Știri din categoria Fiscalitate

Acasă/Știri/Fiscalitate/Investigație Recorder despre rețeaua care...

Investigație Recorder despre rețeaua care „îngroapă” firme cu datorii - schema continuă în ciuda noilor legi

Investigație despre firme cu datorii și persoane vulnerabile implicate în cesionare.

O rețea care „îngroapă” firme cu datorii transferându-le pe numele unor oameni vulnerabili continuă să funcționeze, în ciuda modificărilor legislative promise de Guvern, arată o investigație publicată de Recorder.

Jurnaliștii au documentat, cu cameră ascunsă, mecanismul prin care societăți cu datorii mari la buget sunt cesionate unor persoane fără adăpost sau aflate în situații vulnerabile, care nu pot fi trase la răspundere. În acest mod, administratorii reali ies din acte și scapă de obligațiile fiscale, în timp ce statul rămâne cu prejudiciul.

Potrivit investigației, la astfel de servicii ar fi apelat inclusiv foști parlamentari și oameni de afaceri cunoscuți. Schema funcționează pe fondul unor lacune legislative și al unei toleranțe îndelungate din partea autorităților. Deși, la jumătatea anului trecut, Executivul a anunțat măsuri pentru a bloca cesionarea firmelor cu datorii, Recorder susține că rețelele s-au adaptat și continuă să opereze.

Cum funcționează mecanismul

Rețeta descrisă în investigație presupune:

  • identificarea unor persoane vulnerabile dispuse să preia formal firmele;
  • transferul rapid al părților sociale și al administrării;
  • dispariția din acte a beneficiarilor reali;
  • imposibilitatea recuperării prejudiciilor de la noii „proprietari”.

În centrul documentării apare numele lui Victor Nica, prezentat drept coordonator al rețelei. Acesta a mai fost inculpat în trecut pentru evaziune fiscală și delapidare, însă dosarul său este aproape de prescriere după ani de tergiversări, notează Recorder. Confruntat de jurnaliști, el ar fi reacționat cu amenințări la adresa redacției.

Investigația ridică semne de întrebare și asupra reacției sistemului judiciar, în contextul în care, potrivit Recorder, la nivel înalt au existat mesaje privind o abordare mai blândă a pedepselor pentru evaziune fiscală.

Cazul scoate în evidență vulnerabilități persistente în combaterea evaziunii și dificultatea statului de a recupera sume importante pierdute prin astfel de mecanisme.

Recomandate

Articole pe același subiect

Mașină ANAF parcată, simbol al controalelor fiscale în România.
Fiscalitate10 feb. 2026

„Gaură” fiscală de 12.466.395 lei la un operator de agregate minerale - Suma include TVA și impozit pe profit, potrivit ANAF

ANAF spune că o firmă din Giurgiu a evitat plata TVA și a impozitului pe profit de 12,47 milioane lei , potrivit HotNews.ro , după verificări ale inspectorilor Antifraudă la un operator economic din domeniul extracției și comercializării agregatelor minerale. „A constatat că acesta se sustrăgea de la plata impozitului pe profit și TVA în valoare totală de 12.466.395 de lei.” Controlul a vizat activitatea societății din ultimii trei ani și a urmărit, în esență, două mecanisme de evitare a obligațiilor fiscale: nedeclararea veniturilor din vânzări (cu efect direct asupra TVA colectate și a bazei de calcul a impozitului pe profit) și tranzacții cu active (vânzarea de imobile) fără declararea taxelor aferente. Pentru recuperarea sumelor, ANAF a dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale firmei. În perioada august 2022 – mai 2024, inspectorii au constatat că operatorul ar fi exploatat și comercializat 500.692 metri cubi de agregate minerale (echivalentul a 811.121 tone) fără a le înregistra în contabilitate. Din aceste vânzări ar fi rezultat venituri totale de 32.406.372 lei nedeclarate, iar prejudiciul estimat pentru buget este de 11.342.231 lei, din care 6,15 milioane lei TVA de plată și 5,18 milioane lei impozit pe profit. Pe lângă fluxul principal de vânzări neînregistrate, ANAF indică și o situație separată în aprilie 2025, când aceeași societate ar fi vândut două imobile din patrimoniu fără să declare și să achite impozitul pe profit și TVA aferente, în sumă totală de 1.124.164 lei (670.741 lei impozit pe profit și 453.423 lei TVA). Constatările-cheie ale ANAF, relevante pentru evitarea plății TVA și a impozitului pe profit, sunt: vânzarea de agregate minerale fără înregistrare în evidența contabilă, ceea ce a dus la nedeclararea veniturilor și a TVA; neplata TVA și a impozitului pe profit aferente veniturilor obținute din comercializarea agregatelor; vânzarea a două imobile fără declararea și achitarea TVA și a impozitului pe profit aferente tranzacției; instituirea de măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului fiscal. Separat de componenta fiscală (TVA și impozit pe profit), ANAF mai arată că firma ar fi exploatat agregate minerale fără permis valabil, expirat din 17.06.2023, motiv pentru care au fost inițiate demersuri pentru recuperarea redevențelor datorate. Redevența aferentă cantității exploatate (500.692 metri cubi) este estimată la 1.401.938 lei, iar autoritatea fiscală precizează că a luat măsuri pentru recuperarea acesteia, în paralel cu recuperarea prejudiciului fiscal. [...]

