Știri din categoria Politică monetară
Știri Politică monetară
ROBOR și IRCC indică stagnare – costurile creditelor în lei se mențin ridicate
Dobânzile pe piața interbancară rămân stabile la final de ianuarie 2026 , iar indicele IRCC trimestrial indică o menținere a condițiilor restrictive de creditare. Potrivit Băncii Naționale a României , ratele ROBOR la 3 luni și 6 luni, utilizate frecvent ca referință pentru creditele în lei, se situează la 5,89% și respectiv 5,99%, în ușoară scădere față de valorile din ziua precedentă. În paralel, IRCC aferent trimestrului al treilea din 2025 este de 5,68%, ceea ce confirmă o tendință de platou în costurile reale ale împrumuturilor. Ratele ROBID/ROBOR la 28 ianuarie 2026: Maturitate ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,64 T/N 5,35 5,64 1W 5,36 5,65 1M 5,39 5,68 3M 5,59 5,89 6M 5,65 5,99 12M 5,80 6,13 Această stabilitate a ratelor este în linie cu decizia recentă a Consiliului de Administrație al BNR din 19 ianuarie 2026, care a menținut dobânda-cheie la 6,5%, cu o marjă de facilități între 5,5% (facilitate de depozit) și 7,5% (facilitate de creditare). Acest cadru indică o prudență în relaxarea politicii monetare, în contextul unei inflații aflate încă peste ținta anuală. Alte date relevante: Pe piața interbancară, volumul mediu zilnic al depozitelor tranzacționate pe 27 ianuarie a fost de 668,2 milioane lei, cu o rată medie de dobândă de 5,59%. La nivel de lichiditate injectată prin operațiuni repo, ultima licitație majoră a avut loc pe 30 iunie 2025, cu o sumă adjudecată de 1,5 miliarde lei la o dobândă de 6,5%. În ceea ce privește operațiunile valutare, în decembrie 2025 s-au înregistrat vânzări către clienți în valoare de peste 3 miliarde euro, confirmând o activitate comercială robustă. Situația titlurilor de stat: Pe 28 ianuarie 2026, Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în lei cu scadențe în 2029 și 2034, la randamente medii de 6,22% și 6,67%. Aceste randamente ridicate indică o cerere solidă din partea investitorilor, dar și un cost semnificativ de finanțare pentru statul român. Indicele de referință al titlurilor de stat pe 10 ani, la ora 12:00, este de 6,73% la BID și 6,54% la ASK, sugerând o ușoară volatilitate în percepția riscului pe termen lung. Concluzie: Setul actual de date publicate de BNR evidențiază o menținere a politicii monetare restrictive , cu dobânzi ridicate în continuare, menite să țină sub control presiunile inflaționiste. Lipsa unor modificări majore ale ROBOR sau IRCC semnalează că, cel puțin pentru începutul anului 2026, direcția politicii monetare rămâne orientată spre prudență și stabilitate. [...]
Dobânzile BCE ar putea urca sau coborî, spune Simkus - șanse egale, fără schimbare la 4 februarie
BCE trebuie să fie pregătită pentru noi șocuri, inclusiv riscuri militare dinspre Rusia , deși politica monetară este „adecvată” în prezent, potrivit Știrile PRO TV , care citează un interviu Reuters cu Gediminas Simkus , membru al Consiliului guvernatorilor BCE și guvernator al băncii centrale a Lituaniei. Simkus a spus că economia zonei euro s-a adaptat relativ bine la volatilitate, iar BCE a reușit anul trecut să atingă ținta de inflație, într-un context în care incertitudinile au rămas ridicate. El a enumerat drept surse de presiune și risc taxele vamale americane, războiul de la granița estică a Uniunii Europene, vânzările de mărfuri chinezești la prețuri foarte scăzute (dumping) și creșterea prețurilor alimentelor. Oficialul lituanian a argumentat că turbulențele politice apărute odată cu pandemia din 2020, inclusiv invadarea Ucrainei de către Rusia , ar putea persista și ar putea influența inflația, potențialul de creștere economică și nivelul dobânzilor în zona euro. În interviul acordat Reuters, el a subliniat că, pe lângă efectele politicilor SUA, există și un risc „de natură diferită” în vecinătatea estică, asociat unei posibile agresiuni militare. În acest context, Simkus a indicat că BCE ar trebui să se asigure că distribuția de numerar și sistemele de plăți sunt reziliente la astfel de riscuri și că politica monetară rămâne suficient de flexibilă. El a mai adăugat că banca centrală ar trebui să se asigure și că băncile sunt pregătite pentru riscurile legate de schimbările climatice. Pe termen foarte scurt, Simkus a apreciat că direcția BCE este clară și că politica monetară nu se va modifica la următoarea reuniune, programată pentru 4 februarie, considerând normale mici fluctuații ale inflației în jurul nivelului de 2%. Dincolo de acest orizont, el a spus că există incertitudine, iar următoarea decizie privind dobânzile ar putea fi, cu șanse egale, fie o creștere, fie o reducere, în timp ce piețele financiare nu anticipează o schimbare a dobânzilor în 2026. [...]
