Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
România are printre cele mai mici cote maxime de impozitare a veniturilor din Europa , arată datele publicate de Tax Foundation , analiză invocată de analistul Iancu Guda într-o postare publică . Conform datelor pentru 2026, cota maximă de impozit pe venit în România este de 10%, la același nivel cu Bulgaria și mult sub media țărilor europene din OCDE, care ajunge la 43,4%. Clasamentul arată diferențe semnificative între state. Cele mai ridicate cote maxime sunt în: Danemarca – 60,5% Franța – 55,4% Austria – 55% Spania – 54% La polul opus, pe lângă România (10%), se află: Moldova – 12% Ungaria – 15% Ucraina – 19,5% Datele includ ratele combinate la nivel central și local, fără contribuțiile sociale. Majoritatea statelor europene aplică un sistem progresiv, unde impozitul crește odată cu venitul, în timp ce România utilizează o cotă unică. În analiza sa, Iancu Guda subliniază că, deși contribuțiile sociale și de sănătate sunt peste media europeană, alte tipuri de venituri – chirii, dividende, câștiguri bursiere, drepturi de autor sau activități independente – sunt taxate mai redus comparativ cu multe state din Uniunea Europeană. El arată că salariul mediu din România reprezintă circa 55% din media UE, iar PIB pe locuitor aproximativ 72%, însă nivelul mediu ponderat al taxării veniturilor este la circa o treime din media europeană. În acest context, analistul susține că eventualele ajustări fiscale ar trebui să vizeze reforma sectorului public și reducerea economiei subterane, nu majorări suplimentare pentru mediul privat. El mai invocă date privind migrația, afirmând că România înregistrează de trei ani consecutiv un sold pozitiv de aproximativ 100.000 de persoane, cu mai mulți intrând în țară decât plecând. Dezbaterea privind nivelul taxării rămâne însă legată de echilibrul dintre competitivitate fiscală, finanțarea serviciilor publice și sustenabilitatea bugetară, într-un moment în care mai multe state europene ajustează sau majorează cotele maxime de impozitare. [...]
Uniunea Europeană a încheiat anul 2025 cu un excedent comercial de 12,9 miliarde de euro în luna decembrie , conform Termene.ro . Acest rezultat a fost obținut în contextul unei creșteri a exporturilor extra-UE la 214,8 miliarde de euro, cu 2,2% mai mult față de aceeași lună din anul precedent. Importurile au crescut de asemenea, ajungând la 201,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 3,0% față de decembrie 2024. Evoluția comerțului pe parcursul anului 2025 Pe parcursul întregului an 2025, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent comercial total de 133,5 miliarde de euro, o scădere față de cele 140,6 miliarde de euro din 2024. Exporturile către țările din afara UE au crescut la 2.645 miliarde de euro, iar importurile au atins 2.511,5 miliarde de euro. Comerțul intra-UE a crescut cu 2,6%, ajungând la 4.142,9 miliarde de euro. Dinamica comerțului cu principalii parteneri În decembrie 2025, exporturile UE către Statele Unite au scăzut cu 12,6%, ceea ce a dus la o reducere a surplusului comercial cu SUA la 9,3 miliarde de euro. În schimb, exporturile către China au crescut cu 11,5%, dar deficitul comercial cu aceasta a ajuns la 26,8 miliarde de euro. Comerțul cu Regatul Unit a generat un surplus de 13,8 miliarde de euro, iar exporturile către Elveția au crescut semnificativ cu 20,3%. Impactul pe sectoare industriale Excedentul comercial al UE a fost influențat de scăderi în sectoare-cheie. Surplusul în sectorul chimicalelor și produselor conexe a scăzut de la 19,7 miliarde de euro la 16,2 miliarde de euro, iar în sectorul mașini și vehicule, de la 18,3 miliarde la 16,3 miliarde de euro. În plus, alte bunuri manufacturate au trecut de la un surplus de 1 miliard de euro la un deficit de 1,9 miliarde de euro. Singurul sector cu o evoluție pozitivă a fost cel energetic, unde deficitul s-a redus de la minus 28,0 miliarde de euro la minus 21,9 miliarde de euro. „Datele Eurostat arată că, deși Uniunea Europeană rămâne pe excedent comercial, dinamica exporturilor și a importurilor indică o temperare a avantajului comercial față de anul precedent, în special în sectoarele industriale strategice.” Perspective și ajustări sezoniere Datele ajustate sezonier indică o creștere de 1,1% a exporturilor și de 0,6% a importurilor comparativ cu noiembrie 2025, atât în UE, cât și în zona euro. În ultimul trimestru al anului, exporturile UE către țările din afara blocului comunitar au scăzut cu 0,8%, iar importurile cu 1,4%, în timp ce comerțul intra-UE a crescut cu 0,6%. Aceste evoluții subliniază complexitatea relațiilor comerciale ale Uniunii Europene și necesitatea monitorizării atente a sectoarelor industriale strategice pentru a menține un avantaj competitiv. [...]
