Știri din categoria Economie
Știri Economie
Acordul UE-India ar putea crește investițiile în România cu miliarde - Impact major asupra exporturilor auto și IT în următorii ani
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și India ar putea aduce României investiții de miliarde de euro , conform Știrile ProTV . Acest acord, considerat istoric, are potențialul de a transforma România într-un hub important pentru produsele indiene în Europa Centrală și de Est, datorită reducerii sau eliminării taxelor vamale. Conducerea Camerei de Comerț Româno-Indiene estimează că, dacă România va implementa o strategie eficientă, schimburile comerciale cu India ar putea crește de zece ori, iar investițiile ar putea atinge câteva miliarde de dolari anual. În 2024, România a importat produse din India în valoare de aproximativ 710 milioane de euro, principalele categorii fiind uleiurile petroliere, produsele laminate din oțel și ceramicele. Exporturile românești către India au fost mai modeste, totalizând 269 de milioane de euro, cu rulmenții, echipamentele telecom și panourile electrice în fruntea listei. Acordul prevede și posibilitatea unor investiții directe semnificative în România, cum ar fi: Fabrici și unități de producție. Transfer de tehnologie. Centre comune de cercetare și dezvoltare. Aceste investiții ar putea aduce în România aparatură medicală, medicamente și haine la prețuri competitive, dar și creșterea exporturilor de produse farmaceutice, semiconductori și componente auto. „Este benefic pentru industria competitivă europeană și, indirect, este un beneficiu pentru România, pentru că o economie europeană mai puternică și cum noi suntem integrați pe partea industrială destul de mult. Este un câștig pentru că avem comenzi mai mari și, de fapt, este o mișcare care compensează cumva pierderile care s-au întâmplat în ultimii ani prin dinamica competitivă foarte pronunțată a Asiei și prin închiderea treptată a pieței americane.” - Claudiu Cazacu, consultant de strategie, XTB Claudiu Cazacu , consultant de strategie la XTB, subliniază că beneficiile acordului se extind și asupra economiei europene, care ar putea deveni mai puternică, ceea ce ar aduce indirect avantaje și pentru România. În plus, se estimează că exporturile Uniunii Europene către India s-ar putea dubla după adoptarea acordului de către Consiliul și Parlamentul European. Astfel, România are șansa de a profita de o creștere economică susținută prin acest parteneriat strategic, cu condiția să își dezvolte o strategie clară și eficace de integrare în acest nou context economic. [...]
Discuții privind siguranța aurului german păstrat în SUA - posibile riscuri legate de relațiile politice actuale
Tot mai multe voci din Germania cer repatrierea aurului ținut la New York , pe fondul tensiunilor transatlantice și al temerilor legate de imprevizibilitatea administrației Trump, potrivit Biziday , care citează The Telegraph . Discuția vizează în special cele 1.236 de tone păstrate la Rezerva Federală a SUA (Fed), adică aproximativ o treime din rezervele de aur ale Bundesbank. Emanuel Mönch , economist și fost șef al diviziei de cercetare a Bundesbank, este cel mai recent nume care susține public ideea „aducerii acasă” a aurului. El a argumentat, într-o declarație pentru Handelsblatt, că repatrierea ar trebui analizată în logica unei autonomii mai mari față de SUA. „În interesul unei mai mari independențe strategice față de SUA, Bundesbank ar trebui sfătuită să ia în considerare repatrierea aurului”. În aceeași direcție, Michael Jäger , șeful Asociației Contribuabililor Europeni (TAE) și al Asociației Contribuabililor Germani, a invocat riscuri de acces la aur în contextul unei posibile escaladări a disputei legate de Groenlanda, afirmând că „aurul nostru nu mai este în siguranță în seifurile Fed”. Pe de altă parte, Clemens Fuest , președintele Institutului Ifo, a avertizat că o astfel de mișcare „nu ar face decât să agraveze situația actuală”, iar președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a transmis în octombrie 2025, la reuniunea FMI de la Washington, că „nu există motive de îngrijorare” privind aurul depozitat la Fed. Înainte de criza recentă legată de Groenlanda, purtătorul de cuvânt al guvernului Merz a spus că retragerea rezervelor nu este, în prezent, luată în calcul. Germania are a doua cea mai mare rezervă națională de aur din lume, după SUA, de circa 3.000 de tone. Din aceasta, peste 1.200 de tone, evaluate la 164 de miliarde de euro, sunt păstrate la New York; mai mult de jumătate din rezervă se află la Frankfurt, iar aproximativ 12% la Banca Angliei din Londra. În comparație, rezerva de aur a SUA depășește 8.000 de tone, iar cea a Chinei este estimată la aproximativ 2.300 de tone. [...]
