Știri din categoria Politică monetară

Acasă/Știri/Politică monetară/Isărescu critică dependența de stimulente...

Isărescu critică dependența de stimulente fiscale – economia are nevoie de investiții, nu de excepții permanente

Mugur Isărescu discută despre economia României și investiții publice.

Mugur Isărescu respinge ideea unei creșteri economice bazate pe facilități fiscale pe termen lung și avertizează că România se află într-o situație economică „fragilă”, potrivit Agerpres.

Guvernatorul Băncii Naționale a României a declarat, miercuri, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, că nu susține o strategie de creștere economică fundamentată pe facilități fiscale acordate pe 10-20 de ani. „Dacă creșterea economică înseamnă din nou facilități fiscale, eventual pereniale, eu personal nu o susțin”, a afirmat Isărescu.

El a explicat că BNR a ales să păstreze rata dobânzii de politică monetară, fără a o înăspri, dar nici a o reduce, pentru a evita transmiterea unui semnal că inflația nu mai este o prioritate. Potrivit guvernatorului, o înăsprire accentuată ar fi redus inflația mai rapid, însă ar fi generat o recesiune severă.

România a înregistrat o recesiune tehnică – două trimestre consecutive de scădere a PIB – însă, pe ansamblul anului trecut, economia a crescut cu 0,6%, față de 0,9% în 2024, evitând o contracție anuală. „Mergem pe o gheață destul de subțire”, a spus Isărescu, subliniind fragilitatea contextului economic.

Guvernatorul a arătat că reducerea consumului, vizibilă inclusiv în HoReCa, trebuie compensată prin investiții publice consistente. Totuși, a avertizat că:

  • volumul consumului este de câteva ori mai mare decât cel al investițiilor;
  • pentru a compensa scăderea consumului, investițiile ar trebui să crească cu două cifre;
  • efectele investițiilor publice apar în timp, în timp ce scăderea consumului se reflectă imediat în PIB.

În opinia sa, investițiile publice sunt „singurele care pot da creștere economică fără să genereze inflație și dezechilibre externe”, însă contextul rămâne delicat pentru 2026.

Recomandate

Articole pe același subiect

Guvernatorul BNR discută despre politica monetară și inflație.
Politică monetară18 feb. 2026

BNR ține dobânda la 6,50% și mizează pe frânarea cererii - inflația ar urma să coboare la 3,9% la final de 2026