Fitch vede o incertitudine majoră pentru deficit în 2027 , odată cu rotativa guvernamentală, potrivit Economedia . Agenția a menținut vineri ratingul suveran al României la „ BBB minus ”, cu perspectivă negativă, și a atras atenția că schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 poate complica traiectoria consolidării fiscale (reducerea deficitului prin măsuri de venituri și cheltuieli). În comunicatul prin care anunță menținerea ratingului, Fitch estimează că implementarea pe tot parcursul anului a măsurilor pentru 2025 și înghețarea cheltuielilor pentru 2026 ar putea reduce deficitul ESA (deficitul calculat după metodologia europeană) cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026. Mesajul cheie al agenției este însă că, dincolo de 2026, predictibilitatea politicilor fiscale scade. Fitch subliniază că „există incertitudine cu privire la amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și după această dată” , iar printre motive indică explicit schimbarea planificată a premierului în aprilie 2027 și apropierea ciclului electoral din 2028. În evaluarea agenției, această combinație poate face mai dificilă menținerea sau întărirea măsurilor de reducere a deficitului, într-un moment în care România pornește deja de la un nivel ridicat al dezechilibrului bugetar. Consecința directă, în lectura Fitch, este că deficitele administrației publice din România „vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria «BBB» pe perioada de prognoză”. Cu alte cuvinte, chiar dacă ajustarea fiscală din 2026 ar putea arăta mai bine pe hârtie, riscul este ca schimbarea conducerii guvernului să slăbească continuitatea deciziilor necesare pentru a coborî deficitul într-un ritm credibil pentru piețe și pentru agențiile de rating. Rotativa este prevăzută în acordul de coaliție agreat în vara anului 2025 de PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, consemnează G4Media, citată de Economedia. Documentul stabilește că PNL va desemna premierul în perioada iunie 2025 – aprilie 2027, iar din aprilie 2027 până în decembrie 2028 premierul va fi desemnat de PSD, ceea ce ar însemna înlocuirea lui Ilie Bolojan cu Sorin Grindeanu cu circa un an și jumătate înaintea alegerilor parlamentare programate pentru decembrie 2028. [...]
„Prioritatea acestui Guvern rămâne disciplina bugetară” , a declarat Alexandru Nazare după ce agenția Fitch a menținut ratingul României la BBB- , cu perspectivă negativă. Potrivit Digi24 , ministrul Finanțelor a transmis vineri, 13 februarie 2026, că Executivul va continua ajustarea fiscală și reducerea deficitului pentru a păstra stabilitatea economică și încrederea investitorilor. Nazare a subliniat că reconfirmarea calificativului „investment grade” arată că partenerii externi au încredere în capacitatea Guvernului de a corecta dezechilibrele. El a amintit că deficitul bugetar a fost preluat la un nivel record și că măsurile adoptate au început să producă efecte. Măsuri invocate de ministru majorarea TVA din august 2025; înghețarea cheltuielilor publice în 2026; reducerea deficitului ESA cu aproape 2 puncte procentuale în 2026; stabilizarea datoriei publice. Potrivit raportului Fitch , costurile de finanțare au scăzut de la peste 7,4% la aproximativ 6,5% în perioada octombrie 2025 – februarie 2026, iar interesul investitorilor pentru titlurile de stat rămâne solid. În același timp, agenția estimează o creștere economică sub 2% până în 2027 și o posibilă majorare a datoriei publice spre 63% din PIB, în lipsa unor măsuri suplimentare. Ministrul Finanțelor a reiterat că obiectivul pe termen mediu este îmbunătățirea ratingului de țară, prin continuarea disciplinei bugetare și respectarea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. [...]