Creșterea Chinei ar putea coborî la 4,5% în 2026-2027 - presiune pe modelul bazat pe exporturi
China ia în calcul o ţintă de creştere a PIB de circa 4,5% în 2026 , potrivit Reuters , care citează surse apropiate discuţiilor de la Beijing. Un astfel de obiectiv ar semnala o toleranţă faţă de o încetinire moderată, în condiţiile în care autorităţile pun accent pe o dezvoltare „de calitate ridicată”. Consiliul de stat pentru informaţii, instituţia care gestionează solicitările media în numele Guvernului, nu a răspuns cererilor Reuters de a comenta. Economia Chinei , estimată la 19.000 miliarde de dolari, a crescut cu 5% în 2025, în linie cu obiectivul oficial, în pofida taxelor vamale americane, însă analiştii avertizează că strategia de a compensa consumul intern slab prin majorarea exporturilor către alte regiuni va fi dificil de susţinut. În 2025, comerţul Chinei a rămas robust , în pofida tensiunilor globale şi a disputelor comerciale cu parteneri majori, precum SUA, dar relaţia comercială cu Washingtonul s-a deteriorat: exporturile către SUA au scăzut cu 20%, iar importurile au coborât cu 14,6%. Exportatorii chinezi s-au reorientat către alte pieţe, inclusiv: Asia de Sud-Est Africa America Latină Europa În Europa, exporturile către Germania au crescut cu 10,5% anul trecut, la 118,3 miliarde de dolari, în timp ce importurile din Germania au scăzut cu 2,1%, la 92,8 miliarde de dolari. Pe fundal, FMI se aşteaptă la o creştere a economiei mondiale de 3,3% în 2026, similară cu 2025, înainte de o scădere cu un punct procentual în 2027, ceea ce ar putea pune presiune pe exportatori să accepte preţuri mai mici pentru a menţine volume ridicate. În acest context, economiştii intervievaţi de Reuters estimează o încetinire a creşterii Chinei la 4,5% în 2026 şi 2027 , iar FMI anticipează tot 4,5% pentru 2026, după ce în decembrie prognoza 4,2%. Analiştii mai avertizează şi asupra riscului ca statul chinez să fie perceput ca o economie aflată în recesiune, chiar dacă datele oficiale de PIB rămân peste cele ale multor economii dezvoltate. [...]
România spune „nu” la miliarde de euro din PNRR - Dobânzile și lipsa capacității administrative blochează accesarea împrumuturilor
Opt state UE, inclusiv România, au refuzat să acceseze 74 de miliarde de euro prin programul de redresare post-pandemie ( PNRR ), în ciuda faptului că fondurile sunt încă disponibile, informează Financial Times . Decizia are la bază dificultăți administrative legate de cheltuirea sumelor și o scădere a atractivității împrumuturilor în contextul modificării ratelor dobânzii. De ce refuză țările fondurile? Statele care au refuzat o parte importantă din sumele puse la dispoziție au invocat următoarele motive: Capacitate administrativă limitată – țările au dificultăți în a identifica și implementa proiecte eligibile în termenul prevăzut. Dobânzi mai puțin avantajoase – în momentul în care planul de redresare a fost lansat, condițiile de piață erau mai favorabile, însă între timp ratele dobânzilor au crescut. Prioritizarea granturilor – pentru a evita pierderea sumelor, statele au preferat să aloce granturile nerambursabile, ceea ce a întârziat implementarea proiectelor finanțate prin împrumuturi. Sumele refuzate de fiecare țară O parte semnificativă a banilor refuzați provine din Spania, al doilea mare beneficiar al fondului. Cele șapte țări, alături de Spania, au renunțat astfel la un total de 74 miliarde de euro , din cele 385 miliarde de euro oferite sub formă de împrumuturi în cadrul instrumentului NextGenerationEU . În acest moment, doar 65% din suma totală este angajată (aproximativ 217 miliarde de euro ). Termenul-limită presează Data-limită pentru angajarea fondurilor este august 2026 , iar timpul rămas este scurt. Autoritățile naționale se concentrează acum pe implementarea proiectelor deja aprobate și finanțate prin granturi, care presupun mai puțină birocrație și nu implică rambursare. În schimb, proiectele finanțate prin împrumuturi, deși mai consistente financiar, necesită justificări detaliate și angajamente bugetare pe termen lung. PE SCURT: Refuzul de a accesa aceste fonduri reflectă atât limitările interne ale administrațiilor publice, cât și schimbările de context economic din ultimii ani. Deși fondurile rămân disponibile, reticența de a le accesa subliniază o oportunitate ratată de accelerare a redresării economice, mai ales în condițiile în care investițiile strategice ar putea susține creșterea pe termen lung. [...]
