Știri din categoria Bugetul de Stat

Acasă/Știri/Bugetul de Stat/Pîslaru: Bugetul MIPE scade „semnificativ...

Pîslaru: Bugetul MIPE scade „semnificativ peste 10%” – veniturile nete și salariile au coborât cu 22,7%

Ministrul discută despre reducerea bugetului MIPE și impactul asupra veniturilor.

MIPE va avea o reducere bugetară „semnificativ peste 10%”, iar veniturile nete și salariile au scăzut deja cu 22,7%, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, după ședința de Guvern de joi. Informațiile au fost relatate de Digi24, care citează explicațiile ministrului privind aplicarea ordonanței ce impune reducerea bugetului de personal față de 2025.

Ce spune ministrul despre tăieri

Pîslaru a precizat că, prin comparația dintre bugetul pe 2025 și cel pe 2026, ministerul său depășește pragul de reducere prevăzut în ordonanță, iar acest lucru va fi urmărit în continuare. El a subliniat că scăderea veniturilor cu 22,7% este „semnificativă” și că nu încearcă să „ascundă cifrele”.

Ce urmează: detalii publice despre aplicarea ordonanței

Ministrul a anunțat că MIPE va publica detalii despre modul în care a aplicat măsurile, pentru a arăta că și-a îndeplinit deja obligațiile care decurg din ordonanță, în special în zona cheltuielilor de personal.

Datele-cheie din declarație

  • reducere bugetară la MIPE: peste 10% (față de 2025, conform ordonanței)
  • scădere a veniturilor nete și a salariilor: 22,7%
  • mesajul ministrului: reducerea este deja peste ținta cerută, iar impactul pe venituri este considerabil

Declarațiile vin în contextul ajustărilor bugetare pentru 2026, când mai multe instituții publice sunt vizate de măsuri de reducere a cheltuielilor.

Tag-uri:dragos pislarusalariibuget 2026guvernul romanieivenituri netemipereducere bugetara
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursădigi24.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Ilie Bolojan discută despre inflație și reforme economice la TVR 1.
Bugetul de Stat18 feb. 2026

Bolojan estimează inflație de 4% la final de 2026 – efectele reformei ar urma să apară din vară

Inflația ar putea coborî la 4% până la finalul lui 2026 , iar primele efecte ale măsurilor fiscale și administrative ar urma să apară de la jumătatea anului, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la TVR 1 . Șeful Guvernului a explicat că pachetul pentru administrație și cel de relansare economică vor fi adoptate la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizului CES, iar bugetul ar putea fi trimis Parlamentului spre finalul săptămânii viitoare. Premierul a detaliat principalele direcții ale reformei: reducerea anvelopei salariale în sectorul public, prin audit și ajustarea grilelor în funcție de populație; economii lunare de peste 500 de milioane de lei după tăierea unor sporuri, fondul scăzând de la 14,2 miliarde la 13,7 miliarde lei; excepții pentru Cultură, Interne și Apărare, unde reducerile se vor face diferențiat, inclusiv prin creșterea vârstei de pensionare; condiționarea transferurilor către administrațiile locale de gradul de colectare a taxelor. Ilie Bolojan a susținut că România nu poate corecta deficitele și împrumuturile acumulate fără reducerea cheltuielilor și creșterea investițiilor. Ținta asumată este un deficit de aproximativ 3% din PIB în 2030. În ceea ce privește reforma pensiilor magistraților, aflată din nou pe agenda Curții Constituționale, premierul a avertizat că o nouă amânare ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din cererea de plată către Comisia Europeană. În plan politic, șeful Executivului a transmis că nu va susține măsuri fără acoperire bugetară și a insistat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru a evita creșterea dobânzilor și pentru a menține finanțarea investițiilor. Guvernul mizează pe o scădere treptată a inflației în lunile următoare și pe consolidarea bugetară prin reforme structurale, într-un context economic și social tensionat la începutul anului 2026. [...]

