Știri
Știri din categoria Inflație
Mugur Isărescu a sugerat că impozitul progresiv ar fi avut un impact mai redus asupra inflației decât majorarea TVA, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar. Guvernatorul BNR a afirmat că, dintre variantele discutate anul trecut pentru reducerea deficitului bugetar, introducerea cotei progresive nu ar fi generat același efect inflaționist ca creșterea TVA, măsură aleasă în final de Guvern.
Potrivit declarațiilor făcute la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, majorarea TVA a fost transferată aproape integral în prețurile de consum, ceea ce a dus inflația aproape de 10%. În ianuarie 2026, rata anuală a rămas la 9,6%, peste estimările inițiale ale BNR, care nu includeau pachetul fiscal în prognoza de la începutul anului 2025.
Isărescu a explicat că, la momentul elaborării prognozei, nu era clar ce măsuri fiscale vor fi adoptate. Ulterior, după aprobarea creșterii TVA în vara anului trecut, banca centrală a revizuit estimările. Pentru finalul lui 2026, BNR a ajustat ușor prognoza de inflație, de la 3,7% la 3,9%.
Guvernatorul a menționat și recomandările Fondului Monetar Internațional, care ar fi susținut o corecție fiscală prin impozitare progresivă, nu prin majorarea TVA. Declarația readuce în dezbatere o temă sensibilă în mediul politic și economic, mai ales în contextul presiunilor privind reducerea deficitului și menținerea stabilității prețurilor.
În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat, potrivit Digi24, că impozitarea progresivă „nu este de actualitate”, invocând lipsa capacității administrative pentru o astfel de schimbare și contextul bugetar complicat.
Mesajul transmis de guvernator pare a fi unul tehnic: modul în care este realizată ajustarea fiscală contează pentru traiectoria inflației. În timp ce TVA afectează rapid prețurile de consum, o modificare a impozitării veniturilor ar avea, potrivit BNR, un impact diferit și mai temperat asupra dinamicii inflației.
Recomandate
BNR a urcat la 5,5% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, pe fondul unui șoc energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce împinge în sus așteptările privind costurile pentru companii și puterea de cumpărare în următoarele trimestre, potrivit Economedia . BNR estimează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul lui 2026, cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul de 3,9% anticipat în Raportul asupra inflației din februarie. Banca centrală leagă „întreruperea temporară a dezinflației” de scumpirea energiei, cu efecte care „se vor propaga în economie pe parcursul următoarelor trimestre”. De ce contează revizuirea: energia reaprinde presiunile în economie Conform explicațiilor din raport, peste efectele directe ale energiei încep să se suprapună influențe indirecte, vizibile mai ales în inflația de bază ( CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile administrate și pe cele volatile, pentru a surprinde tendința de fond a scumpirilor). BNR vede presiuni inflaționiste „vizibile” în trimestrul II 2026, iar o scădere mai consistentă a prețurilor este anticipată abia din trimestrul III 2026. Când ar putea apărea „corecția” și ce o susține Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a indicat că din vară ar urma să dispară din calcule efectele de anul trecut ale liberalizării prețului la energie și ale creșterii TVA și accizelor, ceea ce ar reduce mecanic rata anuală a inflației. „Va crește până prin iulie, nici noi nu știm exact, probabil se va duce până la 11%. (…) Iar în iulie, august, septembrie, să avem deja inflație de 6% și spre sfârșitul anului 5 și ceva” Isărescu a descris această mișcare drept o „corecție statistică” (efect de bază), dar a argumentat că și menținerea inflației ridicate a avut o componentă similară, legată de comparația cu lunile anterioare. În scenariul BNR, scăderea din a doua parte a anului ar fi sprijinită de: efecte de bază favorabile , odată cu ieșirea din calcul a șocurilor din iulie–august 2025 (liberalizarea pieței de electricitate și majorarea impozitelor indirecte); deficit de cerere , pe fondul scăderii consumului intern, influențată de pierderea puterii de cumpărare și de incertitudinile geopolitice. Ținta BNR rămâne pentru 2027, dar cu incertitudini mari Pe termen mai lung, banca centrală a păstrat neschimbată proiecția: inflația ar coborî la 2,9% în decembrie 2027 , nivel care ar readuce indicatorul în intervalul țintit de BNR. Totuși, Isărescu a avertizat că prognoza depinde de ipotezele privind evoluțiile din Orientul Mijlociu și de revenirea la stabilitate politică și guvernamentală („România să aibă Guvern”). În plus, guvernatorul a spus că este posibil ca inflația să crească și în Europa, ceea ce ar putea schimba comparațiile la nivelul UE. „S-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflație, ne dorim acest lucru, nu depinde numai de noi” Pentru context suplimentar, Economedia a publicat și o relatare din prezentarea guvernatorului BNR a Raportului asupra inflației: Economedia . [...]
