Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primul trimestru, urmată de o creștere temporară în T2 2026 , potrivit Raportului asupra inflației prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu, informează AGERPRES . Documentul, aprobat marți de Consiliul de administrație al BNR, încorporează cele mai recente date disponibile și actualizează traiectoria prognozată a prețurilor. Conform noii proiecții, rata anuală a inflației își va continua scăderea lentă în primul trimestru din 2026, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere, pe fondul efectelor de bază, al evoluției cotațiilor unor mărfuri și al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Aceste influențe se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor. BNR estimează însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu disiparea efectelor directe ale acestor șocuri de ofertă. Ulterior, inflația ar urma să scadă gradual, reintrând în interiorul intervalului țintei de variație de la mijlocul semestrului I 2027. Banca centrală indică drept factor determinant consolidarea presiunilor dezinflaționiste fundamentale, în special cele generate de deficitul de cerere agregată. Acesta este anticipat să crească până la finalul anului curent, în contextul progresului corecției bugetare, atingând niveluri semnificative, dar mai reduse decât cele estimate anterior. Raportul prezentat de Mugur Isărescu oferă astfel o imagine a unei traiectorii volatile pe termen scurt, marcată de efecte fiscale și administrative, urmată de o temperare graduală a dinamicii prețurilor începând din a doua parte a anului. [...]
Norma de hrană pentru militari nu va fi tăiată , a anunțat marți, 17 februarie 2026, premierul Ilie Bolojan, precizând că a existat doar o discuție de analiză la propunerea Ministerului Finanțelor, fără o decizie în acest sens, potrivit Digi24 . Șeful Guvernului a explicat că subiectul a fost abordat la nivel de ipoteză de lucru, în contextul mai larg al reducerii cheltuielilor bugetare. „Nu se va acționa asupra normei de hrană”, a declarat Bolojan, subliniind că nu este vorba despre o măsură asumată, ci doar despre o analiză tehnică. Reduceri de personal prin audit Premierul a detaliat că Executivul pregătește un audit al cheltuielilor de personal, cu obiectivul reducerii acestora cu 10%, măsură care ar urma să producă efecte în anii următori. Planul vizează: administrația locală, prin ajustarea grilelor de personal în funcție de numărul de locuitori; reducerea posturilor acolo unde aparatul este supradimensionat; evaluări similare în administrația centrală. Bolojan a precizat că, în instituțiile unde personalul este „corect calculat”, nu vor exista tăieri. Poziția Ministerului Apărării În paralel, ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că refuză eliminarea normei de hrană, calificând-o drept o măsură existentă „de la Cuza încoace”. Acesta a afirmat că sunt posibile reduceri de cheltuieli în cadrul ministerului, dar nu prin diminuarea veniturilor militarilor. Discuția apare într-un moment în care Guvernul caută soluții pentru echilibrarea bugetului, însă Executivul încearcă să evite măsuri care ar putea afecta direct veniturile personalului din domenii sensibile, precum apărarea. [...]
Adoptarea bugetului pe 2026 rămâne prioritatea coaliției , după întâlnirea de marți, 17 februarie 2026, dintre președintele Nicușor Dan și liderii partidelor aflate la guvernare, la Palatul Cotroceni, potrivit Libertatea . Discuțiile, începute la ora 15.00 și încheiate în jurul orei 18.30, au marcat debutul noii sesiuni parlamentare și au avut în centru atât bugetul de stat, cât și un pachet de reforme economice. Ce au decis liderii coaliției La finalul întâlnirii, reprezentanții celor patru partide și ai minorităților naționale au convenit: adoptarea prin ordonanță de urgență a reformei și a pachetului de relansare economică, imediat după avizare; amendamente în domenii precum apărare, ordine publică, educație, sănătate și cultură; elaborarea unor modificări privind taxele și impozitele locale, inclusiv în cazul supraimpozitării, al clădirilor mai vechi de 50 de ani și al persoanelor cu dizabilități. Bugetul de stat pentru 2026 nu a fost însă adoptat, a precizat ulterior liderul PSD, Sorin Grindeanu. Tensiuni în interiorul coaliției Președintele a explicat întârzierea prin structura politică complexă a majorității, formată din patru partide și minorități, cu priorități diferite. În paralel, PSD a condiționat votul pe buget de includerea pachetului social propus și de menținerea investițiilor locale la nivelul anului 2025. „Dacă nu vor fi, PSD nu va vota bugetul”, a avertizat Sorin Grindeanu. În același context, ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că va demisiona dacă până în aprilie nu încep discuțiile privind Legea salarizării, iar fostul lider PSD Marcel Ciolacu a readus în discuție varianta alegerilor anticipate. Apel la stabilitate Nicușor Dan a cerut cooperare și evitarea criticilor publice între partenerii de guvernare, subliniind că nemulțumirea populației este legată în principal de scăderea puterii de cumpărare. Potrivit șefului statului, discuția pe buget este „gata să înceapă”, însă ritmul adoptării depinde de dinamica negocierilor politice. [...]