Berlinul reia discuția despre o taxă digitală pentru Big Tech - răspuns la amenințările tarifare ale lui Trump
Berlinul reia discuția despre o taxă digitală pe companiile americane de tehnologie, pe fondul noilor amenințări tarifare ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit POLITICO . Mișcarea este alimentată mai puțin de cancelarie și mai mult de presiuni din interiorul coaliției conduse de cancelarul Friedrich Merz și din blocul conservator. Trump a amenințat sâmbătă cu tarife împotriva a opt țări , inclusiv Germania, în contextul disputei legate de Groenlanda. În acest cadru, Berlinul nu grăbește, deocamdată, propuneri formale privind un răspuns la nivelul Uniunii Europene, iar discuțiile guvernamentale s-au concentrat pe reținere și evitarea reacțiilor „emoționale”. Presiuni în coaliție pentru opțiuni mai dure, dincolo de linia prudentă a cancelarului Poziția oficială rămâne precaută. Un purtător de cuvânt al guvernului a spus luni, într-o conferință de presă, că Merz este „o persoană rațională care nu pune ștampila pe relațiile internaționale”, iar cancelarul a pledat pentru un răspuns măsurat. În paralel, vicecancelarul Lars Klingbeil (SPD) a indicat că ar putea fi analizate măsuri mai ferme, făcând trimitere la „trusa” europeană de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție (un mecanism al UE conceput pentru a răspunde presiunilor economice din partea unor state terțe, încă netestat în practică). „Ar trebui să examinăm acum utilizarea acestor măsuri”, a declarat Klingbeil, referindu-se la instrumentele UE de apărare comercială, inclusiv Instrumentul anti-coerciție. Taxa digitală, din nou pe masă: proiecte în așteptare și divergențe în interiorul guvernului În interiorul taberei creștin-democrate, unii parlamentari cer explicit măsuri de retorsiune care să vizeze firmele americane de tehnologie. Sepp Müller, lider adjunct al grupului parlamentar al CSU (partidul bavarez aliat CDU), a cerut luni o taxă digitală și chiar interdicții la import pentru produse americane. Ralph Brinkhaus , responsabilul conservatorilor pe politici digitale, a spus că subiectul „va ajunge cu siguranță pe masă”, dar a subliniat că orice decizie trebuie să fie „cântărită și bine gândită”. De partea cealaltă, social-democrații par dispuși să redeschidă angajamente mai vechi: deputatul SPD Johannes Schätzl a declarat pentru POLITICO că acorduri anterioare, prin care UE se angajase să nu introducă o taxă pe infrastructura digitală, ar trebui acum reevaluate. Pe fundal, există deja propuneri tehnice: proiecte pentru o taxă digitală germană, pregătite de ministrul Culturii, Wolfram Weimer , se află la Ministerul de Finanțe din decembrie, potrivit unor persoane familiarizate cu procesul. Ministerul condus de Klingbeil a analizat anterior dacă o astfel de măsură ar antagoniza inutil Washingtonul și nu a precizat dacă evaluarea s-a schimbat între timp, în condițiile în care ministrul Digitalizării, Karsten Wildberger, a avertizat împotriva escaladării publice și a cerut, mai întâi, dialog. [...]
BNR nu modifică dobânda de politică monetară; ROBOR 3M coboară la 5,97%, IRCC trimestrial rămâne la 5,68%
Banca Națională a României a decis să mențină neschimbată dobânda de politică monetară la 6,50% , conform BNR . Această decizie vine în contextul în care indicele ROBOR la 3 luni a scăzut ușor la 5,97%, iar indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) rămâne stabil la 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Evoluția ratelor dobânzilor Ratele dobânzilor interbancare ROBID și ROBOR au înregistrat modificări minore . Pentru data de 20 ianuarie 2026, ROBOR la 3 luni a fost de 5,97%, în scădere față de 5,98% în ziua precedentă. Această scădere reflectă o ușoară relaxare a condițiilor de creditare pe termen scurt. Tabel: Ratele dobânzilor ROBID/ROBOR Perioada O/N T/N 1W 1M 3M 6M 12M 20.01.2026 5,35 5,34 5,37 5,39 5,67 5,75 5,91 19.01.2026 5,35 5,35 5,36 5,40 5,68 5,75 5,93 Decizia BNR și impactul asupra pieței Decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 6,50% a fost luată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, desfășurată pe 19 ianuarie 2026. Această stabilitate a dobânzii este văzută ca un semnal de menținere a unei politici monetare prudente, în contextul unei inflații care încă necesită monitorizare atentă. Indicele IRCC și implicațiile pentru consumatori Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a rămas la nivelul de 5,68% pentru trimestrul al treilea din 2025. Acest indice este utilizat pentru calcularea dobânzilor la creditele de consum și este reglementat de OUG 19/2019 . Stabilitatea IRCC oferă o anumită previzibilitate pentru consumatori în ceea ce privește costurile de creditare. Contextul pieței monetare Pe piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor a fost de 300,8 milioane lei la o rată a dobânzii de 5,52% pentru data de 19 ianuarie 2026. Aceste cifre indică o activitate moderată pe piața interbancară, reflectând condițiile actuale de lichiditate. În concluzie, decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară neschimbată subliniază o abordare precaută în fața incertitudinilor economice. Evoluția ratelor ROBOR și stabilitatea IRCC sunt aspecte cheie care influențează costurile de creditare și, implicit, deciziile financiare ale consumatorilor și companiilor. [...]