Sediul ANAF, instituție responsabilă de administrarea fiscală în România.
Fiscalitate16 feb. 2026

ANAF adaugă o categorie nouă în formularul 205 - raportare distinctă de la veniturile plătite din 2025

ANAF introduce o categorie nouă în formularul 205 pentru raportarea unor venituri specifice , potrivit Termene.ro . Schimbarea vizează persoanele juridice care plătesc venituri din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă și care, începând cu veniturile plătite de la 1 ianuarie 2025, au obligația să rețină impozitul la sursă și să îl declare distinct, nominal, pentru fiecare beneficiar. Modificarea este prevăzută într-un proiect de ordin al ANAF care actualizează instrucțiunile de completare a declarației informative 205. Contextul legislativ este completarea art. 111 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) prin OUG nr. 138/2024, care stabilește reținerea la sursă a impozitului pentru aceste venituri atunci când plătitorul este persoană juridică sau o entitate obligată să țină contabilitate. În paralel, art. 132 alin. (2) prevede depunerea anuală a formularului 205 cu detalierea impozitului reținut pe fiecare beneficiar. Din perspectiva obligațiilor fiscale noi pentru firme, proiectul clarifică și „operaționalizează” pașii de conformare: impozitul reținut trebuie declarat și plătit până la data de 25 a lunii următoare, iar raportarea anuală în formularul 205 se face până la sfârșitul lunii februarie a anului următor. Pentru veniturile plătite începând cu 1 ianuarie 2025, prima raportare anuală aferentă în formularul 205 urmează să fie depusă până la finalul lunii februarie 2026. Tehnic, proiectul de ordin modifică Anexa nr. 1 la OPANAF nr. 179/2022 și introduce o categorie distinctă de venituri în lista celor raportabile prin 205, ceea ce înseamnă și generarea unui tabel separat în cadrul declarației pentru acest tip de venit, cu datele fiecărui beneficiar. Pentru companii, impactul este în principal administrativ: identificarea contractelor relevante (în special în tranzacții imobiliare sau structuri contractuale mai complexe), stabilirea corectă a momentului reținerii impozitului, actualizarea sistemelor contabile și asigurarea corelării dintre declarațiile lunare privind impozitul reținut și raportarea anuală prin formularul 205. [...]

Steagul Uniunii Europene fluturând în vânt, simbol al cooperării între state.
Fiscalitate15 feb. 2026

România, printre țările cu cele mai mici impozite pe venit din Europa - datele Tax Foundation pentru 2026