România a pierdut peste 4,16 milioane de locuitori în 35 de ani , iar anul 2024 a adus un nou record al plecărilor definitive, cu peste 50.000 de persoane care au renunțat la domiciliul din țară, potrivit unei analize publicate de Profit.ro , pe baza datelor prezentate de președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei. 35 de ani de declin demografic Între 1990 și 2024, populația rezidentă a României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane. Potrivit analizei INS: 63% din scădere este explicată de migrația externă; 37% provine din sporul natural negativ; peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv; aproximativ 646.000 și-au stabilit domiciliul în România. Soldul migrației definitive pe întreaga perioadă a fost negativ, de circa 162.000 de persoane. Evoluția pe etape Perioada Tendință migrație Impact principal 1990–1994 Vârf inițial de plecări Aproape 100.000 plecări în 1990 1997–2010 Nivel anual redus Sub 10.000 plecări/an în majoritatea anilor 2011–2021 Creștere constantă Accelerarea emigrării definitive 2022–2024 Nou record Peste 50.000 plecări în 2024 În 2022 și 2023, soldul migrației externe a fost pozitiv și a compensat aproape integral sporul natural negativ. Însă în 2023 și 2024 balanța s-a inversat din nou. Inversare brutală în ultimii doi ani După aproape un deceniu în care revenirea românilor în țară depășea plecările, trendul s-a schimbat radical: An Imigranți români Emigranți români Sold 2022 54.839 48.438 +6.400 2023 29.830 48.612 -18.700 2024 28.431 51.062 -22.700 În 2024, România a înregistrat 51.062 plecări definitive, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii. Destinațiile preferate Cele mai căutate state europene rămân cele cu comunități românești consolidate: Italia – 11.055 persoane Germania – 10.578 Spania – 4.467 Austria – 2.424 Franța – 1.723 În afara Uniunii Europene: Canada – 1.088 SUA – 943 Elveția – 430 Marea Britanie nu este evidențiată distinct în statistici, fiind inclusă la categoria „alte țări”, care a cumulat 17.551 plecări în 2024. Cine pleacă din România Datele INS arată o schimbare de structură: 35–39 ani: peste 12% din total 40–44 ani: aproape 10% 30–34 ani: 8,1% 25–29 ani: 7,4% 20–24 ani: 6,6% Aproape un sfert dintre emigranții din 2024 aveau sub 35 de ani, însă ponderea ridicată a segmentului 35–44 de ani indică plecarea populației active, cu experiență profesională. Imigrația: Republica Moldova și Ucraina După 1992, cei mai numeroși imigranți definitivi au provenit din Republica Moldova. Până în 2010, aproximativ 75.000 de persoane din această țară și-au stabilit domiciliul în România, reprezentând peste jumătate din total. Între 2011 și 2022, aproape 273.000 de persoane au imigrat definitiv. Pe fondul războiului, aproximativ 34.400 de cetățeni ucraineni și-au stabilit domiciliul în România, adică 7,6% din totalul imigrației definitive din perioada analizată. În 2023, 201.800 români s-au întors în țară, însă creșterea numărului total de imigranți a redus ponderea acestora la 67%. Dimensiunea globală a fenomenului Conform datelor ONU citate în analiză, numărul emigranților la nivel mondial a crescut de la 154 milioane în 1990 la peste 340 milioane în 2024. Ponderea emigranților în populația globală a urcat de la 2,9% la 3,7%. În acest context, România rămâne una dintre țările europene cu fluxuri externe ridicate și cu un stoc important de cetățeni stabiliți în afara granițelor. Pe termen scurt, migrația a compensat parțial declinul demografic, însă inversarea trendului în 2023–2024 indică reluarea unui ciclu de pierdere netă de populație activă, cu efecte directe asupra pieței muncii și sustenabilității sistemelor publice. [...]
