Știri din categoria Fiscalitate
Știri Fiscalitate

Fiscul amână obligativitatea e-Factura pentru cei identificați prin CNP – prelungire până în vara lui 2026
Guvernul amână până la 1 iunie 2026 obligativitatea e-Factura pentru PFA pe CNP , potrivit Profit.ro . Măsura vizează persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin cod de identificare fiscală – CIF), inclusiv venituri din drepturi de autor, meditații și alte activități independente. Obligația pentru această categorie intrase în vigoare la 15 ianuarie 2026, deși ordinul ANAF privind procedura de înființare a registrului a fost publicat ulterior în Monitorul Oficial. Amânarea introduce, practic, un interval tranzitoriu care ar urma să ofere timp suplimentar pentru pregătirea utilizării sistemului. „O altă modificare are în vedere introducerea unui termen de tranziție pentru RO e-Factura, respectiv până la 1 iunie 2026. Astfel, persoanele fizice impozabile care desfășoară activități economice și sunt identificate fiscal prin CNP (nu prin CIF) nu vor fi obligate să utilizeze sistemul RO e-Factura până la 1 iunie 2026. Acest termen le va permite o perioadă de adaptare, testarea funcțională a platformei, precum și un tratament egal cu agricultorii persoane fizice, care beneficiază deja de aceeași amânare”, arată Guvernul. Decizia are relevanță atât pentru persoanele vizate, cât și pentru companiile care lucrează cu ele, deoarece extinderea e-Factura către persoane fizice cu activitate economică „cu caracter de continuitate” (de exemplu operatori foto/video, influenceri, prestatori de servicii) a fost însoțită de obligații și riscuri de sancțiuni în lanț, inclusiv pentru partenerii care acceptă facturi în afara sistemului. În forma introdusă prin „Ordonanța trenuleț” (OUG 89/2025 de modificare și completare a Codului fiscal), obligația de utilizare a RO e-Factura pentru persoanele identificate prin CNP a devenit aplicabilă de la 15 ianuarie 2026. Ulterior, a fost emis Ordinul ANAF 59/2026, care stabilește procedura de înregistrare în registrul e-Factura, inclusiv depunerea formularului 082 înainte de începerea activității economice, iar înregistrarea în sistem ar urma să fie efectuată de autorități în termen de trei zile de la depunere. Conform informațiilor publicate, cei deja înregistrați obligatoriu pot solicita ieșirea temporară din registru, iar cei care nu sunt înscriși trebuie să se înregistreze cu cel puțin trei zile înainte de 1 iunie 2026. Practic, termenul de amânare nu elimină obligația, ci o mută, oferind o fereastră de adaptare până la începutul verii 2026. Înainte de amânare, neconformarea era asociată cu sancțiuni diferențiate: 15% din valoarea totală a facturilor pentru tranzacții B2B (între persoane impozabile) sau amendă între 1.000 și 2.500 de lei pentru tranzacții B2C (către persoane neimpozabile). În plus, companiile care înregistrau în contabilitate cheltuieli pe baza unor facturi primite în afara RO e-Factura (de exemplu, facturi clasice ori PDF) puteau fi sancționate cu amenzi de 15% din valoarea acelor facturi, ceea ce a crescut presiunea de conformare în relația cu furnizorii identificați prin CNP. Pentru mediul de afaceri, amânarea până la 1 iunie 2026 reduce riscul imediat de blocaje operaționale și litigii comerciale în relația cu colaboratorii persoane fizice, dar nu schimbă direcția: companiile ar urma să își revizuiască în continuare listele de furnizori și fluxurile interne, astfel încât, la finalul perioadei de tranziție, facturarea să se facă prin RO e-Factura în condițiile cerute de legislație. [...]