Românii economisesc mai mult pentru bătrânețe – Pilonul III a depășit toate așteptările în 2025
Pentru prima dată, Pilonul III de pensii private facultative a depășit Pilonul II în ceea ce privește randamentul anual , iar sumele acumulate în conturile individuale au atins un record absolut, informează Știrile PROTV . În 2025, contribuțiile voluntare pentru bătrânețe s-au intensificat, susținute atât de performanța pieței de capital, cât și de implicarea companiilor în oferirea acestui beneficiu angajaților. Cifre-cheie pentru Pilonul III în 2025: Peste 1 milion de români sunt acum înscriși la Pilonul III. Numărul de contribuabili a crescut cu 37% față de 2024 . Valoarea totală acumulată a ajuns la 7,4 miliarde de lei , cu 33% mai mult decât în anul precedent. Randamentul mediu obținut a fost de 19,6% , cel mai mare din istoria acestui pilon. Fondurile au plătit aproape 1 miliard de lei către peste 100.000 de beneficiari . Această evoluție spectaculoasă vine în contextul unei piețe bursiere performante , care a înregistrat un randament de aproximativ 46% în 2025. Administratorii fondurilor Pilon III au profitat de acest climat favorabil pentru a diversifica portofoliile, fără a renunța la plasamentele în instrumente sigure, precum titlurile de stat. George Moț , fondatorul unei platforme de pensii private, a explicat că tot mai multe companii oferă Pilonul III ca beneficiu extrasalarial , profitând de deducerile fiscale aplicabile atât angajaților, cât și angajatorilor. În același timp, directorul executiv de vânzări al unui administrator de fond afirmă că randamentele obținute nu pot fi egalate de alte instrumente financiare accesibile publicului larg , în același raport risc-securitate. Ce diferențiază Pilonul III de Pilonul II? Caracteristică Pilonul II (obligatoriu) Pilonul III (facultativ) Tip de contribuție Obligatorie (din salariu brut) Voluntară (angajat/angajator) Beneficiari Toți angajații sub 35 ani la debut Oricine dorește Randamente istorice Mai stabile, dar mai reduse Mai variabile, dar în 2025 superioare Fiscalitate Nu are deduceri suplimentare Deducere fiscală până la 400 lei/lună Flexibilitate retragere Restricționată Mai flexibilă după 60 ani În concluzie, 2025 a marcat o schimbare de paradigmă în economisirea pentru pensie , cu Pilonul III devenind nu doar un instrument complementat de facilități fiscale, ci și unul competitiv în termeni de performanță financiară. În contextul îngrijorărilor legate de sustenabilitatea sistemului public de pensii, românii par mai hotărâți ca oricând să-și asigure un viitor financiar mai stabil, prin contribuții voluntare. [...]