Românii au cheltuit peste 18 miliarde de lei pe jocuri de noroc, iar aceste sume intră acum în calculul inflației , potrivit Știrile ProTV . Pentru prima dată, Institutul Național de Statistică a inclus biletele la loto și pariurile sportive în coșul de consum folosit la calcularea ratei inflației, care în ianuarie 2026 a fost de 9,6%. Prețul biletelor la loto și al pariurilor a crescut cu 2,6% față de finalul anului trecut. Doar la ultima extragere Loto, românii au cheltuit aproximativ 12 milioane de lei, fiind jucate peste un milion de bilete. Datele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc arată că, anul trecut, s-au cheltuit: 11,5 miliarde de lei pe jocuri online; aproape 5,8 miliarde de lei pe aparate tip slot-machine; 915 milioane de lei pe pariuri sportive. Numai în prima jumătate a anului 2025, cheltuielile au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul bugetului cumulat al Ministerului Justiției și Ministerului Culturii. Economistul Adrian Asoltanie explică fenomenul prin combinația dintre sărăcie și lipsa educației financiare, care alimentează speranța unui câștig rapid. „De cele mai multe ori banii jucați sunt bani absolut necesari”, afirmă acesta, avertizând că sunt riscate sume destinate chiriei sau facturilor. România generează 3,1% din totalul global al sumelor jucate online, deși economia sa reprezintă doar 0,33% din economia mondială. Proporția indică o participare de aproape zece ori mai mare la jocurile de noroc decât la crearea de valoare economică. Includerea acestor cheltuieli în coșul de consum reflectă amploarea fenomenului și impactul său asupra bugetelor gospodăriilor, în special în rândul celor cu venituri reduse. [...]
ANAF introduce o categorie nouă în formularul 205 pentru raportarea unor venituri specifice , potrivit Termene.ro . Schimbarea vizează persoanele juridice care plătesc venituri din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă și care, începând cu veniturile plătite de la 1 ianuarie 2025, au obligația să rețină impozitul la sursă și să îl declare distinct, nominal, pentru fiecare beneficiar. Modificarea este prevăzută într-un proiect de ordin al ANAF care actualizează instrucțiunile de completare a declarației informative 205. Contextul legislativ este completarea art. 111 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) prin OUG nr. 138/2024, care stabilește reținerea la sursă a impozitului pentru aceste venituri atunci când plătitorul este persoană juridică sau o entitate obligată să țină contabilitate. În paralel, art. 132 alin. (2) prevede depunerea anuală a formularului 205 cu detalierea impozitului reținut pe fiecare beneficiar. Din perspectiva obligațiilor fiscale noi pentru firme, proiectul clarifică și „operaționalizează” pașii de conformare: impozitul reținut trebuie declarat și plătit până la data de 25 a lunii următoare, iar raportarea anuală în formularul 205 se face până la sfârșitul lunii februarie a anului următor. Pentru veniturile plătite începând cu 1 ianuarie 2025, prima raportare anuală aferentă în formularul 205 urmează să fie depusă până la finalul lunii februarie 2026. Tehnic, proiectul de ordin modifică Anexa nr. 1 la OPANAF nr. 179/2022 și introduce o categorie distinctă de venituri în lista celor raportabile prin 205, ceea ce înseamnă și generarea unui tabel separat în cadrul declarației pentru acest tip de venit, cu datele fiecărui beneficiar. Pentru companii, impactul este în principal administrativ: identificarea contractelor relevante (în special în tranzacții imobiliare sau structuri contractuale mai complexe), stabilirea corectă a momentului reținerii impozitului, actualizarea sistemelor contabile și asigurarea corelării dintre declarațiile lunare privind impozitul reținut și raportarea anuală prin formularul 205. [...]
BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% marți , însă mesajul guvernatorului Mugur Isărescu ar putea pregăti piața pentru o scădere a dobânzilor în lunile următoare, potrivit cursdeguvernare . Miza ședinței nu este atât decizia în sine, cât semnalele din comunicare și din Raportul asupra inflației, pe care BNR îl publică după ședință, împreună cu noile prognoze. Contextul rămâne complicat: inflația a fost din nou aproape de două cifre în ianuarie (9,6%), pe fondul scumpirilor asociate creșterii fiscalității (TVA, accize și taxarea capitalului), cu efecte aplicate de la 1 ianuarie 2026. În același timp, analiștii citați indică o economie în stagnare și o slăbire a condițiilor interne, ceea ce crește presiunea pentru reluarea relaxării monetare (adică reducerea dobânzii de politică monetară). BCR (Erste) vede mai mult spațiu pentru ca BNR să semnalizeze reluarea ciclului de scădere a dobânzilor în următoarele două trimestre, posibil chiar din mai, pe fondul așteptărilor de temperare a inflației din vară și al scăderii dobânzilor din piață. În analiza citată, banca a urcat prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 4,4% (de la 3,7%), invocând inclusiv evoluțiile prețurilor internaționale la mărfuri și riscurile legate de prețurile reglementate. „Noi, până în prezent, nu avem decât un singur element care ne-ar putea pune pe masa discuțiilor, în viitor, o eventuală reducere a ratei de politică monetară, și anume faptul că ROBOR-ul a coborât sub rata de politică monetară. Este un semnal bun”, a afirmat atunci Isărescu. Semnalele urmărite de piață pentru o scădere a dobânzilor se leagă, în principal, de combinația dintre dezinflație și încetinirea economiei, dar și de transmisia dobânzilor în creditare. Din informațiile prezentate în articol, reperele invocate de analiști includ: menținerea dobânzii-cheie la 6,50%, nivel stabilit la mijlocul lui 2024, dar cu posibilă schimbare de ton în comunicare; așteptarea unei scăderi mai accentuate a inflației în iulie–august, ceea ce ar putea permite o mișcare înainte sau în jurul verii; scăderea dobânzilor suverane și a indicilor ROBOR, cu accent pe faptul că ROBOR a coborât sub dobânda-cheie; deteriorarea unor indicatori interni (încrederea consumatorilor, piața muncii, dinamica economică), care ar susține o relaxare monetară mai devreme; riscuri încă ridicate pe inflație din zona fiscală și a prețurilor reglementate, care pot întârzia decizia dacă BNR rămâne prudentă. În privința calendarului, scenariile din piață converg spre luna mai ca moment posibil pentru prima tăiere, dar cu alternativa amânării către august, odată cu Raportul asupra inflației din vară. ING estimează o inflație de 4,5% la final de an (și o medie de 7,3% în 2026) și anticipează că, deși nu vede o reducere imediată, comunicarea BNR din februarie „ar putea pregăti terenul” pentru un ciclu de relaxare monetară, cu o primă reducere de 25 puncte de bază în mai și un total de 100 puncte de bază în 2026. [...]
Deficitul de cont curent al României a depășit 30 de miliarde de euro în 2025 , în timp ce datoria externă a crescut puternic, potrivit datelor analizate de Profit.ro . Dezechilibrul extern a ajuns la 30,1 miliarde de euro, față de 28,9 miliarde în 2024, chiar dacă ponderea în PIB a scăzut ușor, de la 8,2% la 8%. Evoluția vine pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare, unde deficitul s-a adâncit la 10,2 miliarde de euro, cu aproape 1,9 miliarde peste nivelul din anul anterior. Creșterea sumelor din profiturile nete datorate acționarilor străini, până la 11,8 miliarde de euro, precum și majorarea plăților nete pentru datorie, la 4,5 miliarde de euro, au amplificat presiunea asupra contului curent. În structură, datele arată evoluții mixte: deficitul comercial cu bunuri s-a redus ușor, la 32,3 miliarde de euro; excedentul din servicii a crescut, susținut de transporturi și IT&C, care au generat împreună peste 13 miliarde de euro; deficitul din turism a urcat la 4,6 miliarde de euro, pe fondul cheltuielilor mai mari ale românilor în străinătate; excedentul veniturilor secundare s-a diminuat semnificativ, la 290 de milioane de euro. Pe partea de finanțare, investițiile străine directe au revenit la 8,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, acoperind circa 32% din deficit, față de 18% în 2024. Totodată, contul de capital a beneficiat de 7,2 miliarde de euro din fonduri europene, iar statul a atras 14,4 miliarde de euro prin emisiuni de obligațiuni externe. Datoria externă totală a crescut cu aproape 24 de miliarde de euro , ajungând la 227,3 miliarde de euro. Fără creditele intragrup, nivelul a urcat la 176 de miliarde de euro. Cea mai mare contribuție la creștere aparține sectorului public: datoria guvernamentală externă a avansat de la 107 la 125,6 miliarde de euro, în contextul unui deficit bugetar ridicat. Datele confirmă o economie care continuă să funcționeze pe baza finanțării externe consistente, cu o ușoară îmbunătățire a fluxurilor de investiții, dar cu presiuni tot mai vizibile din zona datoriei și a plăților aferente acesteia. [...]