Iancu Guda: încasările fiscale din 2025 au depășit calculele teoretice – Indicator al eficienței guvernării
Guvernul Bolojan a depășit în 2025 ținta calculată matematic privind încasările din TVA , înregistrând o creștere peste așteptări în lunile cheie, septembrie și octombrie. Aprecierea vine din partea economistului Iancu Guda , consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, care arată că, deși se aștepta o majorare de aproximativ 16% ca efect cumulat al inflației, creșterii TVA și ajustării consumului, încasările au fost mult mai mari, indicând o eficiență fiscală sporită. Informația a fost publicată de Newsweek România . Ce s-a întâmplat de fapt? Creșterea TVA a fost introdusă la 1 august 2025. Însă, lunile iulie și august nu oferă un tablou real, fiind afectate de un comportament de consum denumit front-loading . Mai exact, mulți români și companii și-au devansat achizițiile pentru a beneficia de cota redusă de TVA, ceea ce a umflat artificial veniturile din iulie și le-a diminuat în august. Septembrie și octombrie 2025 sunt primele luni relevante pentru analiză, întrucât reflectă comportamentul de consum în condiții normale, post-creștere fiscală. „În septembrie, încasările din TVA au crescut cu 20%, deși, teoretic, trebuiau să crească doar cu 16%. În octombrie, diferența este și mai semnificativă: încasările au urcat cu 30%, față de o țintă similară de 16%” , explică Guda. Analiza matematică a așteptărilor: +2% TVA (creștere de cotă), +9,8% inflație (creștere generală a prețurilor), -4% consum (ajustare post-creștere TVA), ⇒ 16% creștere teoretică estimată a încasărilor din TVA . Realitatea a contrazis aceste așteptări, ceea ce sugerează că, pe lângă măsurile fiscale, statul a reușit și o colectare mai eficientă a taxei pe valoare adăugată . Tabel comparativ – încasări TVA și accize 2023–2025 Datele pentru 2025 sunt estimative, în baza evoluțiilor semnalate de Ministerul Finanțelor și Iancu Guda. De ce nu toate produsele aduc accize? O altă explicație legată de așteptările nerealiste privind încasările este neînțelegerea structurii accizelor. Creșterea accizelor cu 10,5% nu înseamnă automat o creștere proporțională a încasărilor din TVA, pentru că doar o mică parte din consumul total este accizabil – în jur de 8% , potrivit lui Guda. Produsele accizabile includ: alcool și băuturi alcoolice, produse din tutun, produse energetice (benzină, motorină), energie electrică și gaze naturale, bijuterii, cristaluri și confecții din blană (produse de lux). Astfel, efectul real al creșterii accizelor asupra TVA este mult mai redus decât pare. De exemplu, o majorare de 10% pe segmentul accizabil înseamnă o influență de +0,8% în TVA total colectat. România și „gap-ul” de TVA Deși încasările sunt în creștere, România continuă să sufere de un deficit de colectare a TVA , cunoscut drept gap de TVA , cel mai mare din Uniunea Europeană. Țările din vestul Europei au redus acest deficit prin digitalizare și automatizarea raportărilor fiscale – o direcție pe care și România trebuie să o urmeze pentru a crește sustenabil veniturile bugetare. PE SCURT Datele din septembrie și octombrie 2025 indică o depășire clară a așteptărilor privind colectarea TVA, ceea ce reflectă nu doar impactul creșterii cotei, ci și o eficiență administrativă crescută . Este una dintre puținele vești pozitive din zona fiscal-bugetară, în condițiile în care România se confruntă în continuare cu un deficit ridicat și presiuni pe cheltuieli. [...]