România are printre cele mai mici cote maxime de impozitare a veniturilor din Europa , arată datele publicate de Tax Foundation , analiză invocată de analistul Iancu Guda într-o postare publică . Conform datelor pentru 2026, cota maximă de impozit pe venit în România este de 10%, la același nivel cu Bulgaria și mult sub media țărilor europene din OCDE, care ajunge la 43,4%. Clasamentul arată diferențe semnificative între state. Cele mai ridicate cote maxime sunt în: Danemarca – 60,5% Franța – 55,4% Austria – 55% Spania – 54% La polul opus, pe lângă România (10%), se află: Moldova – 12% Ungaria – 15% Ucraina – 19,5% Datele includ ratele combinate la nivel central și local, fără contribuțiile sociale. Majoritatea statelor europene aplică un sistem progresiv, unde impozitul crește odată cu venitul, în timp ce România utilizează o cotă unică. În analiza sa, Iancu Guda subliniază că, deși contribuțiile sociale și de sănătate sunt peste media europeană, alte tipuri de venituri – chirii, dividende, câștiguri bursiere, drepturi de autor sau activități independente – sunt taxate mai redus comparativ cu multe state din Uniunea Europeană. El arată că salariul mediu din România reprezintă circa 55% din media UE, iar PIB pe locuitor aproximativ 72%, însă nivelul mediu ponderat al taxării veniturilor este la circa o treime din media europeană. În acest context, analistul susține că eventualele ajustări fiscale ar trebui să vizeze reforma sectorului public și reducerea economiei subterane, nu majorări suplimentare pentru mediul privat. El mai invocă date privind migrația, afirmând că România înregistrează de trei ani consecutiv un sold pozitiv de aproximativ 100.000 de persoane, cu mai mulți intrând în țară decât plecând. Dezbaterea privind nivelul taxării rămâne însă legată de echilibrul dintre competitivitate fiscală, finanțarea serviciilor publice și sustenabilitatea bugetară, într-un moment în care mai multe state europene ajustează sau majorează cotele maxime de impozitare. [...]

Interfața unei platforme de tranzacționare cu criptomonede și acțiuni
Fiscalitate12 feb. 2026

ANAF trimite notificări pentru venituri nedeclarate din 2020 - utilizatorii eToro și Revolut, vizați înainte de prescripție

ANAF a început să trimită notificări privind nedepunerea declarației unice pentru venituri din 2020 , iar numeroși contribuabili descoperă în aceste zile, prin Spațiul Privat Virtual, că sunt vizați pentru tranzacții bursiere sau câștiguri din străinătate realizate în urmă cu șase ani. Un astfel de caz, dezbătut pe Reddit în comunitatea RoFiscalitate , arată că o persoană a primit notificare pentru un profit de aproximativ 76 de lei obținut prin platforma eToro, impozitul datorat fiind de doar 8 lei. Documentul transmis de ANAF este o „Notificare privind nedepunerea la termen a declarației de impunere” și face referire la obligația depunerii declarației unice pentru veniturile din 2020. Mulți dintre cei vizați susțin că nu au primit notificări pe e-mail, ci doar mesaj în SPV, iar termenul menționat este de 15 zile de la primirea documentului pentru clarificări sau depunerea declarației. Potrivit discuțiilor din comunitate, cele mai frecvente situații par să fie: tranzacții cu acțiuni sau criptomonede prin platforme externe precum eToro sau Revolut; câștiguri obținute din vânzarea de instrumente financiare; venituri din străinătate raportate automat de intermediari către autoritățile fiscale. În 2020, impozitul pe câștigurile din tranzacții bursiere nu era reținut la sursă de brokerii externi, astfel că obligația declarării revenea integral contribuabilului, prin depunerea declarației unice până la termenul legal din anul următor. Chiar și sume foarte mici trebuiau declarate. Un element important este contextul prescripției. Specialiști citați în discuție arată că anul fiscal 2020 se apropie de termenul de prescripție în 2026, motiv pentru care ANAF accelerează verificările înainte de expirarea perioadei legale de cinci ani, ajustată în perioada pandemiei. Practic, Fiscul încearcă să clarifice situațiile restante înainte ca dreptul de a stabili obligații fiscale să se prescrie. Deși în cazul prezentat suma datorată este infimă, există riscul ca alți contribuabili să fi realizat câștiguri mai consistente în perioada de volatilitate din pandemie, fără să le declare. În astfel de cazuri, impozitul, eventualele contribuții și penalitățile pot fi semnificativ mai mari. Mesajul pentru cei care au folosit platforme precum eToro , Revolut sau alți brokeri internaționali în 2020 este clar: verificarea contului SPV și generarea rapoartelor de tranzacții din acea perioadă pot preveni surprize neplăcute. Dacă notificarea este ignorată, ANAF poate emite decizie de impunere din oficiu, de regulă pe baza sumelor brute raportate, ceea ce poate conduce la obligații mai mari decât cele reale. Chiar dacă este vorba de câțiva lei, obligația declarativă rămâne. Iar pentru unii contribuabili, anul 2026 ar putea aduce clarificări fiscale pentru tranzacții despre care aproape au uitat. [...]

