Știri
Știri din categoria Economie & Finanțe Publice
Peste 80% dintre întrebările adresate chatbot-ului ANAF în prima săptămână au vizat depunerea Declarației Unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale , semn că formularul 212 continuă să ridice semne de întrebare în rândul contribuabililor persoane fizice. Declarația Unică este obligatorie pentru cei care, în 2025, au obținut venituri din surse precum chirii, activități independente, drepturi de autor, transferuri de titluri de valoare, instrumente financiare sau venituri agricole, atât din România, cât și din străinătate. De asemenea, poate fi depusă voluntar de persoanele fără venituri care doresc să se asigure în sistemul de sănătate sau de cei care aleg să plătească contribuții pentru persoane aflate în întreținere. Termen-limită și metode de depunere Formularul 212 trebuie depus până la data de 25 mai 2026 , pentru veniturile realizate în 2025. În cazul contribuției la sănătate pentru cei fără venituri, declarația se poate depune oricând în cursul anului. Există mai multe modalități de transmitere a declarației: Online , prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau platforma e-guvernare.ro; Pe suport de hârtie , direct la registratura ANAF; Prin poștă , cu confirmare de primire, la organul fiscal de domiciliu. În cazul transmiterii electronice, ANAF emite o recipisă de validare sau nevalidare a formularului. Cine poate depune declarația? Declarația poate fi depusă fie de către contribuabilul în cauză, fie de către un împuternicit legal , cu procură autentificată notarial sau sub semnătură privată. În plus, documentul poate fi modificat oricând printr-o declarație rectificativă. Dacă un contribuabil nu depune declarația, ANAF îl va notifica inițial prin SPV sau poștă. În lipsa conformării voluntare, instituția poate emite, în termenul legal de 5 ani, o decizie de impunere. Chatbotul ANA – punct de sprijin pentru contribuabili Pentru a facilita accesul la informații fiscale, ANAF a extins accesul la chatbot-ul ANA , care este acum disponibil direct pe site-ul instituției. În prima săptămână de la lansarea în SPV, chatbotul a fost consultat de peste 23.000 de contribuabili, fiind generate peste 156.000 de mesaje. Chatbotul ANA este încă în testare , dar oferă informații utile despre: închirierea bunurilor din patrimoniul personal; venituri din activități independente; formulare fiscale, inclusiv înregistrarea fiscală și depunerea declarației 212. ANAF încurajează contribuabilii să adreseze întrebări diverse pentru a sprijini dezvoltarea acestui instrument, parte a strategiei de digitalizare și creștere a conformării voluntare, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ghid și resurse utile Pentru cei care au nevoie de sprijin suplimentar, ANAF pune la dispoziție un ghid digital detaliat privind completarea Declarației Unice 212, disponibil pe site-ul instituției , la secțiunea „Asistență contribuabili”. [...]
