situații vulnerabile, care nu pot fi trase la răspundere. În acest mod, administratorii reali ies din acte și scapă de obligațiile fiscale, în timp ce statul rămâne cu prejudiciul. Potrivit investigației, la astfel de servicii ar fi apelat inclusiv foști parlamentari și oameni de afaceri cunoscuți. Schema funcționează pe fondul unor lacune legislative și al unei toleranțe îndelungate din partea autorităților. Deși, la jumătatea anului trecut, Executivul a anunțat măsuri pentru a bloca cesionarea firmelor cu datorii, Recorder susține că rețelele s-au adaptat și continuă să opereze. Cum funcționează mecanismul Rețeta descrisă în investigație presupune: identificarea unor persoane vulnerabile dispuse să preia formal firmele; transferul rapid al părților sociale și al administrării; dispariția din acte a beneficiarilor reali; imposibilitatea recuperării prejudiciilor de la noii „proprietari”. În centrul documentării apare numele lui Victor Nica, prezentat drept coordonator al rețelei. Acesta a mai fost inculpat în trecut pentru evaziune fiscală și delapidare, însă dosarul său este aproape de prescriere după ani de tergiversări, notează Recorder. Confruntat de jurnaliști, el ar fi reacționat cu amenințări la adresa redacției. Investigația ridică semne de întrebare și asupra reacției sistemului judiciar, în contextul în care, potrivit Recorder, la nivel înalt au existat mesaje privind o abordare mai blândă a pedepselor pentru evaziune fiscală. Cazul scoate în evidență vulnerabilități persistente în combaterea evaziunii și dificultatea statului de a recupera sume importante pierdute prin astfel de mecanisme. [...]
Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, atingând 60,2% în noiembrie 2025 , potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și citate de HotNews.ro . Nivelul total al datoriei guvernamentale a ajuns la 1.121 miliarde lei, în creștere față de 1.116 miliarde lei în octombrie 2025, raportat la PIB-ul comunicat de Institutul Național de Statistică la 6 ianuarie 2026. Depășirea pragului prevăzut de metodologia europeană obligă Guvernul să adopte măsuri pentru readucerea datoriei sub 60%. Conform Legii nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară , Executivul nu mai poate majora cheltuielile permanente, inclusiv cele cu pensiile și salariile bugetarilor. În plus, trebuie inițiate măsuri de înghețare a cheltuielilor totale pentru asistența socială din sistemul public. Aceste măsuri trebuie incluse într-un proiect de lege prezentat cel târziu în semestrul următor. Ce cer regulile europene Potrivit cadrului de guvernanță economică al Uniunii Europene, statele care depășesc pragul de 60% din PIB trebuie să prezinte un plan fiscal multianual care să asigure: reducerea treptată a datoriei; controlul cheltuielilor; sustenabilitatea finanțelor publice. Ministerul Finanțelor amintește că, din septembrie 2025, Guvernul a adoptat un pachet de reducere a cheltuielilor, urmând „inițiative suplimentare” pentru întărirea disciplinei fiscale. Ținta anunțată este ca datoria să scadă sub 60% din PIB începând cu 2031 și să rămână sub acest nivel până în 2041. Cum arată structura datoriei Datele oficiale indică o schimbare în structura maturităților: datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde lei (de la 1.053 miliarde lei); datoria pe termen scurt a crescut semnificativ la 77,8 miliarde lei (de la 62,8 miliarde lei). Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 905,1 miliarde lei, iar împrumuturile însumează 192,6 miliarde lei. Pe monede: 516,36 miliarde lei – datorie în lei; 490,4 miliarde lei – echivalent în euro; 112,77 miliarde lei – echivalent în dolari americani. Administrația centrală concentrează datoria Administrația publică centrală deține aproape întreaga povară, cu 1.097 miliarde lei, în timp ce administrația locală are 24,29 miliarde lei, în scădere față de luna anterioară. În ceea ce privește structura internă și externă: datoria internă a ajuns la 551,6 miliarde lei (29,6% din PIB); datoria externă este de 569,84 miliarde lei (30,6% din PIB). Depășirea pragului de 60% marchează un moment sensibil pentru politica fiscală a României. De aici înainte, spațiul pentru creșteri de cheltuieli devine limitat, iar Guvernul este obligat legal să adopte măsuri de consolidare bugetară pentru a evita deteriorarea suplimentară a indicatorilor macroeconomici. [...]
BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primul trimestru, urmată de o creștere temporară în T2 2026 , potrivit Raportului asupra inflației prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu, informează AGERPRES . Documentul, aprobat marți de Consiliul de administrație al BNR, încorporează cele mai recente date disponibile și actualizează traiectoria prognozată a prețurilor. Conform noii proiecții, rata anuală a inflației își va continua scăderea lentă în primul trimestru din 2026, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere, pe fondul efectelor de bază, al evoluției cotațiilor unor mărfuri și al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Aceste influențe se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor. BNR estimează însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu disiparea efectelor directe ale acestor șocuri de ofertă. Ulterior, inflația ar urma să scadă gradual, reintrând în interiorul intervalului țintei de variație de la mijlocul semestrului I 2027. Banca centrală indică drept factor determinant consolidarea presiunilor dezinflaționiste fundamentale, în special cele generate de deficitul de cerere agregată. Acesta este anticipat să crească până la finalul anului curent, în contextul progresului corecției bugetare, atingând niveluri semnificative, dar mai reduse decât cele estimate anterior. Raportul prezentat de Mugur Isărescu oferă astfel o imagine a unei traiectorii volatile pe termen scurt, marcată de efecte fiscale și administrative, urmată de o temperare graduală a dinamicii prețurilor începând din a doua parte a anului. [...]