Sediul ANAF, simbol al restructurării serviciilor fiscale din județe.
Fiscalitate12 feb. 2026

Restructurarea ANAF ar putea reduce serviciile fiscale din județe - Eficientizare pe criteriu de cost

ANAF pregătește scenarii de eficientizare care includ desființarea unor servicii fiscale , potrivit Profit.ro , într-un demers de restructurare cerut direcțiilor regionale și administrațiilor județene. Miza este reducerea costurilor și a structurilor considerate ineficiente, iar în discuție intră inclusiv eliminarea unor posturi de conducere, reiese din informațiile publicate de sursă. Concret, direcțiile regionale și administrațiile județene ale ANAF lucrează, în această perioadă, la scenarii care presupun desființarea unor structuri din teritoriu. Numărul serviciilor fiscale luate în calcul pentru desființare ar varia, în funcție de județ, de la unu la două sau chiar trei, potrivit discuțiilor Profit.ro cu șefi de administrații județene ale finanțelor publice (AJFP) și alte persoane informate asupra demersurilor. Solicitarea de a construi aceste scenarii ar fi venit de la președintele ANAF, Adrian Nica, conform aceleiași surse. Din perspectiva contribuabililor, o astfel de reorganizare poate însemna schimbări în modul de funcționare a administrațiilor fiscale locale, în special acolo unde anumite servicii ar urma să fie comasate sau închise, deși articolul nu detaliază ce tipuri de servicii ar fi vizate. Pentru mediul de afaceri, subiectul este relevant deoarece orice modificare de structură în rețeaua teritorială a ANAF poate influența timpii de soluționare, fluxurile de lucru și accesul la interacțiunea directă cu administrația fiscală, mai ales în județele cu capacitate administrativă limitată. În același timp, criteriul de cost indicat în material sugerează că accentul este pus pe reducerea cheltuielilor și pe simplificarea ierarhiilor, nu pe extinderea unor servicii. Deocamdată, informațiile prezentate se referă la etapa de lucru pe „scenarii”, ceea ce indică faptul că nu este vorba încă despre o decizie finală aplicată uniform la nivel național. Nu e menționat pentru moment un calendar de implementare, numărul total al structurilor vizate sau județele în care ar urma să se aplice măsurile. Rămâne de văzut ce variantă va fi aleasă după centralizarea propunerilor din teritoriu și dacă ANAF va comunica public, în perioada următoare, forma finală a reorganizării și impactul asupra activității din județe. [...]

Senatorul UDMR discută despre revizuirea taxelor locale și presiunea fiscală.
Fiscalitate12 feb. 2026

UDMR cere revizuirea taxelor locale - Senatorul UDMR Lorant Antal spune că ordonanța 68 a fost o decizie eronată

UDMR nu exclude o ieșire de la guvernare dacă „măsurile eronate” continuă , în contextul disputei din coaliție privind reindexarea taxelor locale, relatează News.ro . Senatorul UDMR Lorant Antal cere revenirea asupra deciziei luate în decembrie, pe care o consideră greșită, și spune că presiunea fiscală asupra populației a devenit prea mare. Antal a explicat că grupul UDMR din Senat a transmis deja un semnal politic prin vot, refuzând să susțină proiectul de aprobare a Ordonanței 68, care vizează „recreionarea și reindexarea taxelor locale”. Potrivit senatorului, forma actuală a măsurii ar încărca suplimentar contribuabilii și ar contrazice ideea de dialog social cu cetățenii. „Noi nu am spus că ieşim de la guvernare, noi nu am făcut astfel de ameninţări, noi am spus că este o decizie care s-a luat în decembrie şi este o decizie eronată şi trebuie să revenim asupra ei şi să o îndreptăm”, a declarat Lorant Antal . Tema unei posibile ieșiri a UDMR de la guvernare apare, însă, în legătură directă cu modul în care coaliția gestionează astfel de decizii fiscale. Antal a invocat poziția președintelui UDMR, Kelemen Hunor, care a avertizat că, dacă se continuă cu „măsuri eronate”, presiunea socială ar putea escalada rapid, iar coaliția ar ajunge „într-o situație foarte complicată” până în vară, fără să mai fie nevoie de un gest formal de rupere a alianței. În același timp, senatorul susține că discuțiile cu premierul Ilie Bolojan indică faptul că există loc pentru corecții, cel puțin din perspectiva declarațiilor publice ale acestuia. Mesajul UDMR rămâne, în această etapă, unul condiționat: partidul nu anunță retragerea de la guvernare, dar leagă stabilitatea politică de revizuirea rapidă a măsurilor fiscale contestate și de evitarea unor politici care, în formularea lui Antal, ar ajunge „împotriva cetățenilor, împotriva oamenilor”. [...]