Fitch menține ratingul României BBB- în categoria recomandată pentru investiții , chiar dacă țara a intrat oficial în recesiune tehnică, conform Profit.ro . Această decizie este esențială pentru investitori, deoarece ratingurile oferite de agențiile de evaluare financiară, precum Fitch, S&P și Moody's, sunt indicatori cruciali ai capacității statului de a-și susține obligațiile financiare. România a menținut ratingul „BBB-” din partea Fitch încă din iulie 2011, însă perspectiva a fost revizuită la negativă în decembrie 2024, pe fondul unui deficit bugetar în creștere. Această poziție de rating este susținută de apartenența la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor și finanțele externe ale României. Impactul recesiunii tehnice Intrarea României în recesiune tehnică aduce presiuni suplimentare asupra economiei, dar menținerea ratingului de către Fitch oferă o oarecare stabilitate. Agenția a subliniat că PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste nivelul altor țări din categoria „BBB”, însă deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, alături de datoria publică în creștere, rămân provocări semnificative. „Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă, polarizarea politică și datoria externă netă destul de ridicată”, potrivit comunicatului agenției. Măsuri de consolidare fiscală Guvernul României a început un proces de consolidare fiscală, deși de la o bază slabă, cu un deficit fiscal general de 9,3% din PIB în 2024. Măsurile includ creșterea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru reducerea deficitului bugetar, care se estimează că va scădea la 6,3% din PIB în 2026. În ciuda acestor eforturi, Fitch preconizează că deficitele bugetare ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”. Agenția subliniază că riscurile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu sunt semnificative, din cauza creșterii economice slabe și a tensiunilor politice. Creștere economică și perspective Creșterea economică a României a rămas sub 1% din primul trimestru al anului 2024, reflectând dificultățile de politică între consolidarea fiscală și stimularea creșterii economice. Fitch estimează că PIB-ul României nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până cel puțin în 2027. Investițiile sunt așteptate să crească datorită fondurilor UE, care oferă un stimul anticiclic. Totuși, inflația rămâne o problemă, depășind ținta Băncii Naționale a României și fiind amplificată de majorarea TVA și de expirarea plafonului prețului energiei electrice. Concluzii și provocări viitoare Menținerea ratingului „BBB-” de către Fitch este un semnal pozitiv pentru investitori, dar România trebuie să continue eforturile de consolidare fiscală și să gestioneze provocările politice și economice. În ciuda incertitudinilor, sprijinul UE și măsurile guvernamentale sunt esențiale pentru stabilitatea economică pe termen lung. Cu toate acestea, România rămâne vulnerabilă la schimbările de sentiment pe piețele globale, iar costurile de împrumut ar putea crește până la mediana „BBB” până în 2027. Este esențial ca guvernul să continue implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza economia. [...]