Instrumentul anti-coerciție al UE revine în discuție pe fondul presiunilor SUA - conceput ca un „articol 5” economic al pieței unice
Capitalele UE iau în calcul Instrumentul anti-coerciție după amenințările legate de Groenlanda, relatează Euronews . Discuția vizează un mecanism juridic intrat în vigoare la finalul lui decembrie 2023, dar nefolosit până acum, care ar permite un răspuns colectiv atunci când un stat membru este presat să facă „o anumită alegere” prin măsuri ce afectează comerțul sau investițiile. Amenințări tarifare ale SUA și reacția Berlinului și Parisului Potrivit articolului, președintele SUA Donald Trump a reluat ideea de a „cumpăra” sau de a obține o formă de control asupra Groenlandei și a reacționat la lipsa de susținere din partea unor puteri europene prin amenințări tarifare. El a indicat o taxă suplimentară de 10% pentru bunuri din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Țările de Jos, Finlanda și Regatul Unit, începând cu 1 februarie, care ar urma să urce la 25% de la 1 iunie dacă aceste țări „continuă să reziste”. Noile tarife s-ar adăuga peste un tarif existent de 15% la nivelul UE, rezultat dintr-o negociere anterioară din vara lui 2025, când o amenințare de 50% ar fi fost redusă după un acord semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . În acest context, miniștrii de finanțe din Germania și Franța au declarat public că nu vor accepta „șantajul economic” pentru a fi forțați să se conformeze cererilor SUA. „Dacă constrângi economic o capitală ca să forțezi o decizie politică, nu te iei doar de țara aceea, ci de întreaga piață unică.” De ce este invocat Instrumentul anti-coerciție și legătura cu „articolul 5” economic Deși Groenlanda nu este stat membru al UE, ea este legată de Danemarca, iar presiunea asupra Groenlandei poate fi interpretată ca presiune asupra alegerilor suverane ale unui stat membru, exact tipul de situație pentru care a fost conceput Instrumentul anti-coerciție (Anti-Coercion Instrument, ACI). Conform definiției din text, este vorba despre presiune economică menită să producă un rezultat geopolitic, adică o ingerință nejustificată în „alegerile suverane legitime” ale UE și ale statelor sale membre. Publicația compară logica mecanismului cu angajamentul NATO din Articolul 5 („un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”), însă transpus în plan comercial: nu răspuns militar, ci măsuri economice. O diferență subliniată este că SUA nu sunt parte a UE, astfel încât o eventuală acțiune în baza ACI împotriva Washingtonului nu ar antrena automat întreaga alianță, așa cum ar putea-o face o confruntare în cadrul NATO . Cum funcționează mecanismul și ce măsuri poate lua UE Consemnează Euronews că procedura poate începe fie din inițiativa Comisiei Europene, fie la cererea unui stat membru. Comisia evaluează „prejudiciul” într-un interval care, în mod normal, nu depășește patru luni, analizând inclusiv dacă statul terț are un istoric de interferențe similare și ce politici încearcă să influențeze. Dacă se constată coerciția și se propune acțiune, Consiliul UE are aproximativ două luni (până la 8 săptămâni, cel mult 10) pentru a stabili formal existența coerciției. Urmează o solicitare către statul terț de a opri măsurile și o încercare de angajare diplomatică; dacă aceasta eșuează, UE poate adopta „ca ultimă soluție” contramăsuri, inclusiv restricționarea accesului pe piața UE și alte dezavantaje economice în domenii precum bunuri, servicii, investiții străine directe, piețe financiare, achiziții publice, drepturi de proprietate intelectuală legate de comerț sau controale la export. Comisia poate cere și reparații „în conformitate cu dreptul internațional public”, iar răspunsul este oprit când măsurile nu mai sunt necesare. [...]
Rusia raportează un deficit bugetar enorm în 2025 - prăbușirea veniturilor din petrol apasă finanțele
Rusia a înregistrat un deficit bugetar record de 5,645 trilioane de ruble (72,3 miliarde de dolari) în 2025 , cel mai mare din 1996 încoace, potrivit Bloomberg . Acest deficit a crescut semnificativ față de anul anterior, când se situa la 3,47 trilioane de ruble, reflectând presiunea fiscală cauzată de aproape trei ani de conflict în Ucraina. Deficitul record a apărut în ciuda reducerilor agresive ale cheltuielilor din luna decembrie, când guvernul a redus cheltuielile cu 19% față de aceeași perioadă a anului precedent, pentru a menține deficitul în limita țintei revizuite de 2,6% din PIB. Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov , a confirmat că această țintă a fost atinsă într-un interviu acordat Interfax. Principala cauză a deficitului a fost scăderea abruptă a veniturilor din petrol și gaze, care au scăzut cu 24% în 2025, ajungând la 8,48 trilioane de ruble. Acest sector, care contribuie cu aproximativ un sfert la veniturile bugetului federal, a fost afectat de scăderea prețurilor globale la petrol și de întărirea rublei. În decembrie, veniturile din petrol și gaze au scăzut la 447,8 miliarde de ruble, comparativ cu aproape 800 de miliarde de ruble în aceeași lună a anului precedent. „Traiectoria fiscală a Rusiei a fost modelată de cheltuieli militare record, pe măsură ce Kremlinul își susține campania în Ucraina. Alocările pentru apărare au ajuns la aproximativ 13,2 trilioane de ruble în 2025, reprezentând aproximativ 32,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale.” Pentru a compensa deficitul de venituri, Rusia intenționează să crească semnificativ vânzările de valută străină și aur din Fondul Național de Avere. Începând cu această săptămână, Ministerul de Finanțe va vinde yuan chinezesc și aur în valoare de 12,8 miliarde de ruble pe zi din acest fond. Analiștii avertizează că finanțarea deficitului în creștere va continua să epuizeze rezervele suverane și va necesita creșterea împrumuturilor interne, ambele având riscuri economice durabile, în condițiile în care Moscova se confruntă cu sancțiuni tot mai stricte și piețe energetice volatile. [...]