Banca Națională a României intră în 2026 cu un mesaj hotărât: inflația scade, dar lent, iar costul dezinflației este o economie care funcționează sub potențial. În Raportul asupra inflației – februarie 2026 , instituția confirmă că rata anuală a IPC a încheiat 2025 la 9,69%, ușor sub nivelul din septembrie, însă încă departe de ținta de 2,5% ±1 pp. În același timp, Consiliul de administrație a decis menținerea ratei cheie la 6,50%, semnalând că mixul actual – fiscal restrictiv, monetar prudent – este considerat adecvat în acest stadiu al ciclului. Inflația: dezinflație tehnică în 2026, revenire în țintă abia în 2027 Proiecția centrală indică o traiectorie descendentă cu sincope. BNR anticipează 9,2% în martie 2026, o revenire temporară spre 9,8% în T2 (efecte de bază la energie), urmată de o corecție amplă în T3, când ies din calcul șocurile fiscale și liberalizarea energiei din vara lui 2025. La final de 2026, IPC ar ajunge la 3,9%, iar în decembrie 2027 la 2,9%. Practic, reintrarea în intervalul țintei este împinsă spre T2 2027, ușor mai târziu decât se estima anterior. Inflația de bază (CORE2 ajustat) rămâne mai încăpățânată: 8,5% în decembrie 2025, cu o scădere graduală spre 4,0% la final de 2026 și 2,1% în 2027. BNR admite că majorarea TVA și accizelor din august 2025 a generat efecte mai ample decât o simplă transmitere contabilă, inclusiv prin rotunjiri de preț și ajustări întârziate în servicii. Pentru un analist financiar, mesajul e limpede: dezinflația vine în principal din efecte de bază și din cerere slabă, nu dintr-o normalizare rapidă a structurii prețurilor. Cererea internă, principalul canal de transmisie Economia a intrat tehnic în contracție în T3 2025 (-0,2% trimestrial), iar deficitul de cerere agregată s-a adâncit. BNR vede stagnare și la început de 2026, pe fondul consolidării fiscale și al erodării venitului real. Consumul privat încetinește, investițiile devin principalul motor – sprijinite de fonduri europene – iar exportul net ar putea avea contribuție marginal pozitivă în 2026. Deficitul bugetar s-a redus la 7,6% din PIB în 2025, de la 8,7% în 2024. Corecția fiscală este însă explicit recunoscută ca fiind costisitoare în termeni de creștere. În limbaj de piață: BNR și Ministerul Finanțelor joacă un joc coordonat de „hard landing controlat”. Politica monetară: stabilitate, nu experiment Rata de politică monetară rămâne la 6,50%, cu facilitățile la 7,50% (Lombard) și 5,50% (depozit). Argumentul central: șocurile din 2025 au fost preponderent de ofertă (energie, taxe), iar o înăsprire suplimentară ar fi comprimat și mai mult activitatea fără efecte rapide asupra inflației. Dobânzile interbancare au coborât ușor în T4 2025, randamentele titlurilor de stat pe termen lung au atins minimele ultimelor 12-14 luni, iar cursul leu/euro a avut o tendință moderat ascendentă, cu volatilitate controlată. Mesajul pentru investitori: BNR încearcă să evite destabilizarea pieței de titluri, în timp ce menține ancora antiinflaționistă. Riscuri: energie, fiscal, geopolitic Raportul subliniază trei zone de risc: liberalizarea completă a pieței gazelor (amânată pentru casnici până în 2027); eventuale măsuri fiscale compensatorii care ar relaxa prematur consolidarea; volatilitatea prețurilor la energie și tensiunile geopolitice. În plus, BNR recunoaște explicit că a subestimat anterior persistența inflației de bază și impactul măsurilor fiscale din 2025. E un exercițiu de transparență rar întâlnit în regiune și relevant pentru credibilitate. În esență, banca centrală pariază pe faptul că disciplina fiscală și cererea slabă vor face „munca murdară” a dezinflației. Dobânzile nu scad pentru că inflația nu este încă structural rezolvată, dar nici nu cresc pentru că economia deja încetinește vizibil. Pentru 2026, scenariul de bază rămâne unul de dezinflație lentă, creștere modestă și volatilitate gestionată – un echilibru fragil, dar calculat. [...]

Mugur Isărescu discutând despre inflație și dobânzi la BNR.
Politică monetară16 feb. 2026

Presiunile fiscale țin inflația ridicată, dar se așteaptă temperare - BNR pregătește terenul pentru scăderi

