Știri din categoria Bugetul de Stat

Bolojan discută cu agenția Moody’s despre buget; Deficitul vizat pentru 2026 este de 6,2% fără reducerea cheltuielilor de investiții

19 februarie 2026, 12:43

Premierul Bolojan discutând despre bugetul României și deficitul bugetar.

Guvernul vizează un deficit bugetar de 6,2% în 2026, în condițiile menținerii unui nivel ridicat al investițiilor, potrivit Biziday, care relatează despre întâlnirea premierului Ilie Bolojan cu reprezentanții agenției de rating Moody’s, în cadrul evaluării periodice a evoluțiilor macroeconomice și fiscale ale României.

La întrevedere au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, precum și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Conform comunicatului Guvernului citat de sursă, premierul a prezentat măsurile privind controlul cheltuielilor publice, menținerea traiectoriei de reducere a deficitului și îmbunătățirea colectării veniturilor.

„Proiectul de buget pentru 2026 are ca obiectiv o țintă de 6,2% a deficitului bugetar la finalul anului, în condițiile menținerii nivelului ridicat al investițiilor, având în vedere faptul că până la 31 august 2026 România va închide proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.”

Pe zona de perspective economice, Bolojan a indicat că Executivul își propune să se concentreze pe consolidare fiscală și creștere economică, cu accent pe absorbția fondurilor europene și susținerea investițiilor. În plus, Guvernul ar urma să prioritizeze domeniul energiei, cu obiectivul declarat de a reduce prețurile și de a îmbunătăți competitivitatea companiilor.

Premierul a mai transmis ca obiective atragerea investițiilor străine, în special în sectoarele unde România are deficit comercial, precum și măsuri pe piața muncii pentru creșterea gradului de ocupare și adaptarea învățământului superior la nevoile economiei. La rândul său, ministrul Finanțelor a invocat progresele în digitalizarea administrației fiscale, pe care le leagă de o colectare mai bună, și a menționat că Guvernul va promova măsuri de stimulare economică.

Tag-uri:ilie bolojan alexandru nazare planul national de redresare si rezilienta guvernul romaniei moody’s deficit bugetar 6.2%stefan nanu

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăbiziday.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Un oficial guvernamental intrând într-o sală de ședințe.

Bugetul de Stat05 feb. 2026

Guvernul propune alocarea a 30 miliarde lei pentru relansarea economică - investițiile vizează sectoare cheie pentru redresare rapidă

Guvernul a prezentat un pachet de relansare economică de aproape 4 miliarde de euro , întins pe șase ani, care include și finanțări pentru proiecte de cercetare și apărare, potrivit Știrile ProTV . Măsurile sunt gândite să susțină creșterea economică într-un context de constrângeri bugetare, cu accent pe investiții și pe domenii considerate strategice. În arhitectura planului, componenta de finanțare pentru cercetare și apărare este prezentată ca parte a efortului de creștere a competitivității economiei. Premierul Ilie Bolojan a indicat că efectele unor investiții – exemplul dat fiind reducerea importurilor prin producție internă, precum în zona îngrășămintelor – „vor fi cuantificate în anii următori”, ceea ce sugerează o miză pe rezultate pe termen mediu, nu pe impact imediat în execuția bugetară. Planul urmărește să direcționeze resursele către sectoare unde România are deficite comerciale mari, adică importă mai mult decât exportă, fiind menționată explicit industria chimică. În paralel, statul ar urma să încurajeze investiții în zona materiilor prime critice, precum cuprul și grafitul, resurse cu cerere ridicată la nivel internațional și relevante pentru lanțuri industriale care includ tehnologii avansate, inclusiv cele cu utilizări duale (civile și de apărare). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a prezentat pachetul ca o schimbare de abordare „de pe consum pe investiții” și de pe volum pe „calitate”, iar facilitățile ar urma să fie calibrate în funcție de impact. Concret, companiile care pot finanța din surse proprii investiții de peste 1 miliard de lei ar putea primi granturi și credite fiscale (reduceri ale taxelor datorate), iar proiectele mai mici ale IMM-urilor ar urma să fie eligibile de la 7 milioane de lei în sus; reușita planului este legată, potrivit materialului, de reforma administrației, din economiile rezultate urmând să fie acoperită o parte din finanțare. [...]

Ministrul Finanțelor discutând despre deficitul bugetar pe 2025.