Trecerea Bulgariei la euro a adăugat 0,3–0,4 puncte procentuale la inflația din ianuarie , potrivit Novinite.com , care citează declarațiile guvernatorului Băncii Naționale a Bulgariei, Dimitar Radev , făcute la un forum economic organizat la Sofia de revista The Economist. Radev a spus că introducerea monedei euro în Bulgaria „se desfășoară conform așteptărilor”. El a precizat că 85% din bancnotele și monedele în leva au fost deja retrase din circulație și înlocuite cu peste 7 miliarde de euro. Pe baza unor date preliminare ale Institutului Național de Statistică și ale Eurostat, guvernatorul a indicat că inflația anuală a Bulgariei a ajuns în ianuarie la aproximativ 2,3%, un nivel pe care l-a descris ca fiind, în linii mari, în acord cu tendințele din zona euro. În ceea ce privește impactul asupra prețurilor, Radev a susținut că efectul tranziției la euro a fost limitat și temporar, majorând inflația lunară din ianuarie cu circa 0,3–0,4 puncte procentuale. El a adăugat că adoptarea euro nu este un scop în sine, ci un cadru care face mai vizibile și mai ușor de evaluat calitatea instituțiilor și sustenabilitatea politicilor economice. [...]
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că România nu se află într-o criză economică, în ciuda intrării în recesiune tehnică la finalul lui 2025, și estimează o creștere economică de cel puțin 1% în acest an , potrivit Economedia . Declarațiile vin după ce INS a anunțat două trimestre consecutive de scădere a PIB (-0,2% în trimestrul III și -1,9% în trimestrul IV 2025), ceea ce înseamnă recesiune tehnică. Nazare insistă însă că este vorba despre o ajustare temporară, nu despre o criză generalizată. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 și reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani.” Ministrul califică evoluția drept „o ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut”, subliniind că există totuși „o creștere mică, dar reală”. Prognoză pentru 2026 Nazare afirmă că economia va continua să crească: „Economia României va crește și în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât și a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană.” El respinge interpretările alarmiste privind recesiunea tehnică: „Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier și nu este un verdict asupra economiei.” Și punctează clar: „Economia încetinește, dar nu se contractă.” Argumentele invocate de Ministerul Finanțelor Nazare susține că România a evitat un scenariu sever prin măsurile de corecție fiscală adoptate: „Alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro.” Printre indicatorii pozitivi enumerați: investiții publice record, de peste 138 miliarde lei în 2025; creșterea exporturilor cu 4,2%, peste dinamica importurilor (2,6%); șomaj în jur de 6%, fără deteriorări majore ale pieței muncii; creșterea depozitelor populației în bănci. Ministrul avertizează însă că adevăratul risc ar fi abandonarea consolidării fiscale: „Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară.” În concluzie, Nazare transmite că actuala încetinire este o etapă de ajustare după ani de deficite ridicate și stimulare bazată pe consum, iar economia ar urma să se consolideze „pe baze mai sănătoase”. [...]
Ilie Bolojan susține că măsurile fiscale adoptate anul trecut au fost inevitabile și neprociclice, iar amânările CCR privind reforma pensiilor magistraților afectează grav încrederea publică , potrivit declarațiilor făcute la Europa FM , în emisiunea „România în Direct”. Intervenția premierului vine în ziua în care INS a confirmat intrarea României în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB în 2025. Despre recesiune și măsurile de corecție Bolojan a respins ideea că Guvernul ar fi agravat situația economică printr-o politică prociclică: „Nu am dus o politică prociclică, a fost o politică de corecție pe care nu o puteam evita.” Premierul a explicat că ani la rând România a funcționat pe deficite mari, care au stimulat artificial consumul, fără a genera suficiente investiții productive: „Am fost cu spatele la zid în vară și a trebuit să luăm aceste măsuri să începem să corectăm deficitul.” El a comparat efectele măsurilor de austeritate cu un tratament