BNR este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% marți , însă mesajul guvernatorului Mugur Isărescu ar putea pregăti piața pentru o scădere a dobânzilor în lunile următoare, potrivit cursdeguvernare . Miza ședinței nu este atât decizia în sine, cât semnalele din comunicare și din Raportul asupra inflației, pe care BNR îl publică după ședință, împreună cu noile prognoze. Contextul rămâne complicat: inflația a fost din nou aproape de două cifre în ianuarie (9,6%), pe fondul scumpirilor asociate creșterii fiscalității (TVA, accize și taxarea capitalului), cu efecte aplicate de la 1 ianuarie 2026. În același timp, analiștii citați indică o economie în stagnare și o slăbire a condițiilor interne, ceea ce crește presiunea pentru reluarea relaxării monetare (adică reducerea dobânzii de politică monetară). BCR (Erste) vede mai mult spațiu pentru ca BNR să semnalizeze reluarea ciclului de scădere a dobânzilor în următoarele două trimestre, posibil chiar din mai, pe fondul așteptărilor de temperare a inflației din vară și al scăderii dobânzilor din piață. În analiza citată, banca a urcat prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 4,4% (de la 3,7%), invocând inclusiv evoluțiile prețurilor internaționale la mărfuri și riscurile legate de prețurile reglementate. „Noi, până în prezent, nu avem decât un singur element care ne-ar putea pune pe masa discuțiilor, în viitor, o eventuală reducere a ratei de politică monetară, și anume faptul că ROBOR-ul a coborât sub rata de politică monetară. Este un semnal bun”, a afirmat atunci Isărescu. Semnalele urmărite de piață pentru o scădere a dobânzilor se leagă, în principal, de combinația dintre dezinflație și încetinirea economiei, dar și de transmisia dobânzilor în creditare. Din informațiile prezentate în articol, reperele invocate de analiști includ: menținerea dobânzii-cheie la 6,50%, nivel stabilit la mijlocul lui 2024, dar cu posibilă schimbare de ton în comunicare; așteptarea unei scăderi mai accentuate a inflației în iulie–august, ceea ce ar putea permite o mișcare înainte sau în jurul verii; scăderea dobânzilor suverane și a indicilor ROBOR, cu accent pe faptul că ROBOR a coborât sub dobânda-cheie; deteriorarea unor indicatori interni (încrederea consumatorilor, piața muncii, dinamica economică), care ar susține o relaxare monetară mai devreme; riscuri încă ridicate pe inflație din zona fiscală și a prețurilor reglementate, care pot întârzia decizia dacă BNR rămâne prudentă. În privința calendarului, scenariile din piață converg spre luna mai ca moment posibil pentru prima tăiere, dar cu alternativa amânării către august, odată cu Raportul asupra inflației din vară. ING estimează o inflație de 4,5% la final de an (și o medie de 7,3% în 2026) și anticipează că, deși nu vede o reducere imediată, comunicarea BNR din februarie „ar putea pregăti terenul” pentru un ciclu de relaxare monetară, cu o primă reducere de 25 puncte de bază în mai și un total de 100 puncte de bază în 2026. [...]

Clădirea Băncii Naționale a României, simbol al stabilității financiare.
Politică monetară18 feb. 2026

Piața monetară rămâne lichidă, iar randamentele pe termen lung se temperează – semnal de stabilizare financiară

Lichiditatea din piața monetară rămâne ridicată, iar randamentele pe termen lung se stabilizează sub 6,5% , potrivit datelor transmise de Banca Națională a României . Setul de informații publicat la 18 februarie 2026 indică o ușoară comprimare a cotațiilor ROBOR pe scadențe medii, în paralel cu o curbă a randamentelor încă înclinată pozitiv, semn că piața anticipează menținerea unei politici monetare restrictive pe termen scurt, dar fără presiuni suplimentare majore. 1. Piața monetară: stabilizare în jurul ratei-cheie ROBOR vs. dobânda de politică monetară Dobânda-cheie este 6,50%, iar coridorul facilităților permanente rămâne 5,50% – 7,50%. Cotațiile interbancare se poziționează sub rata-cheie, reflectând un excedent de lichiditate. Scadență ROBOR 17 feb. ROBOR 18 feb. Variație 3M 5,81% 5,80% -0,01 pp 6M 5,85% 5,84% -0,01 pp 12M 6,03% 6,01% -0,02 pp Interpretare: piața monetizează deja o primă de risc redusă, iar spread-ul față de facilitatea de creditare (7,50%) sugerează absența tensiunilor de funding. IRCC pentru T3 2025 este 5,68%, ceea ce va ancora costurile creditelor populației în trimestrele următoare sub nivelul ROBOR la 3 luni. 2. Lichiditate și tranzacții interbancare Volumul mediu zilnic al depozitelor a scăzut în 17 februarie la 339,7 mil. lei, față de media din ianuarie (505,3 mil. lei), iar rata medie a coborât la 5,52%. Această dinamică indică: normalizarea fluxurilor de numerar post-început de an; o poziție structurală confortabilă a sistemului bancar; presiune redusă pe piața repo, unde ultimele operațiuni BNR (la 6,50%) confirmă rolul ratei-cheie drept pivot al curbei scurte. 3. Piața titlurilor de stat: cerere solidă pe maturități lungi La licitațiile din 18 februarie 2026: Scadență Valoare totală Randament mediu Cupon iulie 2031 616,8 mil. lei 6,11% 7,65% iulie 2040 421,7 mil. lei 6,64% 7,25% Randamentele sub nivelul cupoanelor indică tranzacționare peste paritate (prețuri >100), ceea ce semnalează apetit investițional consistent și aplatizarea segmentului lung al curbei. Pe piața secundară, fixing-ul la 10 ani a coborât la 6,42% (BID), în scădere față de 6,45% cu o zi înainte. Curba rămâne ascendentă (6 luni: 5,84% vs. 10 ani: 6,42%), reflectând o primă de termen moderată. 4. Piața valutară: echilibru al fluxurilor Volumul total mediu zilnic în ianuarie 2026 a fost 3,44 mld. euro, relativ stabil față de decembrie. Diferența redusă între cumpărări și vânzări sugerează absența unor presiuni direcționale asupra cursului. Concluzie de analist Indicatorii sugerează un regim de politică monetară „higher for longer”, dar fără stres de lichiditate. Elemente-cheie: ROBOR sub rata-cheie → lichiditate excedentară; randamente suverane în ușoară comprimare → percepție de risc stabilă; volum solid pe piața secundară (4,93 mld. lei în 17 feb.) → piață funcțională și adâncă. În absența unui șoc extern sau a unei deteriorări fiscale, scenariul de bază rămâne unul de stabilitate a costurilor de finanțare pe termen scurt, cu posibilă aplatizare suplimentară a curbei dacă inflația continuă traiectoria descendentă în 2026. [...]

