Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul vizează un deficit bugetar de 6,2% în 2026, în condițiile menținerii unui nivel ridicat al investițiilor, potrivit Biziday, care relatează despre întâlnirea premierului Ilie Bolojan cu reprezentanții agenției de rating Moody’s, în cadrul evaluării periodice a evoluțiilor macroeconomice și fiscale ale României.
La întrevedere au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, precum și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Conform comunicatului Guvernului citat de sursă, premierul a prezentat măsurile privind controlul cheltuielilor publice, menținerea traiectoriei de reducere a deficitului și îmbunătățirea colectării veniturilor.
„Proiectul de buget pentru 2026 are ca obiectiv o țintă de 6,2% a deficitului bugetar la finalul anului, în condițiile menținerii nivelului ridicat al investițiilor, având în vedere faptul că până la 31 august 2026 România va închide proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.”
Pe zona de perspective economice, Bolojan a indicat că Executivul își propune să se concentreze pe consolidare fiscală și creștere economică, cu accent pe absorbția fondurilor europene și susținerea investițiilor. În plus, Guvernul ar urma să prioritizeze domeniul energiei, cu obiectivul declarat de a reduce prețurile și de a îmbunătăți competitivitatea companiilor.
Premierul a mai transmis ca obiective atragerea investițiilor străine, în special în sectoarele unde România are deficit comercial, precum și măsuri pe piața muncii pentru creșterea gradului de ocupare și adaptarea învățământului superior la nevoile economiei. La rândul său, ministrul Finanțelor a invocat progresele în digitalizarea administrației fiscale, pe care le leagă de o colectare mai bună, și a menționat că Guvernul va promova măsuri de stimulare economică.
Recomandate
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei , în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews . Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat. Cât ar urma să crească salariile și pentru cine Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie , însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8% , argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar. Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor , conform surselor citate. De ce contează: costul a fost redus față de varianta inițială Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei , varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei , potrivit informațiilor din material. Grila 1–8 și tensiunile cu sindicatele Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8 , unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews , și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate , peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari). În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate. Ce urmează Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august . În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”. [...]
Cheltuielile cu salariile din sectorul public au ajuns la circa 166 mld. lei, iar spațiul pentru majorări în 2027 este limitat de ținta de deficit , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , care pune pe masă două opțiuni: o corecție „de amplitudine mică” sau reduceri de personal acolo unde „nu se justifică”, pentru a putea crește mai mult salariile celor rămași, potrivit news.ro . Bolojan a legat discuția despre viitoarea lege a salarizării de constrângerile bugetare, susținând că anvelopa salarială din sectorul public nu poate urca semnificativ peste nivelul actual, de 8,1% din PIB, fără a împinge finanțele publice „într-o fundătură”. De ce contează: majorările mai mari ar cere tăieri în altă parte Premierul interimar a spus că „nu avem decât două posibilități reale” pentru creșterile de anul viitor: fie o ajustare mică, fie o creștere mai amplă, posibilă doar prin reducerea bazei de cheltuieli, adică prin scăderea numărului de posturi în zonele unde activitatea nu ar justifica personalul. În același timp, el a indicat că presiunea pe buget nu vine doar din salarii, ci și din costul datoriei: dobânzile plătite anul acesta ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică „în jur de 60 de miliarde de lei”. Datele invocate de Guvern: posturi, pondere în venituri și decalaj public–privat Bolojan a prezentat câteva repere pe care le consideră baza discuțiilor despre reforma salarizării: aproximativ 1.280.000 de posturi în sectorul public (date colectate de la Ministerul Finanțelor, la sfârșitul anului trecut); cheltuieli salariale totale de circa 166 miliarde lei , echivalentul a 8,1% din PIB ; cheltuielile de personal ar reprezenta circa 40% din veniturile publice , iar „din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar”; politicile salariale ar fi fost „decuplate de dinamica productivității”, ceea ce ar fi adâncit decalajul de salarizare dintre sectorul public și cel privat. Ce urmează: negocieri pe legea salarizării , sub presiunea deficitului Premierul interimar a indicat că urmează discuții între partide, Ministerul Muncii și „zona profesională din fiecare domeniu”, iar Guvernul va participa prin miniștri. În viziunea sa, noua lege a salarizării trebuie să fie „transparentă”, „echitabilă” și „sustenabilă”, dar în același timp să respecte angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar. [...]