BNR intră într-un nou episod inflaționist cu spațiu limitat de manevră , într-un context în care scumpirile reîncep să accelereze în Europa de Est, iar băncile centrale din regiune își pregătesc mesajele și instrumentele pentru o posibilă înăsprire a politicii monetare, potrivit Ziarul Financiar . În aprilie, inflația a urcat în Cehia la 2,1% (de la 1,5% în martie), în Ungaria la 2,6% (de la 2,1%), iar în Polonia la 3,4% (de la 3,2%), conform datelor Eurostat citate de publicație. Riscurile inflaționiste sunt asociate în principal cu scumpirea energiei, pe fondul războiului din Iran. De ce contează: România are inflație mare, dobândă mare și economie în recesiune Pentru România, problema este că pornește dintr-o poziție mai slabă decât vecinii: în aprilie, România avea, potrivit Eurostat, cea mai ridicată inflație din UE, de 9,5%. În același timp, dobânda de referință a BNR este 6,5% – tot cea mai mare din UE – iar economia este în recesiune, notează ZF. În acest cadru, orice nou val de scumpiri, mai ales pe energie, poate pune presiune suplimentară pe costurile de finanțare și pe consum, fără ca banca centrală să aibă mult „spațiu” pentru a reacționa fără efecte economice adverse. Publicația mai arată că BNR a înrăutățit recent prognoza de inflație pentru acest an, un semnal că riscurile sunt în creștere. Cum se poziționează băncile centrale din regiune Băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria au menținut dobânzile la cele mai recente ședințe de politică monetară, dar au atras atenția asupra riscurilor inflaționiste, mai ales din energie. Nivelurile dobânzilor de referință menționate în articol sunt: Cehia: 3,5% (mai) Polonia: 3,75% (mai) Ungaria: 6,25% (aprilie) În Cehia, guvernatorul Ales Michl a transmis că banca centrală este pregătită să accepte o creștere economică mai lentă dacă inflația riscă să scape de sub control. „Nu ne vom teme să majorăm dobânzile“ dacă apare riscul ca inflaţia ajustată la preţurile energiei să accelereze. „Vom fi duri şi nu vom ceda. Trebuie să fim pregătiţi pentru creştere economică mai lentă deoarece dobânzile vor fi mai mari decât ne-am obişnuit.“ În Polonia, guvernatorul Adam Glapinski a indicat că banca centrală are nevoie de mai multe date pentru a evalua dacă scumpirile la petrol și energie se transformă într-o inflație persistentă. ZF notează că probabilitatea unei înăspriri a politicii monetare a crescut și că banca ar putea majora dobânzile dacă inflația depășește 3,5% (pragul superior al intervalului-țintă) și dacă prognozele indică o tendință de durată. Ulterior, Glapinski a nuanțat, spunând că șocul actual este mai slab decât cel de după invazia Rusiei în Ucraina și că banca nu se grăbește să crească dobânzile. Ce urmează: presiune pe dobânzi, cu costuri economice diferite pe țări Mesajul comun în regiune este că energia poate reaprinde inflația, iar reacția probabilă – dacă scumpirile persistă – rămâne politica monetară mai restrictivă (dobânzi mai mari), cu efect de frânare a creșterii economice. Diferența majoră, în lectura ZF, este punctul de plecare: Polonia și Cehia par să aibă mai multă flexibilitate, în timp ce România intră în acest episod cu inflație ridicată, dobândă deja la vârf în UE și o economie aflată în recesiune. [...]