Clădirea Băncii Naționale a României, simbol al stabilității financiare.
Politică monetară16 feb. 2026

ROBOR rămâne peste 5,8%, iar BNR menține dobânda-cheie la 6,50% – finanțarea statului trece de 6%

ROBOR rămâne peste 5,8%, iar dobânda-cheie BNR se menține la 6,50% , potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României . Indicatorii monetari arată o stabilitate a dobânzilor interbancare, în timp ce randamentele titlurilor de stat indică un cost ridicat al finanțării pentru stat. La ora 11:00, indicele ROBOR la 3 luni – referință pentru majoritatea creditelor în lei acordate companiilor – s-a situat la 5,83%, același nivel ca în 13 februarie. Structura completă a cotațiilor ROBOR este următoarea: Scadență ROBOR (% p.a.) O/N 5,64 1 lună 5,68 3 luni 5,83 6 luni 5,88 12 luni 6,06 În paralel, indicele IRCC aplicabil creditelor populației pentru trimestrul III 2025 este de 5,68%, nivel care rămâne relevant pentru ratele plătite de debitorii persoane fizice. Dobânda de politică monetară este menținută la 6,50%, nivel stabilit din 8 august 2024. Structura actuală a facilităților permanente ale BNR este: Instrument Nivel (% p.a.) Dobânda de politică monetară 6,50 Facilitate de creditare 7,50 Facilitate de depozit 5,50 Ultima ședință a Consiliului de Administrație al BNR pe probleme de politică monetară a avut loc la 19 ianuarie 2026. Pe piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor în 13 februarie a fost de 239,4 milioane lei, la o dobândă medie de 5,51%, în timp ce stocul mediu al depozitelor a fost de 2,19 miliarde lei. La nivelul lunii ianuarie 2026, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 505,3 milioane lei, cu o dobândă medie de 5,58%. În ceea ce privește finanțarea statului, Ministerul Finanțelor a atras la licitația din 16 februarie 690 milioane lei prin obligațiuni scadente în iulie 2033, la un randament mediu de 6,35%. De asemenea, certificatele de trezorerie cu scadența în februarie 2027 au fost adjudecate la un randament de 5,75%, după cum arată datele centralizate mai jos: Instrument Scadență Valoare adjudecată (mil. lei) Randament mediu (% p.a.) Obligațiuni de stat 27 iulie 2033 690 6,35 Certificate de trezorerie 15 februarie 2027 997,8 5,75 Pe piața valutară interbancară, volumul total mediu zilnic în ianuarie 2026 a fost de 3,44 miliarde euro, nivel comparabil cu cel din decembrie 2025 (3,43 miliarde euro), semn al unei activități susținute și stabile. Datele BNR indică menținerea unui climat monetar restrictiv, cu dobânzi ridicate, în contextul presiunilor inflaționiste și al necesității de a menține stabilitatea financiară. Nivelurile actuale ale ROBOR și ale randamentelor titlurilor de stat sugerează că atât costul creditării, cât și cel al finanțării deficitului bugetar rămân la cote ridicate în debutul anului 2026. [...]