Noua lege a salarizării din 2027 va fi construită sub o constrângere bugetară strictă , iar Guvernul ia în calcul fie ajustări mici ale salariilor, fie majorări mai consistente finanțate prin reduceri de personal în sectorul public, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan a argumentat că, din fiecare leu colectat, 39% acoperă salariile bugetarilor, ceea ce pune presiune directă pe deficit și pe sustenabilitatea cheltuielilor. Bolojan a spus că modificarea legislației salarizării bugetarilor va fi „inevitabil un subiect pe agenda publică în următoarea lună”, în contextul discuțiilor dintre partide, Ministerul Muncii și reprezentanții profesionali din diverse domenii. Două scenarii: ajustări mici sau creșteri mai mari cu reducerea bazei de cheltuieli Premierul a prezentat două variante pentru legea salarizării din 2027: ajustări mici ale salariilor (atât creșteri, cât și scăderi mici), fără schimbări majore în dimensiunea sectorului public; creșteri salariale mai mari , dar condiționate de reducerea bazei de cheltuieli , prin concedieri „acolo unde se justifică”, astfel încât economiile să permită plăți mai mari pentru posturile considerate necesare. În formularea premierului: „Există doar două posibilități reale: fie o creștere/o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se dorește o amplitudine mai mare (...) singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, adică reduceri de personal acolo unde nu se justifică (...)”. Datele invocate: ponderea în venituri și plafonul de cheltuieli Bolojan a indicat că România are 1.280.000 de posturi în sectorul public și a susținut că politicile salariale au fost, în timp, „decuplate” de productivitatea muncii, ceea ce ar fi adâncit decalajul dintre sectorul public și cel privat. În același timp, a punctat constrângerile bugetare: cheltuielile cu salariile din sectorul public sunt de 166 miliarde lei , adică 8,1% din PIB ; ținta discutată este ca anvelopa salarială să rămână foarte puțin peste 8% din PIB , fără posibilitatea unei creșteri mai mari; dobânzile plătite în acest an ar reprezenta „aproape 3% din PIB”, adică circa 60 miliarde lei , element care limitează spațiul fiscal. „Nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope (...) pentru că efectiv nu ne putem permite. Altfel, am intra într-o fundătură.” Ce urmează Premierul a spus că alternativa aleasă va fi discutată în perioada următoare, în cadrul consultărilor politice și tehnice, iar obiectivul declarat este o lege „sustenabilă” care să nu creeze așteptări ce nu pot fi acoperite, în condițiile angajamentelor României de reducere a deficitului. [...]
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
Programul Rabla rămâne finanțat și în 2026, iar bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) include o suplimentare de 100 de milioane de lei față de alocarea inițială , potrivit Economica , care citează o postare a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul spune că a fost avizat bugetul AFM pentru 2026 și că majorarea pentru Rabla urmărește să permită unui număr mai mare de români să își înlocuiască mașinile vechi, cu efect direct asupra pieței auto și asupra economiei, prin stimularea achizițiilor și menținerea unui flux de finanțare „predictibil” pentru sector. „Am avizat bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru 2026, cu o alocare în plus de 100 de milioane de lei pentru programul Rabla faţă de bugetul iniţial.” Ce programe și investiții spune ministerul că acoperă bugetul AFM Conform declarațiilor citate, bugetul AFM este construit astfel încât să acopere atât programele deja în derulare, cât și finanțări noi pentru investiții publice și proiecte considerate cu impact direct, între care: Rabla Clasic și Rabla Plus; panouri fotovoltaice; eficiență energetică în clădiri; stații de încărcare; iluminat public eficient; reciclare; apă, canalizare și gestionarea deșeurilor. Context bugetar: „decizie responsabilă” și proiecte preluate din PNRR Alexandru Nazare afirmă că bugetul include și finanțări pentru proiecte preluate din PNRR, precum și investiții în infrastructură locală — centre de colectare, „insule ecologice digitalizate” și capacități de reciclare — prezentând pachetul drept o „decizie de buget responsabilă” în contextul actual. Informațiile disponibile nu includ valoarea totală a bugetului AFM pentru 2026 sau calendarul exact al sesiunilor Rabla din 2026; detaliul confirmat este suplimentarea de 100 de milioane de lei față de bugetul inițial al programului. [...]
