Știri din categoria Inflație
Știri Inflație
Estimările BNR indică o scădere a inflației spre 4% în semestrul al doilea - condiție pentru ieftiniri reale la raft
BNR anticipează o scădere mai puternică a inflației în a doua jumătate a anului , potrivit Cotidianul , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu . Mesajul-cheie din previziunile BNR este că dezinflația (încetinirea ritmului de creștere a prețurilor) ar urma să se accelereze după un început de an cu variații relativ mici. În termeni practici, banca centrală vede o primă jumătate de an cu o coborâre lentă a inflației, urmată de o reducere mai pronunțată în a doua parte a anului. Suciu a indicat că, în primele șase luni, dinamica ar putea rămâne apropiată de cea recentă, cu oscilații limitate, înainte ca scenariul BNR să arate o apropiere de un nivel mult mai redus spre final de an. „Va fi o scădere mai lentă a inflaţiei în primele 6 luni. Probabil că nu va fi cu mult diferită faţă de ultimele luni atunci când au fost variaţii mici legate de inflaţie, între 10 şi 9 procente, creştere anualizată. În partea a doua a anului ne aşteptăm să avem o scădere mai puternică a inflaţiei, spre 4%, aşa arăta ultimul nostru raport”, a afirmat Dan Suciu. Pentru consumatori, o inflație în scădere înseamnă, în primul rând, un cadru mai favorabil pentru ieftiniri, dar nu o garanție că prețurile de la raft se reduc imediat. Textul subliniază explicit această diferență: scăderea inflației indică temperarea scumpirilor, iar eventualele ieftiniri tind să apară cu întârziere, după câteva luni sau trimestre, mai ales la produse de consum și energie, dacă tendința dezinflaționistă se menține. În același timp, BNR semnalează existența unor riscuri care pot influența traiectoria economică și, implicit, evoluția prețurilor. Dan Suciu a indicat drept principal risc lipsa stabilității guvernamentale, idee pe care a formulat-o într-o declarație acordată postului Antena 3 CNN , conform relatării din articol. [...]
Inflația din România a încheiat 2025 la 9,7% - încă un an peste ținta BNR
Inflația a încheiat 2025 la 9,7%, al cincilea an consecutiv peste ținta BNR - un nivel dublu față de cel din vară, în ciuda unei ușoare temperări lunare în decembrie, când creșterea prețurilor a fost de doar 0,22%, cea mai redusă din ultimele opt luni. Situația reflectă o combinație de factori: eliminarea plafoanelor de preț la energie , majorări de TVA și accize , dar și o economie în răcire, cu consum stagnant pe final de an, transmite Profit.ro . Evoluția inflației lunare și rata anuală Graficul inflației lunare arată o reducere treptată a ritmului de creștere a prețurilor în a doua parte a anului 2025, dar nivelurile rămân departe de perioada de stabilitate din anii 2015–2019. În paralel, rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la 6,5% de BNR din august 2024, un nivel ridicat comparativ cu alte țări din regiune, într-un efort de a ancora inflația. Cum au evoluat prețurile pe categorii Conform datelor INS , în 2025, prețurile de consum au crescut, în medie, cu 7,32% , cu diferențe majore între categoriile de produse și servicii: Alimente: +7,75% Mărfuri nealimentare: +10,48% Servicii: +11% În continuare, prezentăm o selecție a produselor și serviciilor cu cele mai mari scumpiri și cele mai relevante modificări de preț : Categorie Creștere (%) față de dec. 2024 Energie electrică +61,57% Bilete avion +17,99% Cafea +23,62% Carne de vită +11,80% Fructe proaspete +12,99% Restaurante, cafenele, cantine +14,21% Îngrijire medicală +13,96% Apă, canal, salubritate +13,66% Igienă și cosmetică +17,57% Cazare în hoteluri +10,58% Lapte de vacă +11,96% Zahăr -0,45% Cartofi -10,99% Fasole, leguminoase -4,10% Făină și mălai -0,40% Combustibili -1,19% Scăderile de preț au fost influențate în principal de un an agricol bun , în special la legume și cereale, dar nu au fost suficiente pentru a compensa creșterile majore din zona energiei și a serviciilor . Dobânzile și inflația: o ecuație complicată A doua diagramă relevă clar cum rata inflației a depășit constant ținta BNR (1,5–3,5%) începând cu 2021. Deși banca centrală a reacționat cu majorări de dobândă în 2022 și 2023, inflația nu a putut fi readusă în intervalul țintă, iar în 2025 s-a menținut aproape de 10%. Analiștii speră că în 2026, în contextul unui efect statistic favorabil și al unei cereri mai slabe, presiunile inflaționiste vor scădea, permițând o eventuală relaxare a politicii monetare . Totuși, persistă riscuri majore: eliminarea plafonului de preț la gazele naturale și posibila renunțare la plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază ar putea reaprinde spirala prețurilor . PE SCURT 2025 a fost încă un an dificil pentru stabilitatea prețurilor în România. Deși dinamica lunară a inflației a dat semne de temperare pe final de an, fundamentele rămân fragile, iar BNR pare din nou în situația de a rata ținta pentru al șaselea an consecutiv . Evoluția din 2026 va depinde în mare măsură de politicile fiscale, de comportamentul prețurilor administrate și de relansarea consumului intern. [...]