Clădirea Băncii Naționale a României, simbol al stabilității financiare.
Politică monetară10 feb. 2026

BNR păstrează dobânda-cheie la 6,50%, iar ratele ROBOR rămân constante – piețele dau semne de stabilizare în februarie

Potrivit BNR , ratele dobânzilor ROBID și ROBOR s-au menținut aproape neschimbate în data de 10 februarie 2026 , semnalând o perioadă de echilibru pe piața monetară interbancară. ROBOR la 3 luni a rămas la 5,84%, iar ROBID la aceeași maturitate la 5,55%. Nivelurile sunt identice cu cele din ziua anterioară, iar variațiile pe celelalte scadențe sunt neglijabile. Pentru o imagine completă a ratelor curente, iată valorile anunțate de BNR la ora 11: Scadență ROBID (%) ROBOR (%) Overnight (O/N) 5,35 5,64 Tomorrow/Next (T/N) 5,35 5,64 1 săptămână 5,36 5,65 1 lună 5,39 5,68 3 luni 5,55 5,84 6 luni 5,57 5,90 12 luni 5,74 6,08 În paralel, indicele IRCC, utilizat pentru creditele acordate populației, a fost stabilit la 5,68% pentru trimestrul III din 2025 , fără modificări față de nivelul anterior. BNR nu a adus schimbări nici în ceea ce privește politica monetară. Dobânda-cheie rămâne la 6,50% , neschimbată din 8 august 2024, în timp ce facilitatea de creditare este la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%. Ultima ședință de politică monetară a avut loc pe 19 ianuarie 2026, fără ajustări suplimentare. Tip dobândă Nivel actual (%) În vigoare din Dobânda de politică monetară 6,50 8 aug. 2024 Facilitate de creditare 7,50 8 aug. 2024 Facilitate de depozit 5,50 8 aug. 2024 Pe piața monetară interbancară, în 9 februarie 2026 s-a înregistrat un volum mediu zilnic de 2.298,6 milioane lei , la o rată medie de 5,68% . Tranzacțiile au totalizat 416,1 milioane lei, cu o dobândă medie ușor mai redusă, de 5,52%. Comparativ, în ianuarie volumul mediu a fost mai ridicat, de 2.477,6 milioane lei, iar rata medie de 5,71%. Perioadă Volum mediu (mil. lei) Dobândă medie (%) 9 feb. 2026 2.298,6 5,68 Tranzacții 416,1 5,52 ian. 2026 2.477,6 5,71 Tranzacții 505,3 5,58 Pe piața valutară, activitatea s-a menținut ridicată. În ianuarie 2026, cumpărările de la clienți au însumat 3.160,3 milioane euro, iar vânzările 3.188 milioane euro. Operațiunile interbancare s-au situat la 238,4 milioane euro, pentru un total mediu zilnic de 3.436,1 milioane euro, în creștere față de decembrie. Ministerul Finanțelor a organizat pe 11 februarie 2026 două licitații de titluri de stat, reușind să atragă 1.920,8 milioane lei . Obligațiunile, cu scadențe în 2029 și 2035, au fost emise cu o rată a cuponului de 6,75% , iar randamentele medii au fost de 6,11% , respectiv 6,40% . Scadență Valoare adjudecată (mil. lei) Randament mediu (%) Rată cupon (%) 29 oct. 2029 1.030,0 6,11 6,75 25 apr. 2035 890,8 6,40 6,75 La ultima licitație de preschimbare, din 30 ianuarie, au fost tranzacționate obligațiuni cu scadență în iulie 2030 în valoare de 300 milioane lei, la un randament mediu de 6,22% și un preț de adjudecare de 102,36. Alte serii, cu maturitate în 2026, nu au avut date publicate privind randamentul. Activitatea pe piața secundară interbancară s-a intensificat. În data de 9 februarie, s-au înregistrat 319 tranzacții în lei , cu un volum total de 7.820,6 milioane lei. Pentru comparație, în luna ianuarie volumul mediu zilnic a fost de 6.690,7 milioane lei, rezultat al unui număr mai redus de tranzacții – 231. Aceste date indică o menținere a lichidității în sistemul bancar , un interes ridicat pentru instrumentele de stat și o orientare continuă spre stabilitate în politica monetară. [...]