Declinul salariilor reale continuă în România - semnal de răcire pentru consumul gospodăriilor
Salariile reale din România au scăzut pentru a cincea lună la rând , potrivit Profit.ro , un semnal relevant pentru dinamica puterii de cumpărare și, implicit, pentru consumul gospodăriilor. Informația vizează evoluția salariilor reale, adică salariile ajustate cu inflația. O scădere a acestui indicator înseamnă că, în medie, veniturile din salarii nu mai țin pasul cu creșterea prețurilor, chiar dacă salariile nominale (sumele încasate efectiv) pot continua să urce. Seria de cinci luni consecutive de scădere indică o presiune prelungită asupra bugetelor populației, cu potențiale efecte în economie, în special în sectoarele dependente de cererea internă. În mod obișnuit, consumul privat este unul dintre principalii factori care susțin creșterea economică, iar slăbirea puterii de cumpărare poate tempera acest motor. Pe scurt, de ce contează această evoluție: reduce capacitatea gospodăriilor de a menține același nivel de consum; poate schimba structura cheltuielilor, cu orientare mai mare spre bunuri esențiale; complică planificarea pentru companii din retail și servicii, care depind de cererea populației; poate influența negocierile salariale și așteptările privind inflația. În contextul începutului de an 2026, continuitatea scăderii salariilor reale rămâne un indicator de urmărit pentru a evalua dacă presiunea inflaționistă se transmite în continuare în pierdere de putere de cumpărare sau dacă veniturile reușesc să recupereze teren. Următorul reper va fi confirmarea sau inversarea trendului în datele lunare viitoare, care pot arăta dacă această perioadă de erodare a salariilor reale se prelungește sau începe să se atenueze. [...]
Roboți umanoizi și auto - China are 60% din lideri și ar putea livra 30% din capacitatea nouă globală
Economistul-sef al Morgan Stanley China estimeaza ca GPU-urile chineze pot ajunge la 50% localizare pana in 2027-2028, potrivit internet.cnmo.com , care citeaza un material publicat de Sina Tech . Intr-o interventie din 15 ianuarie, Xing Ziqiang a spus ca China se sprijina pe trei avantaje „greu de replicat” pentru a avansa in tehnologii de varf: clustere industriale integrate, un bazin mare de absolventi in domenii tehnice si o piata interna foarte ampla. El a indicat ca China are anual aproape 5 milioane de absolventi in stiinte si inginerie, peste totalul cumulat al Europei si SUA, iar in zone precum Delta Yangtze si Delta Raului Perlelor se pot concentra, pe distante de zeci de kilometri, mii de furnizori si un numar mare de ingineri, ceea ce ar crea un ecosistem complet de la proiectare la productie. Pe inteligenta artificiala, economistul a sustinut ca firmele chineze recupereaza rapid decalajul cu investitii de aproximativ o zecime fata de nivelul SUA, iar ponderea talentelor globale in AI ar fi ajuns „aproape la jumatate”. In opinia sa, strategia Chinei de a intra in aplicatiile pentru companii cu modele mari „mai usoare” si cu raport cost-performanta ridicat este o abordare pragmatica, chiar daca exista un deficit de putere de calcul (capacitate de procesare necesara antrenarii si rularii modelelor). In acelasi context, Xing a afirmat ca China detine deja circa 60% din companiile de top la nivel global in robotica umanoidala si, pe baza capacitatii de a produce componente de precizie dezvoltate in lantul auto (de exemplu rulmenti si sisteme hidraulice), ar putea furniza 30% din cresterea de capacitate de productie la nivel mondial. El a mai mentionat ca rata de adoptie a condusului inteligent este „in frunte la nivel global”, iar in biofarma anticipeaza o accelerare, estimand ca pana in 2040 peste o treime dintre medicamentele noi aprobate de FDA (autoritatea americana de reglementare) ar putea proveni din China. [...]