BNR vede inflația coborând spre țintă abia în 2028 , pe un traseu în care șocurile energetice și riscurile geopolitice pot împinge temporar prețurile în sus, potrivit Agerpres , care citează Raportul trimestrial asupra inflației (mai 2026). Banca Națională a României anticipează că rata anuală a inflației (IPC) va fi de 5,5% la sfârșitul anului curent, va coborî la 2,9% la finele lui 2027 și va ajunge la 2,7% în martie 2028. Un vârf de inflație în iunie 2026, apoi o corecție în trimestrul III În scenariul de bază, BNR indică o majorare a inflației IPC până la 10,3% în iunie 2026, pe fondul traiectoriei cotațiilor futures ale petrolului. Ulterior, în trimestrul III, banca centrală anticipează o „corecție amplă”, de circa 4,6 puncte procentuale, explicată în principal prin efecte de bază: eliminarea din calcul a scumpirilor din iulie–august 2025. La această corecție ar urma să contribuie și o detensionare a piețelor globale ale energiei, precum și persistența unui deficit de cerere agregată pe plan intern. În acest context, BNR notează că ar putea apărea ajustări descendente ale anticipațiilor inflaționiste ale agenților economici, cu efect de sprijin pentru procesul de dezinflație. Consolidarea fiscală, factorul-cheie pentru dezinflație în proiecția BNR Pe restul intervalului de prognoză, banca centrală vede o reducere graduală a inflației, „în principal sub impactul dezinflaționist al procesului de consolidare fiscală”, susținut – dacă se confirmă ipotezele de bază – de normalizarea treptată a condițiilor pe piețele externe și de disiparea influențelor șocurilor anterioare. BNR estimează că presiunile inflaționiste vizibile la nivelul inflației de bază (componenta mai puțin influențată de prețurile volatile) se vor disipa treptat, cu o traiectorie proiectată la 4,8% în decembrie anul curent, 2,5% în decembrie 2027 și 2,2% în martie 2028. Riscuri: energie, Ormuz și un tablou „stagflaționist” Raportul avertizează că escaladarea tensiunilor geopolitice readuce în prim plan riscuri în sens ascendent pentru inflație, iar tabloul macroeconomic este descris ca fiind dominat de riscuri de tip stagflaționist (combinație de inflație ridicată și creștere economică slabă). Pe plan extern, BNR indică posibilitatea amplificării crizei energetice prin prelungirea restricționării traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz și extinderea dificultăților de aprovizionare generate de atacuri asupra infrastructurii critice, inclusiv pentru materii prime strategice. Pe plan intern, menținerea tensiunilor pe piețele energetice internaționale ar putea genera un nou șoc inflaționist. În același timp, BNR arată că, până la mijlocul lui 2027, dinamica anuală a IPC este proiectată la valori mai ridicate decât în raportul anterior, iar pentru finele anului curent prognoza este mai mare cu 1,6 puncte procentuale, în timp ce estimarea pentru decembrie 2027 este similară celei precedente. [...]
BNR avertizează că stabilitatea politică și finanțarea externă devin critice pentru dezinflație și curs , în condițiile în care șocul energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu a întors traiectoria inflației în martie, iar economia încetinește, potrivit Economedia , care relatează declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflației . Isărescu a descris o combinație dificilă: pe de o parte, „deviația PIB-ului” este „puternic negativă”, iar restrângerea activității economice „temperează cererea” și ajută la scăderea inflației; pe de altă parte, inflația a fost împinsă în sus de scumpirea țițeiului și de efectele în lanț pe piețele de energie și materii prime, într-un context european în care se discută despre „inflația Ormuz”. Șocul energetic a schimbat trendul, iar BNR își condiționează proiecțiile Guvernatorul a spus că inflația era „în mare măsură descendentă” în primele două luni ale anului, dar s-a inversat în martie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii abrupte a prețului la țiței. În evaluarea sa, șocul s-a transmis și către alte segmente: petrol și gaze naturale; îngrășăminte și produse chimice; materii prime agricole și aluminiu. În același timp, „inflația de bază” (componenta mai influențată de cererea internă și de costuri) a decelerat, pe fondul reducerii consumului și al scăderii costului cu forța de muncă, inclusiv prin optimizări de personal în companii, în contextul slăbirii activității economice. Prognoza BNR: 5,5% la final de 2026, dar cu riscuri legate de politică și geopolitică BNR a revizuit în sus prognoza pentru inflația de la finalul lui 2026 la 5,5% , cu 1,6 puncte procentuale peste nivelul de 3,9% din raportul din februarie, pe fondul șocului energetic, conform informațiilor din articol (cu trimitere la o analiză Economedia pe aceeași temă). Isărescu a indicat și o traiectorie cu creșteri lunare mici în perioada imediat următoare, dar a subliniat că proiecțiile sunt „strict condiționate” de ipoteze privind implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și de „revenirea la stabilitate politică și guvernamentală”, adică formarea unui guvern. Cursul și rezervele: BNR spune că intervențiile au fost mai mici, dar piața rămâne sensibilă Guvernatorul a respins ideea că BNR ar fi „ținut cursul artificial” în sensul menținerii lui „prea sus”, argumentând că evoluția rezervelor internaționale arată contrariul. El a spus că rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, „adică s-au dublat”, iar intervențiile au urmărit, în principal, evitarea unei aprecieri excesive a leului. Totodată, Isărescu a afirmat că, față de aprilie–mai anul trecut, intervențiile au fost „mult mai mici” și că „cursul se pare că și-a găsit un nivel de echilibru”, ceea ce ar permite „o flexibilitate mai mare” — însă condiționat de continuarea corecției fiscale și de stabilitatea politică. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică – să avem cât mai repede un guvern și continuarea corecției fiscale.” Mesaj pentru politica fiscală: fără reduceri de taxe, risc de penalizare din partea piețelor În sesiunea de întrebări și răspunsuri, guvernatorul a insistat că România nu ar avea nevoie de „noi taxe”, dar a avertizat împotriva reducerilor de impozite înainte de atingerea obiectivelor fiscale, invocând riscul de pierdere a credibilității și de reacție negativă a piețelor. El a legat explicit stabilitatea cursului și spațiul de manevră al politicii economice de continuarea corecției fiscale și de evitarea mesajelor contradictorii în spațiul public, într-un moment în care „nu numai faptele strică, ci și vorbele”. Ce contează pentru companii și investitori Din declarațiile guvernatorului rezultă două idei cu impact direct în economie: dezinflația depinde tot mai mult de factori externi (energie, geopolitică) și de stabilitatea internă (guvern, politici fiscale coerente); finanțarea externă și investițiile — mai ales cele care nu cresc deficitele externe, cum sunt granturile — sunt văzute ca principal motor pentru a evita un scenariu de stagnare cu inflație ridicată. În acest cadru, Isărescu a avertizat că prelungirea crizei politice „nu va fi bine” și că piețele pot reacționa rapid dacă percep derapaje sau incoerență în politica fiscală. [...]
BNR avertizează că șocul energetic din Orientul Mijlociu („inflația Ormuz”) a întors inflația în sus și a forțat o revizuire în creștere a prognozei pentru 2026 , pe fondul scumpirii petrolului și al efectelor în lanț în economie, potrivit Adevărul , care redă declarațiile guvernatorului Mugur Isărescu . Isărescu spune că traiectoria descendentă a inflației „s-a inversat în martie” din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, iar creșterea prețului la țiței a alimentat presiuni inflaționiste în Europa. În acest context, guvernatorul a folosit termenul de „inflația Ormuz” pentru a descrie șocul transmis prin energia mai scumpă către alte piețe, inclusiv îngrășăminte și materii prime. „Se vorbește în toată Europa de inflația Ormuz, care a generat un șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale, cu efecte pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu.” Efectul economic: scumpiri pe lanțul de producție și presiune pe costuri Mesajul BNR este că tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz nu se opresc la carburanți. Potrivit guvernatorului, scumpirea energiei se propagă către: îngrășăminte (Isărescu afirmă că „a crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”); produse chimice; materii prime agricole; aluminiu. În paralel, Isărescu a arătat că „inflația de bază” (componenta asupra căreia politica monetară poate influența mai eficient) a continuat să încetinească, pe fondul reducerii cererii de consum și al temperării costurilor salariale. Ajustarea prin consum și salarii: „social nu este plăcut” Guvernatorul a legat temperarea inflației de încetinirea consumului și de evoluția costurilor cu forța de muncă, dar a admis costul social al acestei ajustări, inclusiv prin deteriorarea salariilor în termeni reali. „Din punct de vedere social nu este plăcut să ai o stabilitate a salariilor și o deteriorare în termeni reali a salariilor. Dar ne ajută în lupta cu inflația.” În aceeași logică, Isărescu a spus că scăderea din comerțul cu amănuntul contribuie la temperarea inflației, deși este „social dureros”. Prognoza BNR: inflație mai mare la final de 2026, cu incertitudini legate de conflict și politică BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 la 5,5% , de la 3,9% anterior, și anticipează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate de guvernator. Isărescu a insistat că proiecțiile sunt condiționate de ipoteze privind evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și de revenirea la „un minim de stabilitate politică și guvernamentală”. Totodată, guvernatorul a avertizat că economia depinde tot mai mult de finanțarea externă și de continuitatea politică, iar „criza politică nu ajută” în menținerea încrederii investitorilor. Ce urmează: model de creștere mai puțin bazat pe consum În perspectiva BNR, România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, cu o pondere mai mare a investițiilor și una mai mică a consumului, pentru a limita dezechilibrele externe și presiunile inflaționiste. Isărescu a mai indicat drept semnale pozitive scăderea deficitului comercial (mai ales în semestrul al doilea din 2025) și reducerea soldului contului curent, precum și o posibilă contribuție favorabilă a agriculturii, dacă anul agricol rămâne bun. [...]