medical: „Aceste măsuri, ca orice tratament care însănătoșește o boală, uneori au efecte colaterale.” Potrivit acestuia, a doua jumătate a anului ar trebui să aducă o reașezare economică: „Va fi anul de reașezare a economiei. Este o situație temporară.” Energie și „băieții deștepți” Un punct central al intervenției a vizat blocajele din sistemul energetic. Bolojan a afirmat că România produce aproximativ 9.000 MW, însă au fost emise documentații pentru 77.000 MW, ceea ce a blocat capacitatea reală de conectare: „Băieții deștepți ne-au blocat sistemul energetic, dându-le hârtii ca să ocupe terenul.” El a susținut că prin deblocarea investițiilor și creșterea capacităților de producție și stocare cu 1.000–2.000 MW, prețul energiei ar putea scădea: „Cred că cu 10-20% pot fi scăzute prețurile.” Reforma administrației și responsabilitatea politică Referindu-se la reforma administrației, premierul a admis că salariile primarilor nu sunt exagerate, dar a atras atenția asupra costurilor totale din sistem: „Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administrație sunt mai mari decât ne putem permite.” El a transmis și un mesaj direct privind asumarea deciziilor nepopulare: „Nu a fost o înghesuială la postul de premier. Știam că lucrurile care trebuie puse în practică nu sunt aducătoare nici de aprecieri, nici de aplauze.” În replică la criticile din coaliție privind recesiunea, Bolojan a declarat: „Atunci când se întâmplă ceva bun ne înghesuim să fim cu toții în poză, iar când trebuie făcut ceva care ar putea suna prost, fugim de responsabilitate.” Critici la adresa CCR privind pensiile magistraților Premierul a fost ferm și în privința amânărilor Curții Constituționale legate de reforma pensiilor speciale ale magistraților, avertizând asupra riscului pierderii fondurilor europene: „Este foarte probabil să aibă ca efect constatarea de către Comisia Europeană că n-am îndeplinit acest angajament. Asta înseamnă că vom pierde banii care sunt reținuți – 231 de milioane de euro.” El a subliniat impactul asupra percepției publice: „Aceste amânări sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică.” Și a punctat că lipsa echității fiscale erodează sprijinul pentru reforme: „Altfel percepți când ești perceput ca un plătitor singular.” Declarațiile premierului conturează o perioadă de ajustare economică dificilă, în care Guvernul mizează pe corecții fiscale, investiții și reforme structurale pentru a stabiliza economia și a relua creșterea. [...]
Nicușor Dan susține că România are motive de optimism, deși a intrat în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB , potrivit unui mesaj transmis vineri seară . Reacția vine după ce Institutul Național de Statistică a anunțat că economia a înregistrat o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior, marcând al doilea trimestru consecutiv de scădere, după minusul de 0,2% din trimestrul III. Șeful statului a îndemnat la echilibru în interpretarea datelor și a explicat că scăderea de 2% a economiei este legată în principal de reducerea consumului, cauzată fie de diminuarea puterii de cumpărare, fie de prudența populației și a mediului de afaceri. În același timp, Nicușor Dan a subliniat că România reușește să reducă un deficit bugetar ridicat fără sprijin extern și fără a repeta scenariul crizei din 2009–2010. Președintele a admis că economia încetinește de aproximativ patru ani, în pofida deficitelor mari, și a indicat mai multe probleme structurale care trebuie corectate: limitarea corupției, creșterea competitivității și o mai bună corelare între deciziile politice și așteptările mediului privat. În mesajul său, Nicușor Dan a invocat drept argumente pentru optimism fondurile europene, implementarea PNRR și programul SAFE , despre care spune că pot genera dezvoltare și echilibrare bugetară. El a menționat și progrese în combaterea evaziunii fiscale, dar a avertizat că România are încă multe reforme de făcut în justiție, economie, educație și sănătate. Declarația vine într-un context politic tensionat, în care opoziția și alți lideri politici au reacționat critic la datele economice, iar dezbaterea despre măsurile necesare pentru redresare este în plină desfășurare. [...]