Telefónica încearcă să repatrieze profituri blocate de 20 de ani în Venezuela – compania vizează consolidarea prin achiziția Digi
Telefónica, grupul spaniol interesat de achiziția Digi, încearcă să recupereze profituri blocate de două decenii în Venezuela, mizând pe schimbările geopolitice recente și pe negocieri diplomatice directe , informează Mediafax , potrivit surselor din sector citate de elEconomista.es . Din 2005 și până în prezent, compania a fost împiedicată să își repatrieze profiturile din Venezuela, o piață complicată de inflație galopantă, devalorizarea monedei locale și regimuri restrictive. Estimările sugerează că între 2010 și 2014, Telefónica a înregistrat pierderi contabile de aproximativ 7,5 miliarde de euro , din cauza restricțiilor financiare impuse de statul venezuelean. În ciuda acestor pierderi, grupul controlează prin Movistar Venezuela peste 40% din piața locală de telefonie mobilă , cu 8,9 milioane de clienți și 1.700 de angajați. Contextul actual este însă favorabil pentru reluarea discuțiilor privind ieșirea definitivă a Telefónica din Venezuela , conform deciziei strategice luate în noiembrie 2025, de a se retrage din toate piețele din America Latină, cu excepția Braziliei. Accesul la profiturile blocate ar putea deveni un instrument de negociere pentru un potențial cumpărător, într-un climat economic marcat de interesul crescând al administrației Trump pentru atragerea de investiții în regiune. Cu toate acestea, repatrierea efectivă a fondurilor rămâne incertă, având în vedere că administrația americană a blocat activele guvernului venezuelean, ceea ce descurajează alte companii internaționale aflate în situații similare. Piața telecom din Venezuela este în continuare subdezvoltată , iar veniturile obținute de operatori sunt reduse: utilizatorul mediu cheltuie doar aproximativ 5 dolari pe lună, cu un consum de date de maximum 5 GB. Acest nivel este semnificativ sub media regională, ceea ce face ca oportunitățile reale de creștere să fie limitate în lipsa unui sprijin extern substanțial. Pe fundalul acestor evoluții, achiziția grupului Digi apare ca o alternativă strategică atractivă pentru Telefónica . Tranzacția, evaluată la circa 3,8 miliarde de euro, ar permite consolidarea poziției companiei în Europa, mai ales că Digi, cu o bază de 9,6 milioane de clienți în Spania și o creștere anuală de 23%, reprezintă una dintre cele mai dinamice prezențe de pe piață. Achiziția ar avea și o componentă defensivă, dat fiind că Digi utilizează infrastructura Telefónica în zonele în care nu are rețea proprie, reducând astfel concurența agresivă din sector. În concluzie , Telefónica gestionează simultan două dosare strategice: ieșirea dintr-o piață cu potențial, dar cu risc politic ridicat, și extinderea într-un spațiu european competitiv, dar profitabil. Evoluțiile din Venezuela și răspunsul administrației Trump vor fi decisive în reconfigurarea prezenței internaționale a operatorului spaniol. [...]
Plata anticipată a taxelor locale în 2026 aduce o reducere de 10%; avantaj pentru cetățeni și bugetele locale
Cei care își achită integral impozitele locale până la 31 martie 2026 beneficiază de o reducere de 10% , conform unei măsuri menite să stimuleze plata anticipată și să ușureze presiunea bugetară asupra autorităților locale, informează Playtech . Reducerea se aplică impozitelor anuale datorate pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport și vizează doar plățile efectuate într-o singură tranșă, până la termenul menționat. Pentru contribuabili, măsura se traduce într-o economie directă. Spre exemplu, un impozit de 3.000 de lei se reduce la 2.700 de lei dacă este achitat până la 31 martie, diferența de 300 de lei rămânând în buzunarul contribuabilului. În cazul persoanelor care dețin mai multe bunuri impozabile – de pildă o casă, un teren și un autoturism – bonificația se aplică pentru fiecare în parte, ceea ce poate duce la economii totale considerabile într-un singur an fiscal. După expirarea termenului de 31 martie, reducerea nu mai este disponibilă. Proprietarii pot achita impozitul în două tranșe egale, cu scadențe la 30 iunie și 30 septembrie 2026 , însă fără nicio bonificație. În plus, întârzierea peste aceste date atrage penalități și dobânzi de întârziere. Această politică fiscală avantajează și administrațiile locale, care obțin astfel un flux mai rapid de încasări bugetare în prima parte a anului. Banii colectați din timp pot fi folosiți mai eficient pentru întreținerea infrastructurii, finanțarea proiectelor locale și buna funcționare a serviciilor publice. Așadar, măsura are o dublă utilitate: ajută atât cetățenii, cât și primăriile. Este esențial ca persoanele interesate de bonificație să consulte și hotărârile consiliilor locale, întrucât pot exista particularități de aplicare la nivel local. Unele primării pot impune condiții suplimentare sau pot stabili reguli administrative specifice pentru obținerea reducerii. Pentru a beneficia de bonificație: Plata integrală trebuie făcută până la 31 martie 2026 ; Se aplică separat pentru fiecare tip de impozit: clădiri, terenuri, autoturisme ; Plata se face într-o singură tranșă; Verificați regulile fiscale stabilite de consiliul local de care aparțineți. În concluzie, bonificația de 10% poate fi o soluție practică pentru gospodărirea bugetului familial și pentru evitarea penalităților, oferind în același timp un sprijin important pentru comunități în gestionarea fondurilor publice. [...]