Traiectoria descendentă a inflației s-a inversat în martie , pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al scumpirii bruște a petrolului, a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit Mediafax . În același timp, economia resimte tot mai puternic efectele ajustării fiscale, cu impact asupra consumului și activității economice. „Inflația Ormuz” și transmiterea șocului în economie Isărescu a spus că, după primele două luni în care inflația urma o direcție descendentă, situația s-a schimbat odată cu șocul de pe piețele de petrol și gaze naturale. Guvernatorul a vorbit despre așa-numita „inflație Ormuz”, un concept discutat în Europa, asociat cu efectele în lanț ale scumpirii energiei. Potrivit acestuia, creșterea abruptă a prețului țițeiului a avut un efect contrar tendinței recente de temperare a inflației și s-a transmis rapid către mai multe piețe relevante pentru economie, de la energie la îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu. „A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”, a spus Mugur Isărescu. Salarii, consum și costul social al dezinflației În paralel, Isărescu a arătat că inflația de bază (componenta asupra căreia banca centrală poate acționa mai direct) a continuat să decelereze. Această evoluție vine însă, în descrierea sa, cu un cost social: cerere de consum mai redusă, activitate economică mai slabă și scăderea costurilor unitare cu forța de muncă. Guvernatorul a caracterizat evoluția costurilor salariale drept „surprinzător de bună” din perspectiva inflației, dar a admis că populația este afectată, în condițiile în care salariile se deteriorează în termeni reali (adică puterea de cumpărare scade atunci când prețurile cresc mai repede decât veniturile). În același registru, a spus că scăderea volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul este „social dureroasă”, dar contribuie la temperarea inflației. Ajustarea fiscală și miza investițiilor Isărescu a legat aceste evoluții de ajustarea fiscală, despre care a spus că a dus la o deviație a PIB-ului „puternic negativă”, semn al restrângerii activității economice. În viziunea sa, partea favorabilă este că această dinamică temperează cererea și reduce presiunile inflaționiste, dar rămâne problema calibrării măsurilor astfel încât să fie suportabile social. În ceea ce privește perspectivele economice, guvernatorul a spus că așteptările nu sunt optimiste, dar nici „dezastruos pesimiste”, ci realiste. El a indicat o traiectorie pozitivă a investițiilor în ultimele trimestre din 2025 și și-a exprimat speranța că tendința va continua în 2026, avertizând totodată că finanțarea din surse externe are nevoie de continuitate politică, iar „criza politică nu ajută”. Dezechilibre externe: semnale mai bune, dar prudente Isărescu a mai vorbit despre o „avalanșă de vești relativ bune”, menționând scăderea deficitului comercial, mai ales în a doua parte a lui 2025, pe fondul unui an agricol favorabil și al temperării cererii de consum. De asemenea, a spus că soldul contului curent s-a redus, ceea ce indică o direcție bună, chiar dacă evoluția nu este spectaculoasă. Guvernatorul a adăugat că speră ca România să aibă un an agricol bun și în 2026, precizând că, până acum, datele arată favorabil. În ansamblu, mesajul BNR este că șocul extern din energie a complicat dezinflația, iar reducerea presiunilor din economie vine cu costuri sociale și cu o dependență mai mare de investiții și de stabilitatea finanțării. [...]