IMM România avertizează că „relansarea” ar putea ajunge la doar 200–300 de firme , în condițiile în care pachetul discutat la Palatul Victoria este perceput ca având un impact limitat asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Euronews . Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, discuții cu sindicatele și patronatele despre noile măsuri incluse în proiectul de relansare economică. Mesajul transmis de liderii mediului de afaceri după întâlnire a fost însă prudent: măsurile, în forma prezentată, nu conving că pot produce rezultate vizibile la scară largă, mai ales pentru IMM-uri. Dan Șucu, președintele Confederației Concordia, a spus că, deși există „foarte multe proiecte” și „foarte multe declarații” privind reducerea poverii costurilor de funcționare ale statului, „momentan sunt extrem de puține rezultate”. „Despre micșorarea acestei poveri a costurilor de funcționare ale statului român, vedem în clipa de față foarte multe proiecte, foarte multe dorințe, foarte multe declarații, dar extrem de puține rezultate. În mediul privat, noi nu premiem niciodată încercarea, noi premiem întotdeauna reușita. Sperăm, din punctul nostru de vedere, să vedem niște pași serioși și în această direcție”. În aceeași cheie, Florin Jianu , președintele IMM România, a apreciat utilitatea dialogului, dar a pus sub semnul întrebării folosirea termenului de „relansare economică” pentru un pachet care, în opinia sa, nu are anvergura necesară. El a indicat că, raportat la un PIB de 375 de miliarde de euro, programele ar însuma 0,01% din PIB, adică 2,2 miliarde de euro cumulat, iar efectul ar fi, în practică, restrâns: „nu atingi zeci de mii de IMM-uri prin aceste măsuri”. Potrivit calculelor prezentate de Jianu, pentru microîntreprinderi și IMM-uri, ar putea fi atinse „200, 300 de IMM-uri” din programele prezentate de Ministerul de Finanțe. Jianu a mai susținut că pachetul ar fi trebuit să includă și măsuri fără impact bugetar, precum simplificarea birocrației, care „nu costă nimic” și ar reduce presiunea administrativă asupra firmelor. El a menționat și câteva ajustări preluate din propunerile IMM România, în special pentru microîntreprinderi, inclusiv extinderea termenului de la 30 la 90 de zile pentru angajarea unui salariat fără pierderea unui anumit statut fiscal, precum și clarificări legate de vânzarea unei imobilizări de peste 100.000 de euro. În final, organizația a cerut măsuri cu „impact, de numere mari”, comparabile cu programe anterioare precum IMM Invest, și a atras atenția asupra concurenței neloiale, despre care spune că „sufocă mediul de afaceri” și pentru care statul ar trebui să intervină cu instrumente mai eficiente. În lipsa unor ajustări care să lărgească aria de aplicare, semnalul transmis de mediul de afaceri rămâne că efectul măsurilor de relansare, cel puțin pentru IMM -uri, este limitat. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 335 milioane de lei suplimentar de la bănci potrivit Economica.net , în cadrul unei sesiuni suplimentare (oferte necompetitive) organizate după licitația de referință de joi. Operațiunea se înscrie în planul de finanțare al lunii februarie 2026, iar destinația fondurilor este explicită: refinanțare și finanțarea deficitului bugetar. În sesiunea suplimentară, valoarea nominală a celor două emisiuni adjudecate a fost de 161 milioane de lei, respectiv 174 milioane de lei, totalizând 335 milioane de lei. Interesul băncilor a depășit volumele adjudecate: ofertele transmise au fost de 381 milioane de lei pentru prima emisiune și 418 milioane de lei pentru a doua, ceea ce indică o cerere peste ofertă la ambele instrumente. Pentru februarie 2026, Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,7 miliarde de lei. La această sumă se poate adăuga până la 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumente de tip „benchmark” (titluri de stat standardizate, folosite ca reper de piață). Conform aceleiași surse, suma de 7,7 miliarde de lei este cu 2,3 miliarde de lei sub nivelul programat în ianuarie 2026 (10 miliarde de lei) și are o dublă destinație bugetară, relevantă pentru presiunea de finanțare din 2026: refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice; finanțarea deficitului bugetului de stat. [...]
