Știri din categoria Bugetul de Stat

Acasă/Știri/Bugetul de Stat/Reduceri bugetare în administrație –...

Reduceri bugetare în administrație – indemnizația de doctorat scade de la 950 la 500 de lei

Teză de doctorat pe un fundal albastru, simbolizând educația superioară.

Guvernul propune reducerea indemnizației de doctorat la 500 de lei brut în 2026 printr-un proiect de ordonanță pus în transparență de Executivul condus de Ilie Bolojan, potrivit Mediafax.

Documentul prevede că, în anul 2026, personalul plătit din fonduri publice care deține titlul științific de doctor va primi o indemnizație fixă de 500 de lei brut lunar, față de nivelul actual de 950 de lei brut. Reducerea este de aproximativ 47%, iar suma netă ar urma să fie în jur de 293 de lei.

Potrivit proiectului, indemnizația se acordă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții:

  • activitatea este desfășurată în domeniul pentru care a fost obținut titlul;
  • fișa postului conține atribuții obiective și cuantificabile, care permit verificarea lunară a valorificării suplimentare a doctoratului.

În prezent, legea stabilește indemnizația la 50% din salariul minim brut pe țară. În practică însă, aceasta a fost plafonată la nivelul salariului minim din 2018, când acesta era 1.900 de lei, ceea ce a însemnat o indemnizație de 950 de lei brut. De atunci, salariul minim a crescut, dar cuantumul indemnizației nu a fost actualizat.

Motivația Guvernului

Conform Notei de Fundamentare, măsura este justificată prin angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2031. Documentul invocă:

  • necesitatea limitării cheltuielilor publice;
  • eficientizarea utilizării resurselor;
  • simplificarea procedurilor administrative.

În același timp, nota nu prezintă date privind numărul exact al beneficiarilor, economiile estimate la buget sau impactul financiar concret al măsurii.

Cine este vizat

Reducerea îi va afecta pe toți angajații din sectorul public care dețin titlul de doctor și îl utilizează în activitatea profesională, inclusiv:

  • cadre didactice și personal universitar;
  • cercetători;
  • funcționari publici;
  • personal din instituții centrale și locale.

Proiectul face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme și măsuri de austeritate anunțate de Guvern în 2026, care vizează reducerea cheltuielilor și restructurarea administrației publice.

Tag-uri:salarii bugetariilie bolojanougdeficit bugetarsector publicausteritateindemnizatie doctorat
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursămediafax.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ilie Bolojan discută despre inflație și reforme economice la TVR 1.
Bugetul de Stat18 feb. 2026

Bolojan estimează inflație de 4% la final de 2026 – efectele reformei ar urma să apară din vară

Inflația ar putea coborî la 4% până la finalul lui 2026 , iar primele efecte ale măsurilor fiscale și administrative ar urma să apară de la jumătatea anului, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la TVR 1 . Șeful Guvernului a explicat că pachetul pentru administrație și cel de relansare economică vor fi adoptate la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizului CES, iar bugetul ar putea fi trimis Parlamentului spre finalul săptămânii viitoare. Premierul a detaliat principalele direcții ale reformei: reducerea anvelopei salariale în sectorul public, prin audit și ajustarea grilelor în funcție de populație; economii lunare de peste 500 de milioane de lei după tăierea unor sporuri, fondul scăzând de la 14,2 miliarde la 13,7 miliarde lei; excepții pentru Cultură, Interne și Apărare, unde reducerile se vor face diferențiat, inclusiv prin creșterea vârstei de pensionare; condiționarea transferurilor către administrațiile locale de gradul de colectare a taxelor. Ilie Bolojan a susținut că România nu poate corecta deficitele și împrumuturile acumulate fără reducerea cheltuielilor și creșterea investițiilor. Ținta asumată este un deficit de aproximativ 3% din PIB în 2030. În ceea ce privește reforma pensiilor magistraților, aflată din nou pe agenda Curții Constituționale, premierul a avertizat că o nouă amânare ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din cererea de plată către Comisia Europeană. În plan politic, șeful Executivului a transmis că nu va susține măsuri fără acoperire bugetară și a insistat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru a evita creșterea dobânzilor și pentru a menține finanțarea investițiilor. Guvernul mizează pe o scădere treptată a inflației în lunile următoare și pe consolidarea bugetară prin reforme structurale, într-un context economic și social tensionat la începutul anului 2026. [...]

