Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, atingând 60,2% în noiembrie 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și citate de HotNews.ro. Nivelul total al datoriei guvernamentale a ajuns la 1.121 miliarde lei, în creștere față de 1.116 miliarde lei în octombrie 2025, raportat la PIB-ul comunicat de Institutul Național de Statistică la 6 ianuarie 2026. Depășirea pragului prevăzut de metodologia europeană obligă Guvernul să adopte măsuri pentru readucerea datoriei sub 60%.
Conform Legii nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, Executivul nu mai poate majora cheltuielile permanente, inclusiv cele cu pensiile și salariile bugetarilor. În plus, trebuie inițiate măsuri de înghețare a cheltuielilor totale pentru asistența socială din sistemul public. Aceste măsuri trebuie incluse într-un proiect de lege prezentat cel târziu în semestrul următor.
Potrivit cadrului de guvernanță economică al Uniunii Europene, statele care depășesc pragul de 60% din PIB trebuie să prezinte un plan fiscal multianual care să asigure:
Ministerul Finanțelor amintește că, din septembrie 2025, Guvernul a adoptat un pachet de reducere a cheltuielilor, urmând „inițiative suplimentare” pentru întărirea disciplinei fiscale. Ținta anunțată este ca datoria să scadă sub 60% din PIB începând cu 2031 și să rămână sub acest nivel până în 2041.
Datele oficiale indică o schimbare în structura maturităților:
Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 905,1 miliarde lei, iar împrumuturile însumează 192,6 miliarde lei.
Pe monede:
Administrația publică centrală deține aproape întreaga povară, cu 1.097 miliarde lei, în timp ce administrația locală are 24,29 miliarde lei, în scădere față de luna anterioară.
În ceea ce privește structura internă și externă:
Depășirea pragului de 60% marchează un moment sensibil pentru politica fiscală a României. De aici înainte, spațiul pentru creșteri de cheltuieli devine limitat, iar Guvernul este obligat legal să adopte măsuri de consolidare bugetară pentru a evita deteriorarea suplimentară a indicatorilor macroeconomici.
Recomandate
Creșterea veniturilor din iunie riscă să fie „mâncată” de accelerarea cheltuielilor , care au urcat cu 13,3% față de iunie 2025, semnalând că a doua parte a anului poate pune presiune pe deficit, chiar dacă încasările au avut o lună peste așteptări, potrivit Ziarul Financiar . În iunie, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 15,8% față de aceeași lună din 2025, peste ritmul din primele șase luni (10,3% an/an) și mult peste inflația de 10,4% menționată pentru intervalul de șase luni. Motorul a fost zona fiscală: veniturile fiscale au avansat cu 20% în iunie, în timp ce veniturile nefiscale au scăzut cu 7,8%, pe fondul unui efect de bază (în 2025 existaseră sume extraordinare din ajutoare de stat recuperate după pandemie, care nu s-au mai regăsit în 2026). Cea mai mare contribuție la saltul din iunie a venit din TVA, impozitul pe profit și fondurile europene (structurale și PNRR ). Încasările din TVA au urcat cu 36,6% (față de +25% la șase luni), cele din impozitul pe profit cu 19,4% (față de +10% la șase luni), iar accizele cu 14,7% (față de +5,9% la șase luni). Doar din TVA, plusul din iunie față de iunie 2025 a fost de 3,7 mld. lei, iar din accize de 500 mil. lei. Publicația notează însă că ritmul TVA ar urma să încetinească din august, când dispare efectul de bază al majorării TVA din august anul trecut, care încă susține comparațiile anuale din prezent. Cheltuielile accelerează: semnal de presiune pe a doua parte a anului După luni în care cheltuielile au venit cu scăderi, în iunie acestea au crescut cu 13,3% față de iunie 2025, în timp ce pe primele șase luni creșterea a fost de doar 0,8% an/an. În același timp, deficitul bugetar la șase luni este descris ca „mulțumitor”, la 2% din PIB. În interiorul cheltuielilor, două mișcări ies în evidență: Cheltuielile de personal au continuat să scadă: -4,1% în iunie (și -3,9% pe primele șase luni). Cheltuielile de capital (investițiile statului) au trecut pe plus în iunie: +21% an/an, după ce la nivelul primului semestru erau încă în scădere cu 23%. În iunie, cheltuielile de investiții (din buget și din fonduri UE) au fost cu 5,4 mld. lei peste nivelul din iunie 2025, ajungând la 15,5 mld. lei. Pe primele șase luni, investițiile (buget + fonduri europene) au totalizat 60 mld. lei, cu 10 mld. lei peste primele șase luni din 2025, adică un plus de 20%. Ce se vede în structură și la ce să ne așteptăm Execuția de la jumătatea anului arată o îmbunătățire punctuală a veniturilor în iunie, dar și începutul unei faze în care cheltuielile cresc mai repede, inclusiv pe fondul grăbirii investițiilor și al nevoii de cofinanțare națională pentru proiecte. În plus, presiunea de final de PNRR (menționată ca fiind la finele lui august) împinge administrația să accelereze lucrările, mai ales în infrastructura mare (autostrăzi, căi ferate). Pe partea de venituri, apare și un semnal de slăbiciune: în iunie, veniturile din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 2,2% față de iunie 2025, după ce pe primele șase luni erau încă pe plus cu 11%. Ministerul Finanțelor nu a oferit o explicație, iar analiza indică drept posibil factor reducerea unor venituri în sistemul bugetar (de exemplu, prime de vacanță), care ar diminua și baza de impozitare. [...]