Ratele ROBOR și ROBID au rămas aproape constante, iar indicele IRCC trimestrial s-a stabilizat la 5,68% , potrivit BNR . În contextul menținerii dobânzii-cheie la 6,50% din august 2024, piețele monetare interbancare continuă să funcționeze într-un regim de relativă stabilitate, cu dobânzi ușor în scădere la scadențele medii și lungi. 1. Ratele dobânzilor ROBID și ROBOR (06.02.2026) Scadență ROBID (%) ROBOR (%) O/N 5,35 5,64 1M 5,39 5,68 3M 5,55 5,85 6M 5,60 5,93 12M 5,75 6,09 Comparativ cu 5 februarie, scăderile sunt minime (1-2 puncte de bază), iar diferența dintre ROBID și ROBOR rămâne relativ constantă, reflectând condiții echilibrate de lichiditate în sistemul bancar. 2. IRCC trimestrial (T3 2025) Valoare : 5,68% p.a. Stabilizat față de trimestrele anterioare, confirmând tendința de plafonare a dobânzilor aplicate consumatorilor cu credite în lei. 3. Activitatea pe piața monetară interbancară Perioadă Volum mediu (mil. lei) Rată medie (%) 5 feb. 2026 2.358,7 5,68 ian. 2026 2.477,6 5,71 Se observă o ușoară scădere a volumului și a ratei medii față de ianuarie, semn al unei cereri mai reduse de lichiditate temporară. 4. Dobânzile de politică monetară ale BNR Valabil din Dobândă de politică monetară Facilități BNR: creditare / depozit 8 aug. 2024 6,50% 7,50% / 5,50% Următoarea decizie privind dobânda este așteptată după ședința din 19 ianuarie 2026 . 5. Operațiuni BNR (repo) Tip Data licitației Sumă (mil. lei) Dobândă (%) Repo 30 iun. 2025 1.500,0 6,50 Repo 23 iun. 2025 7.500,0 6,50 Aceste operațiuni arată un mecanism de reglare al lichidității prin atragerea excesului din piață. 6. Operațiuni valutare interbancare (ianuarie 2026) Indicator Valoare (mil. euro) Cumpărări de la clienți 3.160,3 Vânzări către clienți 3.188,0 Interbancar 238,4 Total volum 3.436,1 Datele arată o piață valutară activă și relativ echilibrată. 7. Titluri de stat – licitații recente (9 februarie 2026) Scadență Randament mediu (%) Rată cupon (%) 28 apr. 2027 5,92 7,40 25 feb. 2032 6,40 6,70 Aceste randamente confirmă cererea solidă din partea investitorilor pentru titlurile de stat românești pe termen mediu și lung. 8. Operațiuni de preschimbare (30 ian. 2026) O licitație relevantă a fost cea pentru titlurile scadente în iulie 2030: Valoare adjudecată : 300 mil. lei Randament mediu : 6,22% Rată cupon : 6,85% Operațiunile de preschimbare indică o gestionare activă a portofoliului de datorie publică. 9. Rate de referință pentru titlurile de stat (fixing 5 feb. 2026) Perioadă 6 luni 12 luni 3 ani 5 ani 10 ani BID (%) 5,91 6,05 6,15 6,29 6,70 ASK (%) 5,59 5,73 5,92 6,06 6,47 Diferențele între BID și ASK sunt moderate, ceea ce reflectă o lichiditate bună pe piața secundară a titlurilor de stat. 10. Piața secundară interbancară (lei) Perioadă Număr tranzacții Volum (mil. lei) 5 feb. 2026 299 4.309,4 ian. 2026 231 6.690,7 Se remarcă un interes crescut pentru tranzacțiile interbancare în prima săptămână din februarie, deși volumul este încă sub media lunii ianuarie. [...]