Incertitudinea politică prelungită riscă să scumpească finanțarea României și să pună presiune pe curs, avertizează Fitch , pe fondul îndoielilor privind credibilitatea planurilor fiscale pe termen mediu, potrivit Profit . Agenția arată că o criză politică internă care se prelungește poate submina încrederea investitorilor, ceea ce ar duce la deteriorarea condițiilor de finanțare și la presiuni suplimentare asupra cursului de schimb. Fitch precizează că implicațiile crizei asupra credibilității planurilor fiscale și capacitatea unui nou guvern de a le implementa vor cântări în analiza privind creditul suveran la revizuirea programată pentru 31 iulie 2026. Ce urmărește Fitch: credibilitatea consolidării fiscale după 2026 Fitch subliniază că perspectiva negativă asociată ratingului României reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice, pe fondul deficitelor mari și al creșterii rapide a raportului datorie publică/PIB. Agenția notează că, deși impactul imediat al crizei politice asupra finanțelor publice ar fi limitat, incertitudinea reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru 2027 și 2028. În lipsa unui nou guvern, o administrație interimară ar putea continua implementarea bugetului pe 2026, care vizează un deficit de 6,2% din PIB, față de 7,7% din PIB în 2025, potrivit Fitch. În același timp, agenția avertizează că stabilizarea datoriei publice și menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor depind de continuarea consolidării fiscale și după 2026, inclusiv prin măsuri suplimentare „în 2027 și ulterior”. Semnale mixte: deficit mai mic în T1, dar economie în contracție și inflație ridicată Fitch indică faptul că măsurile de consolidare adoptate în 2025 au început să producă efecte, iar execuția bugetară din primul trimestru din 2026 arată o reducere semnificativă a deficitului bugetar, la aproximativ 1% din PIB, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2024 și 2025. Pe partea macroeconomică, agenția avertizează însă asupra unor riscuri suplimentare, inclusiv din șocul asupra prețurilor energiei pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Fitch notează că economia României a intrat în contracție două trimestre la rând și menționează o scădere a PIB de 1,7% în primul trimestru din 2026. În acest context, Fitch se așteaptă ca evoluția economiei să fie „semnificativ” sub prognoza de creștere de 1,1% avută în vedere la evaluarea din februarie. Scumpirea energiei a amplificat presiunile inflaționiste, iar rata anuală a inflației a ajuns la 10,7% în aprilie, potrivit analizei. Fitch consideră că acest nivel limitează spațiul BNR de a reduce dobânzile și notează că volatilitatea sentimentului investitorilor a pus presiune pe leu și a împins randamentele obligațiunilor în sus, chiar dacă tensiunile s-au diminuat în ultimele zile. PNRR, o piesă importantă în finanțarea din 2026 Agenția avertizează că întârzierile în îndeplinirea obiectivelor de reformă ar putea pune în pericol plățile UE prin PNRR, pe care Fitch le descrie drept o sursă crucială de finanțare și stimulare prin investiții publice, în condițiile slăbiciunii economiei interne. Fitch indică fonduri de 1,8% din PIB, incluzând 4,6 miliarde euro (aprox. 23,0 miliarde lei) în granturi și 2,7 miliarde euro (aprox. 13,5 miliarde lei) în împrumuturi. Context: rating confirmat, dar sub supraveghere strânsă Fitch precizează că materialul nu reprezintă o acțiune de rating. La revizuirea obișnuită din februarie, agenția a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. În plan politic, Fitch anticipează că incertitudinea ar putea rămâne ridicată pe termen scurt, dar nu se așteaptă la alegeri anticipate și amintește că președintele Nicușor Dan a început consultări formale pentru formarea unui nou guvern pe 18 mai. Agenția atrage atenția că durata negocierilor și componența viitorului executiv, prioritățile și sprijinul politic pentru implementarea agendei rămân neclare. De asemenea, S&P Global a avertizat că ar putea reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungește, într-o evaluare realizată în afara calendarului obișnuit, pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului. „Încrederea investitorilor nu se menține automat și nu se apără prin declarații, ci prin bugete credibile, reforme duse până la capăt și absorbția fondurilor europene. Guvernele se pot schimba, dar finanțele publice nu pot fi puse pe pauză.” Declarația îi aparține ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care a discutat cu reprezentanții Fitch după moțiunea de cenzură, prezentând date despre execuția bugetară din primul trimestru și evoluția PNRR, conform informațiilor publicate de Profit. În următoarele săptămâni, miza pentru costurile de finanțare și pentru stabilitatea piețelor rămâne rapiditatea formării unui guvern cu sprijin suficient pentru a susține consolidarea fiscală și pentru a evita întârzieri care ar putea afecta atât PNRR, cât și evaluarea de rating din 31 iulie. [...]