Bugetul de Stat20 ian. 2026

Deficitul bugetar cash pe 2025, estimat la 7,65% din PIB - sub ținta de 8,4% la rectificare

Estimarea este una preliminară și indică un deficit de circa 145 miliarde lei, față de aproximativ 160 miliarde lei cât prevedea ținta stabilită la rectificarea bugetară din toamnă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a confirmat public că execuția pe 2025 „surprinde pozitiv”, în condițiile în care România a depășit frecvent țintele de deficit în anii anteriori. Ce spune Ministerul Finanțelor despre corecția față de țintă Nazare a declarat că execuția bugetară nu este încă finalizată și urmează să fie anunțată „spre final de săptămână”, însă a subliniat că deficitul cash pe 2025 este „în jurul cifrei de 7,7% din PIB”, ceea ce ar însemna o ajustare de aproape 1% din PIB față de anul anterior. „Deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, țintea de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB.” Ministrul a mai spus că este vorba despre o corecție de 0,7 puncte procentuale față de ținta de 8,4% pentru 2025 și că explicațiile detaliate vor veni odată cu publicarea cifrelor finale. De unde ar veni economiile: renegocierea PNRR și mutări de proiecte Potrivit ministrului, scăderea deficitului ar fi legată în principal de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ) și de rearanjarea finanțării unor proiecte către fonduri europene, inclusiv prin împrumuturi și granturi. Nazare a susținut că aceste schimbări au fost posibile după ce România a câștigat încrederea Comisiei Europene, inclusiv prin adoptarea unor pachete de măsuri fiscale. În declarația sa, ministrul a indicat mai multe direcții de acțiune care ar fi contribuit la rezultat: renegocierea PNRR; reașezarea unor proiecte pe finanțări europene (împrumuturi și granturi) pentru 10 ministere; mutarea unor proiecte din PNRR către politica de coeziune. În același timp, Profit.ro notează că îmbunătățirea execuției a venit după măsuri de consolidare fiscală în a doua jumătate a anului, inclusiv creșteri de taxe, tăieri de beneficii și limitarea cheltuielilor statului, cu costuri resimțite în principal de populație și mediul de afaceri. Cash versus ESA și ce urmează după publicarea datelor finale Profit.ro arată că datele sunt preliminare și pot suferi ajustări până la publicarea oficială a cifrelor finale, după 25 ianuarie. Publicația mai indică faptul că deficitul calculat pe standardul ESA (metodologia UE) ar urma să fie mai ridicat decât cel cash, posibil în zona de 8% din PIB sau ușor peste, diferența fiind explicată în bună măsură de modul diferit de înregistrare a dobânzilor și, eventual, de obligații amânate la plată. În termeni simpli, deficitul cash urmărește încasările și plățile efective din execuția lunară, în timp ce deficitul ESA include și ajustări contabile cerute de standardul european, precum costuri cu dobânzile și facturi neplătite la timp. Implicații pentru finanțare și bugetul pe 2026 Un deficit sub ținta oficială ar putea fi bine primit de piețele financiare, în contextul în care investitorii se așteptau mai degrabă la un rezultat ușor peste 8%, pe fondul semnalelor pozitive transmise de guvernanți în ultimele săptămâni, mai notează Profit.ro. Publicația subliniază că România are nevoie de rezultate mai bune în finanțele publice pentru a reduce costurile de împrumut, în condițiile în care dobânzile rămân o problemă majoră. Pentru 2026, ministrul Finanțelor a anunțat o țintă de deficit între 6% și 6,5%, care urmează să fie stabilită mai ferm odată cu finalizarea proiectului de buget. Șeful Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, a declarat pentru Profit.ro că datele bugetare vor fi definitivate la jumătatea lunii februarie și că estimează un plan de finanțare de 267–275 miliarde lei, cu o scădere a împrumuturilor prin eurobonduri față de 2025. [...]

Ilie Bolojan discută despre inflație și reforme economice la TVR 1.

Bugetul de Stat18 feb. 2026

Bolojan estimează inflație de 4% la final de 2026 – efectele reformei ar urma să apară din vară