Cele mai mari riscuri pentru stabilitatea financiară a României în 2026 sunt legate de dezechilibrele macroeconomice, atacurile cibernetice și incertitudinea legislativă informează Banca Națională a României , în cel mai recent Sondaj privind riscurile sistemice , realizat pe baza răspunsurilor celor mai importante nouă bănci comerciale din țară. Dintre cele unsprezece riscuri analizate, șase sunt considerate ridicate , iar cinci moderate . În topul riscurilor persistă dezechilibrele macroeconomice interne, în special din cauza deficitelor gemene – bugetar și de cont curent – și a estimărilor privind încetinirea creșterii economice. Instituțiile de credit avertizează că vulnerabilitățile economiei pot afecta semnificativ calitatea portofoliului de credite. Riscurile ridicate identificate în raportul BNR: Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne – rămâne cel mai important risc, dificil de gestionat. Provocările cibernetice și inovația financiară – probabilitate ridicată de apariție, în creștere față de începutul anului, cu impact major și gestionare complexă. Cadrul legislativ impredictibil – reglementările recente și taxarea suplimentară a sistemului bancar sporesc incertitudinea. Nerambursarea creditelor de către sectorul neguvernamental – în ușoară creștere, dar considerat mai ușor de gestionat. Creșterea costurilor de finanțare – generată de dobânzi mai mari și deprecierea cursului, cu risc crescut pentru populație și IMM-uri. Scăderea încrederii investitorilor în economiile emergente – probabilitate redusă, dar cu impact financiar semnificativ. Pe lângă acestea, băncile au semnalat drept riscuri moderate legăturile cu sectorul public, dinamica pieței imobiliare (rezidențială și comercială), lichiditatea sistemului bancar și riscurile climatice. De exemplu, deși piața imobiliară rezidențială a cunoscut o cerere susținută, prețurile reale ale locuințelor au scăzut în termeni ajustați cu inflația. Expunerile cele mai vulnerabile , conform sondajului, sunt: IMM-urile , în special cele din agricultură, energie și HoReCa. Persoanele fizice cu venituri reduse , afectate de creșterea TVA, accize și eliminarea plafonării la energie. Creditele garantate de stat , care prezintă dificultăți de plată. Companiile din construcții cu relații economice cu statul , unde sunt semnalate întârzieri în acceptarea lucrărilor. Se anticipează o posibilă deteriorare a profilului de risc în rândul categoriilor vulnerabile, fără a exista însă semnale de fluctuații majore la nivelul portofoliilor bancare. Cu toate acestea, BNR subliniază necesitatea unei monitorizări atente a sectoarelor dependente de finanțare publică sau expuse volatilității prețurilor. Datele sondajului sunt colectate de la cele nouă bănci cu cea mai mare cotă de piață: UniCredit Bank, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, CEC Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank, BRD, ING Bank și Exim Bank, care dețin împreună 90% din activele sistemului bancar național. [...]
Un proiect de lege propune o bonificație de 3% la impozitul pe venit pentru persoanele fizice care își achită anticipat obligațiile fiscale. Măsura vizează impozitul datorat pentru veniturile realizate în 2025 și condiționează reducerea de plata integrală până la 15 aprilie 2026, precum și de depunerea la timp a Declarației unice. Inițiativa apare într-un proiect de „Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică”, publicat de Ministerul Finanțelor , și urmărește creșterea conformării voluntare, adică stimularea declarării și plății la termen fără intervenții coercitive. În esență, statul oferă o reducere procentuală din impozitul pe venit pentru cei care închid mai devreme obligațiile aferente anului fiscal 2025. „Astfel, se propune, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, reglementarea unui mecanism de acordare a unei bonificaţii de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice”. Conform Ministerului Finanțelor, bonificația se acordă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: impozitul pe venit și contribuțiile sociale (pensii și sănătate) aferente veniturilor din 2025 sunt stinse integral prin plată și/sau compensare până la 15 aprilie 2026 inclusiv, iar Declarația unică (Formularul 212) este depusă până la aceeași dată. Reducerea de 3% se aplică numai asupra impozitului pe venit stabilit prin Declarația unică, nu asupra contribuțiilor sociale. Un element important pentru contribuabili este că dreptul la bonificație poate fi păstrat și dacă, după 15 aprilie 2026, se modifică nivelul obligațiilor fiscale pentru 2025, atât timp cât declarația a fost depusă până la termen și plata obligațiilor stabilite prin aceasta a fost făcută până la aceeași dată. De asemenea, cei care au depus Declarația unică fără bonificație până la intrarea în vigoare a actului normativ (sau ulterior, dar până la 15 aprilie 2026) ar putea beneficia prin depunerea unei declarații rectificative. Proiectul introduce, practic, un termen mai devreme decât cel din Codul fiscal: în mod obișnuit, Declarația unică pentru veniturile din 2025 se depune până la 26 mai 2026, însă pentru a obține bonificația de 3% ar urma să fie necesară depunerea și plata până la 15 aprilie 2026. Inițiatorii subliniază caracterul limitat al măsurii, arătând că după acest termen bonificația nu ar mai fi posibilă, tocmai pentru a împinge contribuabilii spre declarare și plată anticipată. [...]