ANAF lansează chatbot-ul ANA - Asistentă virtuală pentru informații fiscale
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a lansat chatbot-ul ANA, o asistentă virtuală inteligentă, destinată informării contribuabililor cu privire la obligaţiile fiscale , potrivit Antena 3 . Acest chatbot face parte dintr-un proiect mai amplu de digitalizare a serviciilor fiscale, susținut de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În prima fază, chatbot-ul ANA va fi disponibil doar pentru utilizatorii care au conturi în Spațiul Privat Virtual (SPV), urmând ca ulterior să fie accesibil și prin portalul oficial al ANAF . Proiectul urmărește să faciliteze accesul contribuabililor la informații fiscale, reducând astfel efortul necesar pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale. ANA este concepută să răspundă inițial la întrebări generale despre obligațiile fiscale ale persoanelor fizice, cum ar fi cele legate de veniturile din închirierea bunurilor personale sau activități independente. Pe măsură ce sistemul acumulează date și experiență, domeniile acoperite se vor extinde pentru a include o gamă mai largă de întrebări fiscale. Lansarea acestui chatbot reprezintă un pas important în modernizarea administrației fiscale din România. ANAF își propune să îmbunătățească serviciile la distanță și să crească gradul de conformare voluntară a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale. Sistemul se va dezvolta continuu, îmbunătățindu-și performanța pe măsură ce interacționează cu utilizatorii. Contribuabilii sunt încurajați să interacționeze activ cu ANA și să ofere feedback, contribuind astfel la perfecționarea continuă a sistemului. ANAF subliniază că fiecare întrebare adresată chatbot-ului contribuie la construirea unui serviciu public digital mai performant și mai adaptat nevoilor reale ale contribuabililor. [...]

Guvernul schimbă alocarea banilor către primării - Finanțarea va depinde de colectarea taxelor
Guvernul vrea să lege alocările bugetare către primării de performanța la colectare , potrivit Știrile ProTV . Măsura este discutată în contextul pregătirii bugetului pe 2026 și al unei analize guvernamentale care indică o dependență ridicată a administrațiilor locale de transferurile de la bugetul de stat. De ce vrea Guvernul schimbarea: dependența de „centru” și comparația cu UE Premierul Ilie Bolojan a susținut că există „dezechilibre” în administrația locală din România față de alte state din Uniunea Europeană, iar veniturile proprii ale primăriilor sunt mult sub media europeană. În acest context, Executivul ar urmări să stimuleze colectarea taxelor și impozitelor locale printr-un mecanism de alocare diferențiată a fondurilor. „Administrația locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media țărilor Uniunii Europene, fiind dependente într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Nu mai putem să mergem în această formulă.” Guvernul a publicat anterior o analiză comparativă potrivit căreia 83% din bugetele administrațiilor locale din România provin de la stat, față de o medie a Uniunii Europene de 51%. În același timp, taxele și impozitele locale ar reprezenta sub 1% din PIB, comparativ cu 3,7% în Uniunea Europeană, iar cheltuielile cu personalul ar depăși veniturile proprii ale primăriilor, a precizat premierul pe Facebook. Ce propuneri sunt pe masă și ce reacții au apărut Conform relatării, Guvernul discută cu edilii ca fondurile de la buget să fie acordate în funcție de cât de bine își colectează primăriile veniturile proprii: cele eficiente ar urma să primească mai mult, iar celelalte mai puțin. La întâlnirea cu primarii, Executivul ar fi venit și cu o propunere suplimentară: impozitul pe venit să rămână integral la nivel local, iar sumele din TVA să fie reduse. Primarii de comune au semnalat însă riscul ca, fără o parte din banii de la „centru”, să nu poată acoperi cheltuielile sociale. Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor, a declarat că, deși veniturile din impozite și taxe locale au crescut, este nevoie de resurse pentru echilibrarea cheltuielilor și a cerut ca anumite costuri (asistenții persoanelor cu handicap) să fie preluate de stat. Întrebat despre reducerea sumelor transferate de la centru către administrațiile locale, președintele Nicușor Dan a spus că nu vrea să se pronunțe „în general”, dar a indicat că, în condițiile în care „românii au suferit deja” din cauza unor măsuri, o parte dintre investițiile locale ar putea fi amânate pentru 2027. Ce urmează: decizie până la final de ianuarie și legătura cu reforma administrației O decizie ar urma să fie luată până la finalul lunii ianuarie 2026, înainte ca Guvernul să-și angajeze răspunderea în Parlament pentru reforma administrației, notează sursa. Miza, din perspectiva finanțelor publice locale, este schimbarea modului în care se distribuie banii de la buget către primării, cu efecte directe asupra capacității acestora de a finanța cheltuieli curente și investiții, în funcție de cât reușesc să colecteze din taxe și impozite locale. [...]