Întâlnire a guvernului României pentru discutarea măsurilor fiscale.
Bugetul de Stat18 feb. 2026

Datoria publică trece de 60% din PIB - Guvernul este obligat să înghețe cheltuieli și să reducă deficitul

Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, atingând 60,2% în noiembrie 2025 , potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și citate de HotNews.ro . Nivelul total al datoriei guvernamentale a ajuns la 1.121 miliarde lei, în creștere față de 1.116 miliarde lei în octombrie 2025, raportat la PIB-ul comunicat de Institutul Național de Statistică la 6 ianuarie 2026. Depășirea pragului prevăzut de metodologia europeană obligă Guvernul să adopte măsuri pentru readucerea datoriei sub 60%. Conform Legii nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară , Executivul nu mai poate majora cheltuielile permanente, inclusiv cele cu pensiile și salariile bugetarilor. În plus, trebuie inițiate măsuri de înghețare a cheltuielilor totale pentru asistența socială din sistemul public. Aceste măsuri trebuie incluse într-un proiect de lege prezentat cel târziu în semestrul următor. Ce cer regulile europene Potrivit cadrului de guvernanță economică al Uniunii Europene, statele care depășesc pragul de 60% din PIB trebuie să prezinte un plan fiscal multianual care să asigure: reducerea treptată a datoriei; controlul cheltuielilor; sustenabilitatea finanțelor publice. Ministerul Finanțelor amintește că, din septembrie 2025, Guvernul a adoptat un pachet de reducere a cheltuielilor, urmând „inițiative suplimentare” pentru întărirea disciplinei fiscale. Ținta anunțată este ca datoria să scadă sub 60% din PIB începând cu 2031 și să rămână sub acest nivel până în 2041. Cum arată structura datoriei Datele oficiale indică o schimbare în structura maturităților: datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde lei (de la 1.053 miliarde lei); datoria pe termen scurt a crescut semnificativ la 77,8 miliarde lei (de la 62,8 miliarde lei). Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 905,1 miliarde lei, iar împrumuturile însumează 192,6 miliarde lei. Pe monede: 516,36 miliarde lei – datorie în lei; 490,4 miliarde lei – echivalent în euro; 112,77 miliarde lei – echivalent în dolari americani. Administrația centrală concentrează datoria Administrația publică centrală deține aproape întreaga povară, cu 1.097 miliarde lei, în timp ce administrația locală are 24,29 miliarde lei, în scădere față de luna anterioară. În ceea ce privește structura internă și externă: datoria internă a ajuns la 551,6 miliarde lei (29,6% din PIB); datoria externă este de 569,84 miliarde lei (30,6% din PIB). Depășirea pragului de 60% marchează un moment sensibil pentru politica fiscală a României. De aici înainte, spațiul pentru creșteri de cheltuieli devine limitat, iar Guvernul este obligat legal să adopte măsuri de consolidare bugetară pentru a evita deteriorarea suplimentară a indicatorilor macroeconomici. [...]