Guvernul a prezentat un pachet de relansare economică de aproape 4 miliarde de euro , întins pe șase ani, care include și finanțări pentru proiecte de cercetare și apărare, potrivit Știrile ProTV . Măsurile sunt gândite să susțină creșterea economică într-un context de constrângeri bugetare, cu accent pe investiții și pe domenii considerate strategice. În arhitectura planului, componenta de finanțare pentru cercetare și apărare este prezentată ca parte a efortului de creștere a competitivității economiei. Premierul Ilie Bolojan a indicat că efectele unor investiții – exemplul dat fiind reducerea importurilor prin producție internă, precum în zona îngrășămintelor – „vor fi cuantificate în anii următori”, ceea ce sugerează o miză pe rezultate pe termen mediu, nu pe impact imediat în execuția bugetară. Planul urmărește să direcționeze resursele către sectoare unde România are deficite comerciale mari, adică importă mai mult decât exportă, fiind menționată explicit industria chimică. În paralel, statul ar urma să încurajeze investiții în zona materiilor prime critice, precum cuprul și grafitul, resurse cu cerere ridicată la nivel internațional și relevante pentru lanțuri industriale care includ tehnologii avansate, inclusiv cele cu utilizări duale (civile și de apărare). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a prezentat pachetul ca o schimbare de abordare „de pe consum pe investiții” și de pe volum pe „calitate”, iar facilitățile ar urma să fie calibrate în funcție de impact. Concret, companiile care pot finanța din surse proprii investiții de peste 1 miliard de lei ar putea primi granturi și credite fiscale (reduceri ale taxelor datorate), iar proiectele mai mici ale IMM-urilor ar urma să fie eligibile de la 7 milioane de lei în sus; reușita planului este legată, potrivit materialului, de reforma administrației, din economiile rezultate urmând să fie acoperită o parte din finanțare. [...]
Alexandru Nazare a anunțat un pachet de relansare care mută accentul pe investiții , potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor a prezentat joi, după ședința de Guvern, un set de măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri, cu țintă declarată către microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, într-o schimbare de abordare de la stimularea consumului către investiții. Miza pachetului este reducerea dependenței economiei de cheltuieli imediate și orientarea resurselor către proiecte care generează producție, locuri de muncă și creștere pe termen lung. În această logică, planul are două componente: stimularea investițiilor și reașezarea schemelor de sprijin pentru companii pe un orizont mai lung, nu doar pentru 2026. „Din acest pachet încercăm să mutăm logica dinspre consum spre investiții. El are două componente principale: una de stimulare a investițiilor și o a doua de regândire a modului în care funcționează schemele de suport pentru companii nu doar în 2026, ci pe un interval de cinci ani”, a declarat Alexandru Nazare . Ministrul a mai spus că actul normativ privind instituirea măsurilor de relansare economică și creșterea competitivității economiei României a fost prezentat în ședința de Guvern și urmează să fie publicat „în perioada imediat următoare” pe site-ul Ministerului Finanțelor, pentru a intra în procedura de transparență decizională. Totodată, Nazare a legat lansarea pachetului de ajustările fiscale anterioare, menționând că România a încheiat 2025 cu un deficit cash de 7,6%, sub ținta negociată cu Comisia Europeană de 8,4%, ceea ce ar fi creat „spațiu fiscal” pentru măsuri de relansare. Pe zona de investiții, direcția anunțată vizează nu doar volumul proiectelor finanțate, ci și calitatea investițiilor și orientarea către domenii considerate strategice. Un accent distinct este pus pe industria prelucrătoare, în special în sectoarele unde România are deficite mari de balanță comercială, precum și pe investiții în producție, resurse minerale și materiale critice, cercetare și inovare și tehnologii avansate. În acest cadru, ministrul a anunțat introducerea unui credit fiscal pentru cercetare, care permite firmelor să își reducă taxele dacă investesc în activități de cercetare și dezvoltare, și a indicat că autoritățile se uită inclusiv către zona de apărare, cu o schemă de susținere pe fonduri europene pentru „businessul de apărare”. În componenta fiscală, Nazare a arătat că unele măsuri adoptate în decembrie sunt integrate în programul actual: cota unică de 1% pentru microîntreprinderi și o garanție de portofoliu derulată prin Banca de Investiții și Dezvoltare , care pune la dispoziție peste 6 miliarde de lei pentru finanțarea microîntreprinderilor și întreprinderilor mici. Pentru companiile mari, taxa pe cifra de afaceri a fost redusă de la 1% la 0,5%, cu obiectivul declarat de a permite creșterea investițiilor. Un element central pentru accelerarea investițiilor este modificarea regimului de amortizare: ministrul a anunțat majorarea amortizării „super accelerate” pentru echipamentele destinate investițiilor de la 50% la 65%, începând cu 2026. Măsura ar urma să permită deducerea mai rapidă a costului echipamentelor din impozite, reducând presiunea fiscală în primii ani ai investițiilor și încurajând modernizarea capacităților de producție. [...]