Guvernul taie posturi și introduce măsuri fiscale noi; permis suspendat pentru datornici
Guvernul condus de Ilie Bolojan își va angaja răspunderea în Parlament pentru o amplă reformă a administrației publice , care include reduceri semnificative de posturi și cheltuieli, plafonarea salariilor, măsuri stricte privind construcțiile ilegale și suspendarea permiselor de conducere în cazul neachitării amenzilor. Potrivit Cotidianul.ro , Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul de lege care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală și locală. Estimarea economiilor la buget în 2026 este de 3,36 miliarde de lei, cu o creștere progresivă până în 2030. Reorganizarea administrației va presupune: reducerea cu 30% a posturilor disponibile, fără a afecta mai mult de 20% din cele ocupate; limitarea numărului de posturi din instituțiile prefectului cu 25% (cu excepția pașapoartelor și permiselor auto); o normă de personal în funcție de populație: un post la 1.200 de locuitori pentru localități, respectiv la 6.500 pentru județe. Unitățile administrative cu sub 4.500 de locuitori nu vor mai putea înființa poliții locale , decât dacă își susțin cheltuielile exclusiv din venituri proprii. Reforma introduce și criterii clare pentru înființarea serviciilor, direcțiilor sau direcțiilor generale, în funcție de numărul de angajați. Limitări la nivelul Guvernului și al administrației locale: Cabinetele demnitarilor și ale aleșilor locali vor avea un număr limitat de posturi, între 1 și 5, în funcție de funcție și populația localității. Structura Guvernului și a administrației locale va trebui să respecte noi reguli stricte de organizare funcțională. Măsuri fiscale și administrative: Impozitul pe clădirile construite ilegal va fi majorat cu 100% timp de 5 ani , începând cu anul următor constatării. Salariile din administrația locală vor fi plafonate , iar grilele vor fi stabilite prin hotărâre de guvern în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare nu va putea avea un salariu mai mare de 90% din cel al ministrului Dezvoltării. Suspendarea permiselor pentru amenzi neachitate: Una dintre cele mai controversate prevederi este legată de aplicarea unor sancțiuni pentru neplata amenzilor contravenționale: Dacă, în termen de 12 luni de la emiterea procesului-verbal, amenda nu este plătită, instanța poate transforma amenda în muncă în folosul comunității sau amendă penală. În plus, dacă amenda nu este achitată în termen de 90 de zile lucrătoare , titularul își pierde dreptul de a conduce . Suspendarea se aplică de la ora 00:00 a celei de-a treia zile lucrătoare după expirarea termenului și încetează abia după plata integrală sau la 2 ani de la luarea în evidență. Debitorul va primi o somație oficială, în termen de 15 zile lucrătoare, în care se va menționa momentul exact al pierderii dreptului de a conduce. Alte prevederi: Jocurile de noroc vor putea fi autorizate doar cu aprobarea consiliului local, care va decide zonele unde se permit astfel de activități și cuantumul taxei locale. Redevențele din concesionarea terenurilor agricole de stat vor fi împărțite între bugetele locale (80%) și bugetul de stat (20%). Reforma vine în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România în fața partenerilor internaționali pentru eficientizarea administrației publice și reducerea deficitului. [...]