PSD acuză că recesiunea tehnică este efectul unor decizii economice „hazardate” , potrivit Biziday , după ce premierul Ilie Bolojan a descris reculul drept „temporar” și „un cost necesar” al tranziției către un model economic mai disciplinat. PSD: „rușine pentru coaliție” și critică directă la adresa deciziilor economice Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat public după confirmarea oficială a recesiunii tehnice, susținând că efectele sunt deja resimțite de populație. În mesajul său, liderul PSD pune accent pe costurile sociale ale măsurilor recente și pe direcția politicilor economice din coaliție. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.” Grindeanu califică situația drept „o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi” și afirmă că PSD „își asumă responsabilitatea”, regretând că nu a reușit să oprească „multe dintre toate deciziile hazardate” pe care le descrie drept „experimente făcute pe spatele oamenilor”. Ținta criticilor: „încăpățânarea dusă la absurd” și modelul creșterii taxelor În aceeași intervenție, președintele PSD indică un „vinovat principal” pentru această evoluție, fără a-l numi explicit, dar făcând aluzie la premier. El vorbește despre „încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale”. Liderul PSD cere schimbarea abordării, criticând explicit direcția fiscală. În formularea sa, este „timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide” și să fie abandonat „modelul creșterii taxelor în neștire și «fără excepții»”, insistând și pe „dialog real în Coaliție, nu de decizii impuse unilateral”. Poziția premierului: recesiune „temporară” și tranziție de la consum la investiții De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan afirmă că România a avut în 2025 o creștere economică de 0,6% și pune evoluțiile recente în contextul „schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic”. El susține că guvernul a început trecerea de la un model „bazat pe deficit și consum” la unul „bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”. Bolojan descrie recesiunea tehnică drept „temporară” și parte dintr-un „cost anticipat și inevitabil” al tranziției, care ar urma să ducă „la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală”, „pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”. Argumentele premierului despre dezechilibrele din 2024 și corecția din 2025 Premierul cere ca anii 2024 și 2025 să fie priviți „ca parte a aceluiași proces” și descrie 2024 drept „atipic”, invocând un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și o creștere economică reală „modestă, sub 1%”. În opinia sa, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mai puternică, „ceea ce nu s-a întâmplat”. Bolojan mai arată că, potrivit INS, în prima parte a lui 2024 a existat recesiune tehnică (scăderi de -0,4% în primele două trimestre) și susține că o parte importantă din cheltuielile din 2024 a mers către consum curent și cheltuieli rigide, în timp ce consumul a fost alimentat de importuri, iar inflația a absorbit o parte din impulsul fiscal. Pentru 2025, el indică o „corecție de aproximativ 1% din PIB” începută în iulie, cu „costuri sociale și nemulțumiri”, dar afirmă că, în pofida ajustării, creșterea a rămas „în jur de 0,6%”. În ansamblu, disputa din coaliție se conturează ca o confruntare între două interpretări ale aceleiași evoluții: PSD pune recesiunea pe seama deciziilor economice și fiscale recente, în timp ce premierul o prezintă ca pe un efect de tranziție, necesar pentru stabilizarea economiei pe termen lung. [...]
Salariile continuă să piardă din puterea de cumpărare în România, pentru a șasea lună consecutiv, în ciuda unor creșteri salariale nominale, relevă o analiză Profit.ro . Salariul mediu net din economie a ajuns în decembrie 2025 la 5.914 lei , ceea ce înseamnă o creștere de 5,3% față de noiembrie și de 4,8% față de decembrie 2024 , pe fondul primelor de sărbători. Cu toate acestea, raportat la rata inflației, salariile reale au fost cu 4,5% mai mici față de finalul anului precedent. Deși ritmul scăderii s-a temperat ușor comparativ cu noiembrie (-5,1%), este deja a șasea lună consecutivă de scădere a puterii de cumpărare. Această erodare a salariilor reale vine în contextul unei inflații accelerate din vara anului trecut, generată de: majorarea