Guvernul condiționează noul pachet de relansare economică de reduceri suplimentare de cheltuieli , potrivit Euronews , care notează că finanțarea măsurilor nu este posibilă fără adoptarea „Pachetului 3” de tăieri în administrația publică, locală și centrală. Executivul pregătește adoptarea unui set de măsuri care ar urma să marcheze ieșirea din perioada de ajustare bugetară, însă calculele sunt complicate de ținta de deficit de 6,2% pentru 2026 și de un „pachet de solidaritate” propus de PSD , încă nediscutat în coaliție. În acest context, miza pachetului de relansare este stimularea investițiilor prin facilități și deduceri, dar și schimbarea modului în care funcționează schemele de sprijin pentru companii, de la mari jucători până la microîntreprinderi. Valoarea pachetului de relansare ar fi „în jur de 2,5 miliarde de lei”, cu o structură mixtă: o componentă de granturi și una mai consistentă de credite fiscale (adică reduceri ale obligațiilor fiscale viitoare, condiționate de îndeplinirea unor criterii). Direcțiile vizate includ resurse strategice și minerale, investiții strategice, sprijin pentru industria prelucrătoare și pentru micii antreprenori. În zona de stimulente, pachetul ar readuce bonificația de 3% pentru companiile mari și pentru firmele care își plătesc taxele înainte de termen, similar bonificațiilor existente pentru persoanele fizice. Totodată, ar urma să fie introduse deduceri de impozit de până la 400 de euro pentru persoanele fizice care contribuie la Pilonul 3 (pensii private facultative) sau investesc la bursă, măsuri gândite să încurajeze economisirea și canalizarea capitalului către finanțarea economiei. Condiția-cheie rămâne însă sursa de finanțare. Premierul Ilie Bolojan a transmis că banii pentru relansare depind de aplicarea „Pachetului 3” de reducere a cheltuielilor în administrație , iar Guvernul ia în calcul o asumare a răspunderii săptămâna viitoare, pe un calendar nou. Potrivit datelor Guvernului, au fost deja operate reduceri de cheltuieli de peste 500 de milioane de lei, iar Executivul nu ar fi dispus să renunțe la o parte dintre măsurile adoptate anul trecut. „Banii necesari pentru finanțarea lor nu vor exista însă dacă nu se adoptă și pachetul 3 de reduceri de cheltuieli în zona de administrație”, avertizează Palatul Victoria. Pe fondul acestor discuții, PSD pregătește un pachet separat, de „solidaritate”, estimat la aproape 3,4 miliarde de lei, cu ajutoare pentru persoane cu dizabilități, copii, mame, veterani și, în special, pensionari, printr-o nouă schemă de sprijin. Euronews arată că finanțarea unor astfel de măsuri ar fi dificilă dacă statul ar renunța la decizii precum neplata primei zile de concediu medical (în condițiile în care anul trecut a plătit 6 miliarde de lei pentru concedii medicale) sau la majorarea impozitării pe locuințe și autoturisme, deși este avută în vedere o discuție pentru formule tranzitorii acolo unde creșterile au depășit așteptările din lege. [...]