Inflația a coborât la 9,6% în ianuarie 2026, dar scumpirile nu se opresc , iar o reducere vizibilă a ritmului de creștere a prețurilor ar putea apărea abia în a doua parte a anului, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Datele Institutului Național de Statistică arată o scădere ușoară față de decembrie 2025, când rata anuală a fost 9,7%. Economiștii avertizează însă că efectul de bază și scumpirile acumulate anul trecut mențin presiunea asupra prețurilor. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, susține că o inflație apropiată de ținta de 4% estimată de BNR ar putea fi atinsă cel mult la finalul anului. Până în vară, rata anuală va rămâne ridicată, urmând ca abia din iulie-august să se observe o ajustare mai consistentă. Energia rămâne principalul motor al scumpirilor Potrivit INS: mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025; serviciile au înregistrat o creștere anuală de 11,59%; energia electrică s-a scumpit cu peste 59%; alimentele au crescut, în medie, cu 7,86%. Economiștii arată că liberalizarea pieței de energie și factori externi, precum evoluțiile de pe piața gazelor, au întârziat o eventuală ieftinire. În plus, unele produse pot avea scumpiri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este sub 10%, deoarece indicele reprezintă o medie. Puterea de cumpărare, sub presiune Adrian Negrescu atrage atenția că peste jumătate din veniturile multor români merg deja către cheltuieli de bază – alimente și utilități – în condițiile în care salariile și pensiile au fost înghețate în 2026. El estimează că, din a doua parte a anului, inflația ar putea coborî spre 5-5,5%, pe fondul efectului de bază generat de scumpirile la energie din 2025. Totuși, o rată mai mică a inflației nu înseamnă ieftiniri, ci doar o creștere mai lentă a prețurilor. Concluzia economiștilor este că economia traversează o perioadă de ajustare, în care atât populația, cât și companiile vor resimți în continuare presiunea costurilor ridicate. [...]
Deficitul de cont curent a ajuns la 30,1 miliarde euro în 2025 , potrivit Băncii Naționale a României , care a publicat luni, 16 februarie 2026, datele privind balanța de plăți și datoria externă aferente lunii decembrie 2025. Nivelul este peste cel din 2024, când deficitul a fost de 28,9 miliarde euro, ceea ce indică o adâncire a dezechilibrului extern. În perioada ianuarie–decembrie 2025, contul curent a înregistrat un deficit de 30.127 milioane euro. Evoluția a fost determinată în principal de creșterea deficitului la veniturile primare și de reducerea excedentului la veniturile secundare. În schimb, deficitul balanței bunurilor s-a redus cu 637 milioane euro, iar excedentul serviciilor a crescut cu 369 milioane euro. Structura principalelor componente (mil. euro): Bunuri: deficit de 32.329, în ușoară ameliorare Servicii: excedent de 12.086, în creștere Venituri primare: deficit de 10.174, în creștere semnificativă Venituri secundare: excedent de 290, în scădere Investițiile directe ale nerezidenților au totalizat 8.153 milioane euro, peste nivelul de 5.602 milioane euro din 2024. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 6.185 milioane euro, iar creditele intragrup 1.968 milioane euro. Datoria externă totală a crescut în 2025 cu 23.837 milioane euro, până la 227.347 milioane euro. Din total: Termen lung: 179.431 milioane euro (78,9% din total), +14,8% Termen scurt: 47.916 milioane euro (21,1% din total), +1,6% Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a coborât la 17,2%, față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele internaționale a urcat la 6 luni, de la 5,7 luni anterior. Totodată, rezervele valutare au acoperit 104,8% din datoria externă pe termen scurt la finalul anului 2025. [...]