Ilie Bolojan anunță menținerea normei de hrană pentru militari.
Bugetul de Stat17 feb. 2026

Ilie Bolojan respinge tăierea normei de hrană - Guvernul vorbește doar despre o analiză

Norma de hrană pentru militari nu va fi tăiată , a anunțat marți, 17 februarie 2026, premierul Ilie Bolojan, precizând că a existat doar o discuție de analiză la propunerea Ministerului Finanțelor, fără o decizie în acest sens, potrivit Digi24 . Șeful Guvernului a explicat că subiectul a fost abordat la nivel de ipoteză de lucru, în contextul mai larg al reducerii cheltuielilor bugetare. „Nu se va acționa asupra normei de hrană”, a declarat Bolojan, subliniind că nu este vorba despre o măsură asumată, ci doar despre o analiză tehnică. Reduceri de personal prin audit Premierul a detaliat că Executivul pregătește un audit al cheltuielilor de personal, cu obiectivul reducerii acestora cu 10%, măsură care ar urma să producă efecte în anii următori. Planul vizează: administrația locală, prin ajustarea grilelor de personal în funcție de numărul de locuitori; reducerea posturilor acolo unde aparatul este supradimensionat; evaluări similare în administrația centrală. Bolojan a precizat că, în instituțiile unde personalul este „corect calculat”, nu vor exista tăieri. Poziția Ministerului Apărării În paralel, ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că refuză eliminarea normei de hrană, calificând-o drept o măsură existentă „de la Cuza încoace”. Acesta a afirmat că sunt posibile reduceri de cheltuieli în cadrul ministerului, dar nu prin diminuarea veniturilor militarilor. Discuția apare într-un moment în care Guvernul caută soluții pentru echilibrarea bugetului, însă Executivul încearcă să evite măsuri care ar putea afecta direct veniturile personalului din domenii sensibile, precum apărarea. [...]

Sorin Grindeanu exprimând îngrijorări legate de viitorul fiscal al României.
Bugetul de Stat14 feb. 2026

Fitch avertizează asupra incertitudinilor fiscale generate de rotația guvernamentală din 2027 - schimbarea premierului complică consolidarea bugetară

Fitch vede o incertitudine majoră pentru deficit în 2027 , odată cu rotativa guvernamentală, potrivit Economedia . Agenția a menținut vineri ratingul suveran al României la „ BBB minus ”, cu perspectivă negativă, și a atras atenția că schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 poate complica traiectoria consolidării fiscale (reducerea deficitului prin măsuri de venituri și cheltuieli). În comunicatul prin care anunță menținerea ratingului, Fitch estimează că implementarea pe tot parcursul anului a măsurilor pentru 2025 și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA (deficitul calculat după metodologia europeană) cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026. Mesajul cheie al agenției este însă că, dincolo de 2026, predictibilitatea politicilor fiscale scade. Fitch subliniază că „există incertitudine cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și după această dată” , iar printre motive indică explicit schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 și apropierea ciclului electoral din 2028. În evaluarea agenției, această combinație poate face mai dificilă menținerea sau întărirea măsurilor de reducere a deficitului, într-un moment în care România pornește deja de la un nivel ridicat al dezechilibrului bugetar. Consecința directă, în lectura Fitch, este că deficitele administrației publice din România „vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria «BBB» pe perioada de prognoză”. Cu alte cuvinte, chiar dacă ajustarea fiscală din 2026 ar putea arăta mai bine pe hârtie, riscul este ca schimbarea conducerii guvernului să slăbească continuitatea deciziilor necesare pentru a coborî deficitul într-un ritm credibil pentru piețe și pentru agențiile de rating. Rotativa este prevăzută în acordul de coaliție agreat în vara anului 2025 de PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, consemnează G4Media, citată de Economedia. Documentul stabilește că PNL va desemna premierul în perioada iunie 2025 – aprilie 2027, iar din aprilie 2027 până în decembrie 2028 premierul va fi desemnat de PSD, ceea ce ar însemna înlocuirea lui Ilie Bolojan cu Sorin Grindeanu cu circa un an și jumătate înaintea alegerilor parlamentare programate pentru decembrie 2028. [...]