facturilor la energie, creșterea TVA și a accizelor, transferul rapid al acestor costuri în prețurile finale. Inflația a crescut astfel de la aproximativ 5% la un nivel apropiat de 10%, ceea ce a anulat aproape complet orice beneficiu adus de creșterile salariale nominale în multe domenii. Scăderi vizibile în sectorul bugetar Mai pronunțată este scăderea în sectorul public, unde salariile au scăzut nu doar în termeni reali, ci și nominal : În administrația publică , salariul mediu net a fost de 6.943 lei , în scădere cu 3,8% nominal și cu 12,3% real . În învățământ , salariul mediu net a fost de 5.712 lei , cu 2,8% mai mic nominal și 11,4% mai mic în termeni reali. În sănătate , salariile au crescut nesemnificativ (0,7%), dar au scăzut cu 8,2% în valoare reală . Este de menționat că aceste evoluții vin după doi ani de creșteri puternice în sectorul bugetar , pe fondul contextului electoral și al măsurilor pro-ciclice din 2023–2024. Evoluții pe sectoare private Situația este mai variabilă în sectorul privat, unde unele ramuri au reușit să mențină creșteri salariale mai consistente: Domeniu Salariu mediu net (lei) Creștere anuală (%) IT&C 11.405 +6,6% Intermedieri financiare 11.225 +10,9% Transporturi 6.066 +9,3% Industrie prelucrătoare 5.500 +7,9% Comerț 5.467 +4,8% Construcții 5.303 +2,4% Învățământ 5.712 -2,8% Sănătate 5.389 +0,7% Hoteluri și restaurante 3.557 +7,0% Dintre acestea, doar domeniile financiar și de transport au înregistrat creșteri peste inflație . Domeniul HoReCa, în ciuda unei creșteri de 7%, rămâne cu cel mai mic salariu mediu net din economie. Impactul asupra consumului Scăderea salariilor reale a început să afecteze și comportamentul consumatorilor, ceea ce se reflectă în diminuarea vânzărilor în retail și în alte sectoare, începând cu a doua jumătate a anului trecut. Acest lucru adâncește riscul unei stagnări economice, mai ales în lipsa unor măsuri de corecție a inflației. [...]
România ar putea îndeplini condițiile pentru euro în 3-4 ani , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan făcute joi seară. Șeful statului a spus că trecerea la moneda unică ar fi „benefică” și a indicat un orizont de timp în care România ar putea ajunge să bifeze criteriile necesare. În argumentația sa, Nicușor Dan a legat adoptarea euro de integrarea mai profundă a economiei românești în piața europeană, susținând că, pe măsură ce firmele operează într-un spațiu economic mai larg, productivitatea poate crește, iar efectul s-ar vedea în locuri de muncă mai bine plătite. În același timp, el a subliniat că aderarea depinde de îndeplinirea unor condiții cunoscute, în special cele privind deficitul bugetar și datoria publică, încadrate în indicatorii ceruți pentru intrarea în zona euro. Tema este însă strâns legată de consolidarea fiscală. Digi24 amintește că premierul Ilie Bolojan declara la finalul lunii ianuarie că România nu îndeplinește deocamdată condițiile, invocând deficitele mari din ultimii ani și pragul de 3% din PIB. Potrivit acestuia, ținta de deficit pentru 2026 este de aproximativ 6,2–6,3%, iar angajamentul asumat este reducerea deficitului spre 3% până în 2030, ceea ce împinge discuția despre euro într-un calendar mai lung decât cel avansat de președinte. Contextul regional pune presiune suplimentară pe dezbatere: de la 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România a rămas în afara monedei unice pe fondul deficitului bugetar ridicat, al dezechilibrelor fiscale și al lipsei unui consens politic privind adoptarea euro, mai notează Digi24. În plan intern, premierul a sugerat că subiectul ar putea deveni „temă de bază” la alegerile parlamentare din 2028, când partidele ar putea încerca un acord politic similar celor din perioadele aderării la UE și NATO . Pe partea de acceptare publică, Digi24 indică un nivel de sprijin de aproximativ 59% pentru adoptarea euro, potrivit sondajului Eurobarometru al Comisiei Europene. Totuși, rămâne obstacolul major al stabilizării finanțelor publice: analiști citați de Reuters apreciază că va dura câțiva ani până când România își va consolida bugetul suficient pentru o perspectivă realistă de aderare, iar în contextul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al dinamicii politice înainte de 2028, tema a pierdut din vizibilitate în dezbaterea publică. [...]