OUG 89/2025 „trenuleț” schimbă regulile e-Factura - ANAF modifică Ordinul 3789/2024 și procedura de înregistrare
ANAF a pus în transparență un proiect de ordin pentru actualizarea formularului 082 , în contextul modificărilor aduse de OUG nr. 89/2025 („trenuleț”) privind e-Factura, potrivit StartupCafe.ro . Proiectul vizează atât formularul folosit la înregistrarea în Registrul RO e-Factura obligatoriu, cât și procedura și instrucțiunile de completare. Documentul este un proiect de ordin de modificare și completare a Ordinului președintelui ANAF nr. 3789/2024 , care aprobă Procedura privind organizarea și înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu, precum și modelul și conținutul formularului 082 („Cerere privind înregistrarea în Registrul RO e-Factura obligatoriu”). Schimbările vin după ce OUG nr. 89/2025 a modificat cadrul din OUG nr. 120/2021 (actul care reglementează administrarea și funcționarea sistemului național RO e-Factura ). În acest context, ordonanța a introdus reguli noi pentru anumite categorii de contribuabili, în special pentru persoane fizice care desfășoară activități economice și se identifică fiscal prin CNP. Principalele elemente evidențiate în proiect, așa cum reies din informațiile prezentate de ANAF, sunt: obligația de a solicita înscrierea în Registrul RO e-Factura obligatoriu înainte de începerea activităților economice, pentru furnizori/prestatori persoane fizice în relațiile B2G, B2B și B2C, identificați fiscal prin CNP; stabilirea unui termen de înscriere de 3 zile lucrătoare de la data solicitării; pentru cei care au început activități economice înainte de 15 ianuarie 2026, obligația de a solicita înscrierea în registru înainte de această dată, prin depunerea formularului 082, urmând să fie înscriși cu data de 15 ianuarie 2026. ANAF justifică actualizarea Ordinului nr. 3789/2024 prin necesitatea de a pune în aplicare noile prevederi legale, menționând că modificarea și completarea ordinului și a formularului 082 sunt necesare pentru implementarea obligațiilor introduse prin OUG nr. 89/2025. În același context, publicația amintește că ANAF a transmis recent și o informare separată privind modificările aduse de OUG nr. 89/2025 referitoare la termenul de transmitere a facturilor în sistemul e-Factura. [...]

Cât plătesc românii impozit pe locuințe în 2026 – sumele s-au dublat în Iași și Constanța, creșteri de 80% la Timișoara și Ploiești
Românii plătesc în 2026 impozite cu până la 150% mai mari pentru locuințe, ca efect al unei noi legi și al deciziilor autorităților locale , informează HotNews.ro . Noua formulă de calcul include o valoare impozabilă majorată și eliminarea facilităților pentru clădirile vechi sau cu regim mare de înălțime. Majorările nu sunt uniforme, dar în marile orașe precum București , Timișoara sau Iași, locuitorii plătesc chiar și dublu față de anul trecut. Modificările fiscale au la bază Legea nr. 239/2025 , care a crescut valorile de referință pe metru pătrat pentru clădiri și terenuri, și a oferit consiliilor locale posibilitatea de a ajusta cota de impozitare între 0,08% și 0,2%. În plus, reducerile aplicate până în 2025, în funcție de vechimea construcției (până la 50%) sau numărul de etaje, au fost eliminate integral. Exemple de majorări în orașele mari București : impozitul pentru un apartament vechi poate ajunge la 500 lei , de la aproximativ 200 lei în 2025. În sectorul 4, pentru un apartament nou, suma se dublează, ajungând la 590 lei . Timișoara : pentru un apartament de 55 mp în zona A, impozitul crește de la 248 lei la 515 lei , chiar dacă cota de impozitare a rămas aceeași. Constanța : pentru un apartament de 3 camere, impozitul urcă de la 446 lei la 930 lei . Iași : impozitul pentru un apartament de 50 mp construit în anii ’80 se dublează, de la 180 lei la 375 lei . Brașov : creșteri de 2,6 ori în zona A, cu sume