Ministerul Finanțelor mizează pe păstrarea ratingului pentru a ține sub control costurile de împrumut , în condițiile în care statul și-a acoperit deja circa jumătate din necesarul de finanțare pentru 2026, potrivit News . Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare , spune că întâlnirile cu agențiile internaționale de rating încep săptămâna viitoare, în format fizic și online. La mijlocul anului, planul de finanțare al statului este realizat în proporție de 49%, „exact la jumătatea anului calendaristic”, iar România ar avea „deja asigurată jumătate din finanțarea planificată pentru 2026”, conform declarațiilor ministrului. Nazare susține că ritmul este aliniat strategiei Ministerului Finanțelor și că, într-un context de volatilitate ridicată, statul a trecut prima parte a anului fără să recurgă la prefinanțare (atragerea anticipată de sume peste necesarul imediat, pentru a se proteja de episoade dificile pe piețe), așa cum s-a procedat în anii anteriori. Cum arată mixul de finanțare și unde este avansul mai mare Nazare indică diferențe între finanțarea internă și cea externă, explicate prin mecanismele de piață și calendarul fondurilor: pe piața internă, planul este îndeplinit în proporție de 58% (prin licitații lunare); pe piețele externe, planul este îndeplinit în proporție de 35% (dependent de ferestre favorabile pe piețele internaționale și de calendarul fondurilor europene și al împrumuturilor de la instituții financiare internaționale). Ministrul subliniază că statul nu se împrumută dintr-o singură sursă: finanțarea vine din titluri de stat pe piața internă, emisiuni de obligațiuni în valută pe piețele internaționale, fonduri europene și împrumuturi de la instituții financiare internaționale. Diversificarea ar reduce dependența de o singură piață și ar permite alegerea unor condiții mai bune de finanțare. Cererea pentru titluri și legătura cu execuția bugetară Pe piața internă, Ministerul Finanțelor a atras până acum 58,6 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat, respectând media lunară prevăzută de la începutul anului, potrivit lui Nazare. Acesta afirmă că nu este vorba de o accelerare, ci de revenirea la ritmul planificat după o perioadă de volatilitate, în care volumele scoase la licitație au fost ajustate pentru a evita împrumuturi la costuri mai ridicate. În ceea ce privește interesul investitorilor, ministrul descrie o dinamică în trei etape: cerere foarte ridicată în primele două luni, scădere în martie și aprilie pe fondul tensiunilor internaționale și al incertitudinii politice interne, urmată de revenire din mai, odată cu stabilizarea piețelor. Pentru iunie, Nazare spune că cererea a depășit cu aproximativ 70% sumele oferite, iar în primele licitații din iulie interesul a rămas ridicat. În paralel, Nazare leagă această evoluție de execuția bugetară din primele cinci luni: deficitul bugetar ar fi coborât la 1,75% din PIB, de la 3,35% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce ar însemna o diminuare de 28,3 miliarde de lei. Potrivit ministrului, reducerea deficitului a diminuat presiunea pe necesarul de finanțare și a permis împrumuturi într-un ritm „echilibrat”. De ce contează întâlnirile cu agențiile de rating Ministerul Finanțelor menține un dialog cu agențiile internaționale de rating, care evaluează capacitatea României de a se finanța și influențează încrederea investitorilor. Nazare afirmă că pregătirile pentru următoarele întâlniri sunt în curs, iar discuțiile încep săptămâna viitoare. „Este obligatoriu să menținem calificativul de rating, pentru ca finanțarea României să rămână în linie dreaptă”, afirmă Alexandru Nazare. În termeni practici, mesajul ministerului este că menținerea ratingului este o condiție-cheie pentru acces la finanțare în condiții previzibile, în special într-un an în care statul își calibrează împrumuturile în funcție de cerere și de costurile din piață. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni a scăzut cu peste 40%, dar Guvernul avertizează că disciplina fiscală trebuie menținută potrivit Ziarul Financiar , care relatează reacția premierului interimar Ilie Bolojan la datele de execuție bugetară . Execuția bugetară pentru ianuarie–mai 2026 indică un deficit de 36 de miliarde de lei, în scădere de la 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Ilie Bolojan afirmă că reducerea, de peste 28 de miliarde de lei, reprezintă „prima corecție serioasă” după ani în care cheltuielile statului au crescut „mult peste ceea ce producem”, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce înseamnă scăderea deficitului în termeni de costuri viitoare Premierul interimar leagă consolidarea bugetară de capacitatea statului de a reduce presiunea dobânzilor plătite la datorie în anii următori, astfel încât resursele publice să fie direcționate către modernizare, nu către finanțarea deficitului. În același timp, el avertizează că ajustarea poate avea efecte neplăcute pe termen scurt, comparând corecția cu un tratament medical: „Ca să-ţi fie bine şi să te însănătoşeşti, în prima etapă a tratamentului poate să-ţi fie mai rău. Este calea spre însănătoşire”. Riscul politic: revenirea la „populism, clientelism și risipă” Mesajul lui Bolojan pune accent pe continuitatea măsurilor de disciplină fiscală și pe riscul ca derapajele să reapară. În formularea sa, „boala” se poate întoarce dacă politicile publice revin la cheltuieli neacoperite de venituri: „Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul şi risipa ne pot readuce cu spatele la zid”. Pentru mediul de afaceri, miza imediată este dacă această corecție a deficitului se consolidează în a doua parte a anului, astfel încât să reducă presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile de împrumut din economie. În material nu sunt detaliate măsurile concrete care au dus la scăderea deficitului sau pașii următori ai Guvernului. [...]
România riscă o scumpire a finanțării externe dacă nu își reduce rapid deficitul bugetar , avertizează economistul-șef al BNR, Valentin Lazea , într-o intervenție citată de Adevărul . În opinia sa, combinația dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și datorie publică în creștere poate împinge țara spre retrogradarea ratingului la categoria „nerecomandată investițiilor” (junk), cu efecte directe asupra accesului la capital. Lazea spune că, în cursul acestui an, datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB, ceea ce ar însemna că România nu va mai respecta „ultimul criteriu de la Maastricht” pe care îl îndeplinea. El a făcut declarațiile la o conferință organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România. Miza: ratingul de țară și accesul la piețele externe Economistul-șef al BNR avertizează că indicatorii macroeconomici actuali cresc riscul unei retrogradări a României la nivelul nerecomandat investițiilor, scenariu care ar putea aduce: dificultăți de finanțare pe piețele externe de capital; „oprirea finanțărilor” din aceste piețe, potrivit lui Lazea; riscul unei „ajustări brutale a nivelului de trai”. În acest context, el propune stabilirea unor limite clare pentru inflație, deficit bugetar și creștere economică, care să fie respectate indiferent de guverne. Ținta indicată pentru deficit: 2,5–3% din PIB Lazea leagă stabilizarea și, ulterior, scăderea datoriei publice de reducerea deficitului bugetar sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, pe care le evaluează la aproximativ 2,8% din PIB. Concluzia sa este că deficitul ar trebui adus în intervalul 2,5–3% din PIB. Critici către mediul de afaceri: „narativă deliberată” pentru deficit În aceeași intervenție, Lazea critică o parte a mediului de afaceri pentru raportarea la concepte macroeconomice și susține că, în ultimii ani, creșterea deficitului a fost justificată printr-o „narativă deliberată” potrivit căreia cheltuielile publice ridicate ar accelera creșterea economică—abordare pe care o consideră greșită. Pentru context, Adevărul a mai tratat separat tema inflației și a deficitului bugetar , pe care Lazea le indică drept componente ale riscului macroeconomic curent. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor avertizează că România nu își mai permite legi cu costuri bugetare noi , în condițiile în care țara este sub evaluarea agențiilor de rating și are o marjă „foarte redusă” de abatere de la țintele fiscal-bugetare, potrivit Economica . Alexandru Nazare spune că, în sesiunile parlamentare extraordinare, fiecare amendament și inițiativă cu impact bugetar trebuie evaluată „cu maximă responsabilitate”, iar dialogul politic trebuie dublat de rigoare în identificarea surselor de finanțare. În lipsa acestei discipline, „unele dintre măsurile adoptate azi” pot genera costuri mari „în perioada imediat următoare”, a transmis el într-o postare pe Facebook. De ce contează: ratingul și costul finanțării statului Nazare plasează „ratingul de țară” drept prioritatea numărul 1 în această perioadă și leagă direct deciziile legislative fără acoperire de riscuri asupra deficitului, datoriei publice și costurilor de împrumut. El avertizează că popularitatea unei măsuri nu înseamnă automat că aceasta poate fi finanțată și că actele normative fără sursă clară de acoperire „se acumulează” și pot anula eforturile de consolidare fiscală. În mesajul său, ministrul interimar subliniază că agențiile de rating nu evaluează o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire ar putea avea efecte asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai. Ce măsuri invocă: carburanți, TVA la locuințe, posturi în sănătate Nazare afirmă că, împreună cu grupurile parlamentare, a fost găsită o „formulă funcțională” pentru intervenția temporară pe piața carburanților, printr-o „acciză dinamică” care ar urma să se reducă în funcție de evoluția prețurilor la pompă și a cotațiilor Brent și Platts. Potrivit acestuia, peste 24 de amendamente au fost analizate și adoptate pentru adaptarea mecanismului la condițiile actuale, inclusiv riscurile privind lanțurile de aprovizionare. El mai menționează: prelungirea termenului de achiziție a locuințelor cu TVA de 9%; deblocarea situației privind posturile din sănătate, cu accent pe faptul că noile cheltuieli trebuie să poată fi finanțate și în anii următori. Calendarul evaluărilor: Fitch, Moody’s, S&P Ministrul interimar amintește că România rămâne sub evaluarea agențiilor de rating și indică următoarele date: 31 iulie: decizia Fitch; 7 august: evaluarea Moody’s; 2 octombrie: evaluarea S&P. Potrivit lui Nazare, toate cele trei mari agenții mențin în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României, ceea ce restrânge spațiul pentru măsuri cu impact bugetar suplimentar fără finanțare identificată. [...]
Evaluarea Fitch de la finalul săptămânii pune presiune pe costurile de finanțare ale României , iar o eventuală retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”) ar putea complica accesul statului la împrumuturi și ar scumpi creditarea, pe fondul unui deficit bugetar încă sensibil. Potrivit Agerpres , președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că speră ca România să nu fie retrogradată după evaluarea agenției de rating Fitch programată la sfârșitul acestei săptămâni. Kelemen Hunor a afirmat, într-o intervenție la Digi24, că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , ar avea „toate argumentele” pentru a explica agenției de rating că România nu ar trebui încadrată la „junk”. „Eu sper că nu vom trece în junk. Eu sper că Alex Nazare are toate argumentele și are și capacitatea intelectuală și profesională de a explica celor de la Fitch că nu suntem în categoria și nu trebuie să fim în categoria junk.” Ce invocă UDMR în discuția despre rating: deficitul și contextul regional Liderul UDMR susține că România și-a menținut angajamentele privind reducerea deficitului, în pofida „instabilității politice” din acest an, și că nu ar exista un element care să fie perceput de finanțatori și investitori drept „o catastrofă”. În același timp, el a indicat că evaluatorii ar urma să ia în calcul și evoluțiile din regiune, inclusiv situația din proximitatea României și din Orientul Mijlociu, care pot influența percepția de risc. „Deficitul îl reducem, deci din acest punct de vedere nu avem probleme (...) Noi în acest an nu am cheltuit peste limitele prevăzute și suntem într-un grafic acceptabil.” De ce contează pentru buget și datorie În termeni practici, o retrogradare la „junk” (rating nerecomandat investițiilor) ar însemna, de regulă, o percepție mai ridicată de risc și, implicit, condiții mai dure de finanțare pentru stat, într-un moment în care România are nevoie de acces constant la piețele de capital pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei. Agerpres nu oferă în material detalii despre scenariile Fitch sau despre nivelul actual al ratingului, astfel că impactul exact al evaluării nu poate fi cuantificat pe baza acestei surse. [...]