Inflația ar putea coborî la 4% până la finalul lui 2026 , iar primele efecte ale măsurilor fiscale și administrative ar urma să apară de la jumătatea anului, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la TVR 1 . Șeful Guvernului a explicat că pachetul pentru administrație și cel de relansare economică vor fi adoptate la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizului CES, iar bugetul ar putea fi trimis Parlamentului spre finalul săptămânii viitoare. Premierul a detaliat principalele direcții ale reformei: reducerea anvelopei salariale în sectorul public, prin audit și ajustarea grilelor în funcție de populație; economii lunare de peste 500 de milioane de lei după tăierea unor sporuri, fondul scăzând de la 14,2 miliarde la 13,7 miliarde lei; excepții pentru Cultură, Interne și Apărare, unde reducerile se vor face diferențiat, inclusiv prin creșterea vârstei de pensionare; condiționarea transferurilor către administrațiile locale de gradul de colectare a taxelor. Ilie Bolojan a susținut că România nu poate corecta deficitele și împrumuturile acumulate fără reducerea cheltuielilor și creșterea investițiilor. Ținta asumată este un deficit de aproximativ 3% din PIB în 2030. În ceea ce privește reforma pensiilor magistraților, aflată din nou pe agenda Curții Constituționale, premierul a avertizat că o nouă amânare ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din cererea de plată către Comisia Europeană. În plan politic, șeful Executivului a transmis că nu va susține măsuri fără acoperire bugetară și a insistat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru a evita creșterea dobânzilor și pentru a menține finanțarea investițiilor. Guvernul mizează pe o scădere treptată a inflației în lunile următoare și pe consolidarea bugetară prin reforme structurale, într-un context economic și social tensionat la începutul anului 2026. [...]

Ilie Bolojan anunță menținerea normei de hrană pentru militari.

Bugetul de Stat17 feb. 2026

Ilie Bolojan respinge tăierea normei de hrană - Guvernul vorbește doar despre o analiză

Norma de hrană pentru militari nu va fi tăiată , a anunțat marți, 17 februarie 2026, premierul Ilie Bolojan, precizând că a existat doar o discuție de analiză la propunerea Ministerului Finanțelor, fără o decizie în acest sens, potrivit Digi24 . Șeful Guvernului a explicat că subiectul a fost abordat la nivel de ipoteză de lucru, în contextul mai larg al reducerii cheltuielilor bugetare. „Nu se va acționa asupra normei de hrană”, a declarat Bolojan, subliniind că nu este vorba despre o măsură asumată, ci doar despre o analiză tehnică. Reduceri de personal prin audit Premierul a detaliat că Executivul pregătește un audit al cheltuielilor de personal, cu obiectivul reducerii acestora cu 10%, măsură care ar urma să producă efecte în anii următori. Planul vizează: administrația locală, prin ajustarea grilelor de personal în funcție de numărul de locuitori; reducerea posturilor acolo unde aparatul este supradimensionat; evaluări similare în administrația centrală. Bolojan a precizat că, în instituțiile unde personalul este „corect calculat”, nu vor exista tăieri. Poziția Ministerului Apărării În paralel, ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că refuză eliminarea normei de hrană, calificând-o drept o măsură existentă „de la Cuza încoace”. Acesta a afirmat că sunt posibile reduceri de cheltuieli în cadrul ministerului, dar nu prin diminuarea veniturilor militarilor. Discuția apare într-un moment în care Guvernul caută soluții pentru echilibrarea bugetului, însă Executivul încearcă să evite măsuri care ar putea afecta direct veniturile personalului din domenii sensibile, precum apărarea. [...]

Premierul discută despre măsuri economice și reducerea cheltuielilor.

Bugetul de Stat05 feb. 2026

Guvernul pregătește pachet de relansare economică de 2,5 miliarde lei - condiționat de reducerea cheltuielilor în administrație