Potrivit BNR , ratele ROBID și ROBOR au rămas constante la toate scadențele înregistrate pe 5 februarie 2026 față de ziua anterioară , cu un ROBOR la 3 luni de 5,87% și la 6 luni de 5,95%, în timp ce nivelul pentru 12 luni atinge 6,11%. De asemenea, indicele IRCC aferent trimestrului al treilea din 2025 a fost publicat la nivelul de 5,68%. Situația pieței monetare și a lichidității În ceea ce privește tranzacțiile din piața monetară interbancară, volumul mediu zilnic al depozitelor la vedere s-a ridicat la 2,27 miliarde lei pe 4 februarie 2026, cu o dobândă medie de 5,69%. Față de media lunii ianuarie (2,47 miliarde lei la 5,71%), se observă o ușoară reducere a lichidității. În același timp, BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50% încă din 8 august 2024, nivel la care au fost realizate și ultimele operațiuni de tip repo – în iunie 2025, Banca Centrală a injectat 9 miliarde lei în două licitații succesive, cu dobânda medie de 6,50%. Activitate intensă pe piața valutară În luna ianuarie 2026, tranzacțiile valutare medii zilnice (cumpărări, vânzări și operațiuni interbancare) au totalizat 3,43 miliarde euro , în ușoară creștere față de luna decembrie 2025. Cumpărările de valută de la clienți au fost ușor mai mici decât vânzările către aceștia, semnalând o cerere stabilă pe piața locală. Finanțarea statului – titluri de stat și costuri ridicate Pe 4 februarie 2026, Ministerul Finanțelor a organizat două licitații de obligațiuni de stat, atrăgând: 1,15 miliarde lei cu scadență în iulie 2030, la un randament mediu de 6,21% 319 milioane lei cu scadență în februarie 2038, la un randament mediu de 6,66% De remarcat este rata cuponului de 7,90% pentru titlurile scadente în 2038 – un nivel ridicat, ce reflectă costurile de finanțare încă mari ale statului român pe termen lung. În paralel, pe 30 ianuarie 2026, s-a desfășurat și o operațiune de preschimbare, prin care statul a emis titluri noi cu scadențe în 2026 și 2030 în schimbul unor serii existente. Rate de referință și piața secundară Ratele de referință pentru titlurile de stat calculate la 4 februarie 2026 arată următoarele niveluri BID/ASK (pentru principalele maturități): Maturitate BID (%) ASK (%) 6 luni 5,92 5,60 1 an 6,04 5,75 3 ani 6,14 5,93 5 ani 6,30 6,07 10 ani 6,71 6,49 Piața secundară interbancară a fost foarte activă pe 4 februarie, cu 354 de tranzacții în lei, însumând 7,65 miliarde lei. [...]