Clădirea Băncii Naționale a României, simbol al stabilității financiare.
Politică monetară09 feb. 2026

BNR menține dobânda-cheie, piețele rămân stabile – randamentele titlurilor de stat rămân atractive în februarie 2026

Ratele dobânzilor interbancare ROBOR și ROBID se mențin la niveluri ridicate, dar stabile , semnalând o piață monetară echilibrată la început de februarie 2026, potrivit BNR . ROBOR la 3 luni, indice de referință pentru creditele în lei, rămâne la 5,85%, iar cel la 6 luni la 5,92%. Pe partea de depozite atrase, ROBID variază de la 5,35% (overnight) la 5,74% (12 luni). De asemenea, IRCC aferent trimestrului III din 2025 este stabilit la 5,68%, în linie cu nivelul ROBOR, ceea ce înseamnă că și creditele calculate cu acest indicator continuă să aibă costuri ridicate. BNR a decis în ședința de politică monetară din 19 ianuarie 2026 să păstreze dobânda de referință la 6,50%, menținând totodată facilitatea de creditare la 7,50% și pe cea de depozit la 5,50%. Strategia actuală rămâne prudentă, într-un context în care inflația nu a fost complet domolită, iar reducerea dobânzilor nu pare iminentă. Evoluția lichidității și a operațiunilor interbancare Lichiditatea din piață rămâne într-un interval considerat normal. Pe 6 februarie, volumul mediu zilnic al depozitelor interbancare a fost de 2,29 miliarde lei, cu o dobândă medie de 5,68%. Totuși, volumul efectiv tranzacționat a fost modest – doar 266 milioane lei, la o rată medie de 5,53%. În luna ianuarie, valorile au fost ușor mai mari, cu o medie zilnică a depozitelor de 2,47 miliarde lei. Pe piața valutară interbancară, în ianuarie 2026, volumul mediu zilnic a atins 3,44 miliarde euro, în creștere față de decembrie 2025. Cu toate acestea, tranzacțiile efective între bănci s-au limitat la 238 milioane euro, un nivel constant, dar moderat. Titlurile de stat rămân atractive pentru investitori În 9 februarie, Ministerul Finanțelor a organizat două licitații pe piața primară: Titluri scadente în aprilie 2027 : randament mediu de 5,92%, cu un cupon anual de 7,40%. Titluri scadente în februarie 2032 : randament mediu de 6,40%, cu un cupon de 6,70%. Aceste valori confirmă interesul investitorilor pentru instrumentele în lei, în ciuda faptului că randamentele reale (ajustate la inflație) rămân negative. O licitație de preschimbare desfășurată la 30 ianuarie 2026 a generat o sumă totală de peste 600 milioane lei. Obligațiunile cu scadență în iulie 2030 au fost adjudecate la un randament mediu de 6,22%, cu un preț mediu de 102,35%. Pentru celelalte scadențe (iunie și iulie 2026), BNR nu a publicat date privind randamentele. Rate de referință și piața secundară Ratele de referință pentru titlurile de stat, calculate de Thomson-Reuters la ora 12:00, sunt: Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 5,89 5,58 12 luni 6,03 5,72 3 ani 6,13 5,91 5 ani 6,27 6,06 10 ani 6,60 6,38 În piața secundară, tranzacțiile în lei s-au intensificat. Doar în ziua de 6 februarie s-au realizat 268 tranzacții în valoare de 4,29 miliarde lei , în timp ce tranzacțiile în euro au fost aproape inexistente, semn al concentrării pe instrumente în moneda națională. În ansamblu, piața financiară românească traversează o perioadă de stabilitate aparentă , cu dobânzi ridicate, dar constante, și cu interes susținut din partea investitorilor pentru titlurile de stat. BNR nu dă semne de relaxare a politicii monetare, iar costurile de finanțare pentru populație și stat rămân considerabile, în condițiile în care inflația continuă să exercite presiuni asupra economiei. [...]