Guvernul condiționează noul pachet de relansare economică de reduceri suplimentare de cheltuieli , potrivit Euronews , care notează că finanțarea măsurilor nu este posibilă fără adoptarea „Pachetului 3” de tăieri în administrația publică, locală și centrală. Executivul pregătește adoptarea unui set de măsuri care ar urma să marcheze ieșirea din perioada de ajustare bugetară, însă calculele sunt complicate de ținta de deficit de 6,2% pentru 2026 și de un „pachet de solidaritate” propus de PSD , încă nediscutat în coaliție. În acest context, miza pachetului de relansare este stimularea investițiilor prin facilități și deduceri, dar și schimbarea modului în care funcționează schemele de sprijin pentru companii, de la mari jucători până la microîntreprinderi. Valoarea pachetului de relansare ar fi „în jur de 2,5 miliarde de lei”, cu o structură mixtă: o componentă de granturi și una mai consistentă de credite fiscale (adică reduceri ale obligațiilor fiscale viitoare, condiționate de îndeplinirea unor criterii). Direcțiile vizate includ resurse strategice și minerale, investiții strategice, sprijin pentru industria prelucrătoare și pentru micii antreprenori. În zona de stimulente, pachetul ar readuce bonificația de 3% pentru companiile mari și pentru firmele care își plătesc taxele înainte de termen, similar bonificațiilor existente pentru persoanele fizice. Totodată, ar urma să fie introduse deduceri de impozit de până la 400 de euro pentru persoanele fizice care contribuie la Pilonul 3 (pensii private facultative) sau investesc la bursă, măsuri gândite să încurajeze economisirea și canalizarea capitalului către finanțarea economiei. Condiția-cheie rămâne însă sursa de finanțare. Premierul Ilie Bolojan a transmis că banii pentru relansare depind de aplicarea „Pachetului 3” de reducere a cheltuielilor în administrație , iar Guvernul ia în calcul o asumare a răspunderii săptămâna viitoare, pe un calendar nou. Potrivit datelor Guvernului, au fost deja operate reduceri de cheltuieli de peste 500 de milioane de lei, iar Executivul nu ar fi dispus să renunțe la o parte dintre măsurile adoptate anul trecut. „Banii necesari pentru finanțarea lor nu vor exista însă dacă nu se adoptă și pachetul 3 de reduceri de cheltuieli în zona de administrație”, avertizează Palatul Victoria. Pe fondul acestor discuții, PSD pregătește un pachet separat, de „solidaritate”, estimat la aproape 3,4 miliarde de lei, cu ajutoare pentru persoane cu dizabilități, copii, mame, veterani și, în special, pensionari, printr-o nouă schemă de sprijin. Euronews arată că finanțarea unor astfel de măsuri ar fi dificilă dacă statul ar renunța la decizii precum neplata primei zile de concediu medical (în condițiile în care anul trecut a plătit 6 miliarde de lei pentru concedii medicale) sau la majorarea impozitării pe locuințe și autoturisme, deși este avută în vedere o discuție pentru formule tranzitorii acolo unde creșterile au depășit așteptările din lege. [...]

Premierul discută despre relansarea economică și măsurile bugetare la Palatul Victoria.

Bugetul de Stat04 feb. 2026

Măsurile de ajustare bugetară încheiate pregătesc terenul pentru relansarea economică - impact asupra politicilor fiscale în 2026

Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul trece de la ajustări la relansare economică , după o conferință de presă susținută miercuri seară la Palatul Victoria. Șeful Executivului a indicat că pachetele următoare vor viza relansarea și debirocratizarea, în paralel cu închiderea setului de măsuri de ajustare bugetară. În centrul mesajului a fost ideea că relansarea economică trebuie construită pe investiții și pe reducerea blocajelor administrative care întârzie proiectele mari. Bolojan a menționat explicit simplificarea avizelor de mediu, a autorizațiilor de incendiu și a avizului CISD, precum și priorități industriale și energetice: finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut și „salvarea combinatului de la Galați”. În același timp, premierul a avertizat că România riscă să piardă 2,6 miliarde de euro din fondurile PNRR dacă absorbția nu se accelerează, ceea ce pune presiune pe calendarul de implementare. „Efectele economice se vor vedea în anii următori. Nu de pe o zi pe alta. În prima fază, acest pachet va avea niște costuri. Efectele pozitive se vor vedea în locuri de muncă mai multe, mai bine plătite, în creșterea exporturilor”, a declarat premierul. Pe partea de buget, Bolojan a anunțat că proiectul bugetului pentru 2026 ar urma să fie transmis Parlamentului până la 20 februarie, cu o țintă de deficit de 4%, sub nivelul de 6,2% menționat ca reper al Comisiei Europene. Mesajul este relevant pentru mediul de afaceri și pentru finanțarea statului: o traiectorie de deficit mai redusă ar trebui să susțină costurile de împrumut, însă premierul a subliniat că România va continua să se finanțeze din credite, iar miza este reducerea volumului și a dobânzilor, inclusiv prin stabilitate politică. În aceeași conferință, premierul a atins și teme conexe cu impact bugetar și de încredere publică, de la contestarea în instanță a măsurii privind neplata primei zile de concediu medical (pe care a numit-o „măsură tranzitorie”), până la finanțarea Primăriei București și discuțiile despre impozitele pe proprietate. În ansamblu, direcția anunțată de Guvern pune accent pe un „pachet” de relansare economică cu efecte pe termen mediu, condiționat de accelerarea investițiilor și de deblocarea fondurilor europene, în timp ce bugetul pentru 2026 devine testul de coerență între consolidare și stimularea creșterii. [...]