Nicușor Dan discutând despre bugetul pe 2026 la Palatul Cotroceni.
Bugetul de Stat17 feb. 2026

Bugetul 2026, blocat după 3 ore de negocieri la Cotroceni: PSD amenință că nu votează, iar Nicușor Dan cere „încetarea criticilor”

Adoptarea bugetului pe 2026 rămâne prioritatea coaliției , după întâlnirea de marți, 17 februarie 2026, dintre președintele Nicușor Dan și liderii partidelor aflate la guvernare, la Palatul Cotroceni, potrivit Libertatea . Discuțiile, începute la ora 15.00 și încheiate în jurul orei 18.30, au marcat debutul noii sesiuni parlamentare și au avut în centru atât bugetul de stat, cât și un pachet de reforme economice. Ce au decis liderii coaliției La finalul întâlnirii, reprezentanții celor patru partide și ai minorităților naționale au convenit: adoptarea prin ordonanță de urgență a reformei și a pachetului de relansare economică, imediat după avizare; amendamente în domenii precum apărare, ordine publică, educație, sănătate și cultură; elaborarea unor modificări privind taxele și impozitele locale, inclusiv în cazul supraimpozitării, al clădirilor mai vechi de 50 de ani și al persoanelor cu dizabilități. Bugetul de stat pentru 2026 nu a fost însă adoptat, a precizat ulterior liderul PSD, Sorin Grindeanu. Tensiuni în interiorul coaliției Președintele a explicat întârzierea prin structura politică complexă a majorității, formată din patru partide și minorități, cu priorități diferite. În paralel, PSD a condiționat votul pe buget de includerea pachetului social propus și de menținerea investițiilor locale la nivelul anului 2025. „Dacă nu vor fi, PSD nu va vota bugetul”, a avertizat Sorin Grindeanu. În același context, ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat că va demisiona dacă până în aprilie nu încep discuțiile privind Legea salarizării, iar fostul lider PSD Marcel Ciolacu a readus în discuție varianta alegerilor anticipate. Apel la stabilitate Nicușor Dan a cerut cooperare și evitarea criticilor publice între partenerii de guvernare, subliniind că nemulțumirea populației este legată în principal de scăderea puterii de cumpărare. Potrivit șefului statului, discuția pe buget este „gata să înceapă”, însă ritmul adoptării depinde de dinamica negocierilor politice. [...]

Premierul discută despre relansarea economică și măsurile bugetare la Palatul Victoria.
Bugetul de Stat04 feb. 2026

Măsurile de ajustare bugetară încheiate pregătesc terenul pentru relansarea economică - impact asupra politicilor fiscale în 2026

Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul trece de la ajustări la relansare economică , după o conferință de presă susținută miercuri seară la Palatul Victoria. Șeful Executivului a indicat că pachetele următoare vor viza relansarea și debirocratizarea, în paralel cu închiderea setului de măsuri de ajustare bugetară. În centrul mesajului a fost ideea că relansarea economică trebuie construită pe investiții și pe reducerea blocajelor administrative care întârzie proiectele mari. Bolojan a menționat explicit simplificarea avizelor de mediu, a autorizațiilor de incendiu și a avizului CISD, precum și priorități industriale și energetice: finalizarea centralelor pe gaz de la Mintia și Iernut și „salvarea combinatului de la Galați”. În același timp, premierul a avertizat că România riscă să piardă 2,6 miliarde de euro din fondurile PNRR dacă absorbția nu se accelerează, ceea ce pune presiune pe calendarul de implementare. „Efectele economice se vor vedea în anii următori. Nu de pe o zi pe alta. În prima fază, acest pachet va avea niște costuri. Efectele pozitive se vor vedea în locuri de muncă mai multe, mai bine plătite, în creșterea exporturilor”, a declarat premierul. Pe partea de buget, Bolojan a anunțat că proiectul bugetului pentru 2026 ar urma să fie transmis Parlamentului până la 20 februarie, cu o țintă de deficit de 4%, sub nivelul de 6,2% menționat ca reper al Comisiei Europene. Mesajul este relevant pentru mediul de afaceri și pentru finanțarea statului: o traiectorie de deficit mai redusă ar trebui să susțină costurile de împrumut, însă premierul a subliniat că România va continua să se finanțeze din credite, iar miza este reducerea volumului și a dobânzilor, inclusiv prin stabilitate politică. În aceeași conferință, premierul a atins și teme conexe cu impact bugetar și de încredere publică, de la contestarea în instanță a măsurii privind neplata primei zile de concediu medical (pe care a numit-o „măsură tranzitorie”), până la finanțarea Primăriei București și discuțiile despre impozitele pe proprietate. În ansamblu, direcția anunțată de Guvern pune accent pe un „pachet” de relansare economică cu efecte pe termen mediu, condiționat de accelerarea investițiilor și de deblocarea fondurilor europene, în timp ce bugetul pentru 2026 devine testul de coerență între consolidare și stimularea creșterii. [...]