Alexandru Nazare discutând despre disciplina bugetară și ratingul României.
Bugetul de Stat14 feb. 2026

Nazare după decizia Fitch privind ratingul României - „Prioritatea rămâne disciplina bugetară”

„Prioritatea acestui Guvern rămâne disciplina bugetară” , a declarat Alexandru Nazare după ce agenția Fitch a menținut ratingul României la BBB- , cu perspectivă negativă. Potrivit Digi24 , ministrul Finanțelor a transmis vineri, 13 februarie 2026, că Executivul va continua ajustarea fiscală și reducerea deficitului pentru a păstra stabilitatea economică și încrederea investitorilor. Nazare a subliniat că reconfirmarea calificativului „investment grade” arată că partenerii externi au încredere în capacitatea Guvernului de a corecta dezechilibrele. El a amintit că deficitul bugetar a fost preluat la un nivel record și că măsurile adoptate au început să producă efecte. Măsuri invocate de ministru majorarea TVA din august 2025; înghețarea cheltuielilor publice în 2026; reducerea deficitului ESA cu aproape 2 puncte procentuale în 2026; stabilizarea datoriei publice. Potrivit raportului Fitch , costurile de finanțare au scăzut de la peste 7,4% la aproximativ 6,5% în perioada octombrie 2025 – februarie 2026, iar interesul investitorilor pentru titlurile de stat rămâne solid. În același timp, agenția estimează o creștere economică sub 2% până în 2027 și o posibilă majorare a datoriei publice spre 63% din PIB, în lipsa unor măsuri suplimentare. Ministrul Finanțelor a reiterat că obiectivul pe termen mediu este îmbunătățirea ratingului de țară, prin continuarea disciplinei bugetare și respectarea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. [...]

Marian Neacșu discutând despre dezvoltarea infrastructurii rutiere în Moldova.
Bugetul de Stat10 feb. 2026

Progresul infrastructurii rutiere în Moldova avansează cu autostrăzi până la Suceava și Siret - investiții majore în următorii ani

Vicepremierul PSD, Marian Neacșu , a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii rutiere în Moldova, menționând că autostrăzile care vor lega Bucureștiul de principalele orașe moldovene, precum Suceava și Iași, sunt în curs de realizare . Potrivit Digi24 , aceste proiecte sunt parte a unui plan mai amplu de investiții în infrastructură, care include și extinderea rețelei de autostrăzi până la Siret și Ungheni. În prezent, circulația pe autostradă se desfășoară până dincolo de Focșani, iar în următorii doi ani se estimează că va fi posibil să se ajungă pe autostradă la Suceava și Iași. De asemenea, în următorul an după finalizarea acestor tronsoane, autostrada va continua până la Siret și Ungheni. Aceste proiecte au fost descrise de Neacșu ca fiind un vis al locuitorilor din Moldova, care devine treptat realitate. Investiții și Progrese Actuale La finalul anului trecut, România avea în trafic 1.418 kilometri de autostradă, iar pentru anul curent se preconizează că vor fi dați în funcțiune încă 285 de kilometri . Aceste realizări sunt parte a unui plan de investiții semnificativ, care a înregistrat un volum de 137 de miliarde de lei anul trecut. Vicepremierul a menționat că, în ciuda acestor progrese, România se confruntă cu un deficit bugetar preconizat de 6,2% pentru acest an, din care 3,2% reprezintă serviciul datoriei. Acest context financiar impune un efort comun de ajustare fiscală, dar și o abordare diferențiată a soluțiilor. Lista Proiectelor de Infrastructură Extinderea autostrăzii până dincolo de Focșani. Construcția tronsoanelor de autostradă către Suceava și Iași în următorii doi ani. Continuarea autostrăzii până la Siret și Ungheni în anul următor. Trecerea unei autostrăzi peste Carpați în următorii doi ani. Perspective și Provocări Marian Neacșu a afirmat că, pentru a rezolva problemele actuale, este esențial să fie conștientizate și discutate în mod deschis, căutând soluții împreună cu cei implicați în implementarea acestora. Reforma administrativă, deși încă în discuție, este considerată un pas necesar pentru eficientizarea actului de guvernare local și central. Aceste investiții în infrastructură nu doar că îmbunătățesc conectivitatea regiunilor, dar contribuie și la dezvoltarea economică și socială a Moldovei, oferind noi oportunități pentru locuitori și afaceri. [...]