Florin Barbu propune plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate alimentele, atunci când inflația depășește 5% , potrivit declarațiilor făcute de ministrul Agriculturii într-un interviu difuzat de Antena 3 CNN . Măsura ar urma să fie inclusă într-un act normativ prezentat săptămâna viitoare. Ministrul a avertizat că puterea de cumpărare a românilor a scăzut semnificativ, iar consumul de alimente s-ar fi redus cu aproape 30%. În opinia sa, această scădere afectează direct unitățile mari de procesare, care funcționează continuu și depind de volume ridicate pentru a rămâne profitabile. „Când aceste unități de procesare nu realizează volumele necesare, merg în pierdere”, a declarat Florin Barbu, subliniind că lipsa comenzilor suficiente pune presiune pe întreaga industrie alimentară. Cum ar funcționa mecanismul propus Schema anunțată de ministru prevede un mecanism automat, corelat cu nivelul inflației: Nivelul inflației Regim aplicat adaosului comercial Peste 5% Plafonare la maximum 20% pentru toate produsele agroalimentare Sub 5% Piață liberă, fără plafonare Florin Barbu a susținut că noul mecanism nu reprezintă o intervenție directă în piață, ci o intervenție „asupra inflației”. El a argumentat că plafonarea anterioară aplicată doar produselor de bază a dus la transferul adaosurilor comerciale către alte categorii alimentare. În prezent, inflația este estimată de ministru la aproximativ 10%, ceea ce ar declanșa automat aplicarea plafonării, dacă proiectul va fi adoptat. Context economic Măsura vine într-un moment în care: inflația rămâne la niveluri ridicate; consumul alimentar scade; industria de procesare reclamă pierderi generate de reducerea volumelor vândute. Propunerea urmează să fie prezentată oficial în cadrul Guvernului, iar dacă va primi aviz favorabil, ar putea extinde plafonarea la toate produsele agroalimentare, nu doar la cele de bază, așa cum s-a aplicat în etapele anterioare. [...]
ROBOR rămâne peste 5,8%, iar dobânda-cheie BNR se menține la 6,50% , potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României . Indicatorii monetari arată o stabilitate a dobânzilor interbancare, în timp ce randamentele titlurilor de stat indică un cost ridicat al finanțării pentru stat. La ora 11:00, indicele ROBOR la 3 luni – referință pentru majoritatea creditelor în lei acordate companiilor – s-a situat la 5,83%, același nivel ca în 13 februarie. Structura completă a cotațiilor ROBOR este următoarea: Scadență ROBOR (% p.a.) O/N 5,64 1 lună 5,68 3 luni 5,83 6 luni 5,88 12 luni 6,06 În paralel, indicele IRCC aplicabil creditelor populației pentru trimestrul III 2025 este de 5,68%, nivel care rămâne relevant pentru ratele plătite de debitorii persoane fizice. Dobânda de politică monetară este menținută la 6,50%, nivel stabilit din 8 august 2024. Structura actuală a facilităților permanente ale BNR este: Instrument Nivel (% p.a.) Dobânda de politică monetară 6,50 Facilitate de creditare 7,50 Facilitate de depozit 5,50 Ultima ședință a Consiliului de Administrație al BNR pe probleme de politică monetară a avut loc la 19 ianuarie 2026. Pe piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor în 13 februarie a fost de 239,4 milioane lei, la o dobândă medie de 5,51%, în timp ce stocul mediu al depozitelor a fost de 2,19 miliarde lei. La nivelul lunii ianuarie 2026, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 505,3 milioane lei, cu o dobândă medie de 5,58%. În ceea ce privește finanțarea statului, Ministerul Finanțelor a atras la licitația din 16 februarie 690 milioane lei prin obligațiuni scadente în iulie 2033, la un randament mediu de 6,35%. De asemenea, certificatele de trezorerie cu scadența în februarie 2027 au fost adjudecate la un randament de 5,75%, după cum arată datele centralizate mai jos: Instrument Scadență Valoare adjudecată (mil. lei) Randament mediu (% p.a.) Obligațiuni de stat 27 iulie 2033 690 6,35 Certificate de trezorerie 15 februarie 2027 997,8 5,75 Pe piața valutară interbancară, volumul total mediu zilnic în ianuarie 2026 a fost de 3,44 miliarde euro, nivel comparabil cu cel din decembrie 2025 (3,43 miliarde euro), semn al unei activități susținute și stabile. Datele BNR indică menținerea unui climat monetar restrictiv, cu dobânzi ridicate, în contextul presiunilor inflaționiste și al necesității de a menține stabilitatea financiară. Nivelurile actuale ale ROBOR și ale randamentelor titlurilor de stat sugerează că atât costul creditării, cât și cel al finanțării deficitului bugetar rămân la cote ridicate în debutul anului 2026. [...]