Premierul Bolojan discutând despre bugetul României și deficitul bugetar.
Bugetul de Stat19 feb. 2026

Bolojan discută cu agenția Moody’s despre buget; Deficitul vizat pentru 2026 este de 6,2% fără reducerea cheltuielilor de investiții

Guvernul vizează un deficit bugetar de 6,2% în 2026 , în condițiile menținerii unui nivel ridicat al investițiilor, potrivit Biziday , care relatează despre întâlnirea premierului Ilie Bolojan cu reprezentanții agenției de rating Moody’s , în cadrul evaluării periodice a evoluțiilor macroeconomice și fiscale ale României. La întrevedere au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , precum și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu. Conform comunicatului Guvernului citat de sursă, premierul a prezentat măsurile privind controlul cheltuielilor publice, menținerea traiectoriei de reducere a deficitului și îmbunătățirea colectării veniturilor. „Proiectul de buget pentru 2026 are ca obiectiv o țintă de 6,2% a deficitului bugetar la finalul anului, în condițiile menținerii nivelului ridicat al investițiilor, având în vedere faptul că până la 31 august 2026 România va închide proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.” Pe zona de perspective economice, Bolojan a indicat că Executivul își propune să se concentreze pe consolidare fiscală și creștere economică, cu accent pe absorbția fondurilor europene și susținerea investițiilor. În plus, Guvernul ar urma să prioritizeze domeniul energiei, cu obiectivul declarat de a reduce prețurile și de a îmbunătăți competitivitatea companiilor. Premierul a mai transmis ca obiective atragerea investițiilor străine, în special în sectoarele unde România are deficit comercial, precum și măsuri pe piața muncii pentru creșterea gradului de ocupare și adaptarea învățământului superior la nevoile economiei. La rândul său, ministrul Finanțelor a invocat progresele în digitalizarea administrației fiscale, pe care le leagă de o colectare mai bună, și a menționat că Guvernul va promova măsuri de stimulare economică. [...]

Întâlnire a guvernului României pentru discutarea măsurilor fiscale.
Bugetul de Stat18 feb. 2026

Datoria publică trece de 60% din PIB - Guvernul este obligat să înghețe cheltuieli și să reducă deficitul

Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, atingând 60,2% în noiembrie 2025 , potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și citate de HotNews.ro . Nivelul total al datoriei guvernamentale a ajuns la 1.121 miliarde lei, în creștere față de 1.116 miliarde lei în octombrie 2025, raportat la PIB-ul comunicat de Institutul Național de Statistică la 6 ianuarie 2026. Depășirea pragului prevăzut de metodologia europeană obligă Guvernul să adopte măsuri pentru readucerea datoriei sub 60%. Conform Legii nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară , Executivul nu mai poate majora cheltuielile permanente, inclusiv cele cu pensiile și salariile bugetarilor. În plus, trebuie inițiate măsuri de înghețare a cheltuielilor totale pentru asistența socială din sistemul public. Aceste măsuri trebuie incluse într-un proiect de lege prezentat cel târziu în semestrul următor. Ce cer regulile europene Potrivit cadrului de guvernanță economică al Uniunii Europene, statele care depășesc pragul de 60% din PIB trebuie să prezinte un plan fiscal multianual care să asigure: reducerea treptată a datoriei; controlul cheltuielilor; sustenabilitatea finanțelor publice. Ministerul Finanțelor amintește că, din septembrie 2025, Guvernul a adoptat un pachet de reducere a cheltuielilor, urmând „inițiative suplimentare” pentru întărirea disciplinei fiscale. Ținta anunțată este ca datoria să scadă sub 60% din PIB începând cu 2031 și să rămână sub acest nivel până în 2041. Cum arată structura datoriei Datele oficiale indică o schimbare în structura maturităților: datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde lei (de la 1.053 miliarde lei); datoria pe termen scurt a crescut semnificativ la 77,8 miliarde lei (de la 62,8 miliarde lei). Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 905,1 miliarde lei, iar împrumuturile însumează 192,6 miliarde lei. Pe monede: 516,36 miliarde lei – datorie în lei; 490,4 miliarde lei – echivalent în euro; 112,77 miliarde lei – echivalent în dolari americani. Administrația centrală concentrează datoria Administrația publică centrală deține aproape întreaga povară, cu 1.097 miliarde lei, în timp ce administrația locală are 24,29 miliarde lei, în scădere față de luna anterioară. În ceea ce privește structura internă și externă: datoria internă a ajuns la 551,6 miliarde lei (29,6% din PIB); datoria externă este de 569,84 miliarde lei (30,6% din PIB). Depășirea pragului de 60% marchează un moment sensibil pentru politica fiscală a României. De aici înainte, spațiul pentru creșteri de cheltuieli devine limitat, iar Guvernul este obligat legal să adopte măsuri de consolidare bugetară pentru a evita deteriorarea suplimentară a indicatorilor macroeconomici. [...]

Ilie Bolojan anunță menținerea normei de hrană pentru militari.
Bugetul de Stat17 feb. 2026

Ilie Bolojan respinge tăierea normei de hrană - Guvernul vorbește doar despre o analiză

Norma de hrană pentru militari nu va fi tăiată , a anunțat marți, 17 februarie 2026, premierul Ilie Bolojan, precizând că a existat doar o discuție de analiză la propunerea Ministerului Finanțelor, fără o decizie în acest sens, potrivit Digi24 . Șeful Guvernului a explicat că subiectul a fost abordat la nivel de ipoteză de lucru, în contextul mai larg al reducerii cheltuielilor bugetare. „Nu se va acționa asupra normei de hrană”, a declarat Bolojan, subliniind că nu este vorba despre o măsură asumată, ci doar despre o analiză tehnică. Reduceri de personal prin audit Premierul a detaliat că Executivul pregătește un audit al cheltuielilor de personal, cu obiectivul reducerii acestora cu 10%, măsură care ar urma să producă efecte în anii următori. Planul vizează: administrația locală, prin ajustarea grilelor de personal în funcție de numărul de locuitori; reducerea posturilor acolo unde aparatul este supradimensionat; evaluări similare în administrația centrală. Bolojan a precizat că, în instituțiile unde personalul este „corect calculat”, nu vor exista tăieri. Poziția Ministerului Apărării În paralel, ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis că refuză eliminarea normei de hrană, calificând-o drept o măsură existentă „de la Cuza încoace”. Acesta a afirmat că sunt posibile reduceri de cheltuieli în cadrul ministerului, dar nu prin diminuarea veniturilor militarilor. Discuția apare într-un moment în care Guvernul caută soluții pentru echilibrarea bugetului, însă Executivul încearcă să evite măsuri care ar putea afecta direct veniturile personalului din domenii sensibile, precum apărarea. [...]