Guvernul ia în calcul să lase primăriile să ajusteze în jos impozitele locale , după reacțiile apărute în spațiul public. Premierul Ilie Bolojan a spus, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că Executivul analizează posibilitatea ca autoritățile locale să poată reveni asupra nivelului impozitelor, în urma unei propuneri venite din partea UDMR . Mesajul central al premierului vizează flexibilitatea administrației locale în politica fiscală locală: „Este un atribut al administrației locale să poți și să crești, dar și să scazi impozitele” , a declarat Ilie Bolojan. El a indicat că o eventuală corecție ar trebui făcută rapid, înainte de aprobarea bugetelor locale, astfel încât primăriile să nu rămână blocate în aplicarea unor niveluri mai ridicate decât cele practicate anterior. Contextul este legat de impozitul pe proprietate, pe care premierul îl descrie drept o temă „complexă”, cu aplicare largă. Bolojan a reamintit că România și-a asumat aducerea impozitelor pe proprietate mai aproape de valoarea de piață a imobilelor, în condițiile în care fiecare localitate are o marjă de aplicare. În paralel, Guvernul a stabilit un prag minim, inclusiv pentru impozitarea mașinilor, iar unele primării care aveau taxe mai mici au ajuns, în practică, să fie obligate să aplice niveluri mai mari decât înainte. În acest cadru, discuția despre „atributul” primăriilor capătă o miză bugetară și administrativă: dacă nivelul minim impus central produce creșteri automate în localități cu fiscalitate redusă, atunci instrumentele de ajustare locală devin esențiale pentru calibrarea poverii fiscale în funcție de realitățile din teren și de capacitatea contribuabililor. Premierul a spus că Guvernul poate analiza „în ce măsură” poate corecta situația, astfel încât primăriile să poată reveni asupra nivelului stabilit. Separat, premierul a explicat și decizia de eliminare a scutirilor de impozit pentru persoanele cu dizabilități, măsură care a generat reacții puternice. El a invocat date „din teren”, potrivit cărora există aproximativ 957.000 de cetățeni cu certificate de handicap, ceea ce ar însemna că aproape 10% din fondul de imobile nu era impozitat. Totuși, a adăugat că Executivul analizează o soluție de compromis , prin care să fie suplimentate competențele autorităților locale pentru a putea acorda „anumite reduceri suplimentare” , ceea ce ar muta din nou decizia mai aproape de primării. [...]
Șomajul din zona euro scade la 6,2% în decembrie 2025, conform Eurostat . Această scădere reprezintă o îmbunătățire față de luna noiembrie 2025 și decembrie 2024, când rata șomajului era de 6,3%. La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului a rămas stabilă la 5,9% în decembrie 2025, comparativ cu luna precedentă și cu aceeași perioadă a anului anterior. Evoluția șomajului în zona euro și UE Eurostat estimează că în decembrie 2025, 13,043 milioane de persoane din UE erau șomere, dintre care 10,792 milioane se aflau în zona euro. Comparativ cu noiembrie 2025, numărul șomerilor a scăzut cu 94.000 în UE și cu 61.000 în zona euro. În raport cu decembrie 2024, numărul șomerilor a crescut cu 71.000 în UE, dar a scăzut cu 5.000 în zona euro. În decembrie 2025, șomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani a fost de 14,7% în UE, în scădere față de 14,9% în luna precedentă. În zona euro, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,3%, de asemenea în scădere față de 14,4% în noiembrie 2025. Numărul tinerilor șomeri a scăzut cu 16.000 în UE și cu 12.000 în zona euro față de luna anterioară. În decembrie 2025, rata șomajului pentru femei în UE a fost de 6,0%, în scădere față de 6,1% în noiembrie 2025, în timp ce rata pentru bărbați a rămas stabilă la 5,8%. În zona euro, rata șomajului pentru femei a fost de 6,4%, iar pentru bărbați de 6,1%, ambele fiind stabile comparativ cu luna precedentă. Situația șomajului în România În România, rata șomajului a fost de 6,0% în decembrie 2025, conform datelor Eurostat, fiind stabilă față de noiembrie 2025. Această rată este sub nivelul mediu al zonei euro, dar ușor peste media UE. Numărul total al șomerilor din România a fost de 494.000 de persoane, neschimbat față de luna anterioară. Șomaj ajustat sezonier – rate (%) și număr de persoane (în mii) Perspective și concluzii Datele Eurostat arată o îmbunătățire generală a situației șomajului în zona euro, deși provocările persistă, în special în rândul tinerilor. România se menține sub media zonei euro, dar stabilitatea ratei șomajului indică o nevoie continuă de măsuri active pe piața muncii. "Estimările Eurostat subliniază o scădere a șomajului în zona euro, însă diferențele între statele membre și grupurile demografice rămân semnificative." Datele suplimentare privind forța de muncă din UE pentru trimestrul al patrulea din 2025 vor fi publicate pe 13 martie 2026, oferind o perspectivă mai detaliată asupra tendințelor pieței muncii. [...]