între 453 lei și 515 lei , în funcție de zonă. Ploiești : majorare de aproape 80% la apartamente, prin efectul legii și eliminarea scutirilor. Cluj : majorările variază între 58% și 71% , în funcție de zona fiscală. Situația în orașele medii și mici Slatina : un apartament ajunge de la 180 lei la 360 lei . Caracal : o casă veche de peste 100 de ani este impozitată cu 1.159 lei , față de 323 lei în 2025. Vaslui : creștere de 90% la impozitele pe locuințe, fără decizie locală, doar prin noua lege. Miercurea Ciuc : pentru o casă de 110 mp, impozitul crește de la 387 lei la 707 lei . Zalău, Arad, Deva, Oradea : toate înregistrează creșteri de 70% până la 100% , cu efecte și asupra impozitelor pentru terenuri intravilane și agricole. Alte modificări semnificative Bonificația de 10% pentru plata anticipată se menține. Reducerile pentru persoane cu handicap au fost eliminate. Impozitele auto cresc în funcție de norma de poluare, iar în Constanța un autoturism hibrid este taxat acum cu 144 lei , față de 62 lei anterior. În unele cazuri, cum ar fi terenurile agricole extravilane, creșterile pot ajunge până la 250% , potrivit autorităților din Oradea. Aceste modificări reflectă o tendință națională de aliniere a valorilor fiscale la realitățile pieței imobiliare, dar impactul este semnificativ pentru populație. În lipsa unor măsuri de compensare, pentru mulți români povara fiscală devine mult mai mare, în special în marile orașe unde valoarea impozabilă pe metru pătrat a crescut masiv. Reacțiile autorităților locale variază , unii edili spunând că au aplicat cota minimă, dar creșterea valorilor impuse prin lege a anulat orice efect de temperare. În același timp, aceste majorări sunt folosite și ca argument politic pentru creșterea veniturilor locale necesare investițiilor. [...]

De la dividende mai impozitate la POS-uri obligatorii; principalele modificări fiscale ale anului 2026
Cele mai importante modificări fiscale pentru anul 2026 vizează creșteri de impozite, noi obligații pentru firme și sancțiuni dure pentru nerespectarea prevederilor legale , conform unei sinteze realizate pe baza mai multor acte normative recente, între care Legea nr. 239/2025 , OUG nr. 89/2025 , OUG nr. 71/2025, OUG nr. 11/2025 și Legea nr. 245/2025 . 1. Impozitul pe dividende și alte venituri Cota de impozitare pe dividende crește de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026 , indiferent de anul din care provine profitul. De asemenea, se impozitează cu 16% și bunurile sau serviciile acordate în interes personal de către firmă unui asociat, în condițiile art. 114 din Codul fiscal. 2. CASS și plafoanele anuale Pentru determinarea bazei de calcul a contribuției la sănătate (CASS), se utilizează salariul minim brut pe țară de 4.050 lei , valabil la 1 ianuarie 2026. Astfel, plafoanele de referință sunt: 24.300 lei (6 salarii) 48.600 lei (12 salarii) 97.200 lei (24 salarii) Se iau în considerare veniturile nete, inclusiv din chirii, criptomonede, dobânzi, etc. 3. TVA: plafon nou și momentul înregistrării Plafonul pentru scutirea de TVA a crescut la 395.000 lei din septembrie 2025. Înregistrarea devine obligatorie la momentul depășirii plafonului , nu ulterior. 4. Regimul microîntreprinderilor În 2026 rămâne o singură cotă de impozitare: 1% , indiferent de domeniu. Microîntreprinderile care depășesc plafonul de 100.000 euro (509.850 lei) în 2025 sau în timpul anului 2026 trec definitiv la impozit pe profit. Este obligatorie și existența unui salariat cu normă întreagă . 5. Capitalul social minim pentru SRL SRL-urile vor avea obligația să majoreze capitalul social astfel: 500 lei , dacă cifra de afaceri 400.000 lei Termen: până la 31 decembrie 2027 . În caz contrar, se poate ajunge la dizolvare de drept . 6. Restricții la dividende și împrumuturi Legea 239/2025 interzice acordarea de împrumuturi acționarilor în același an în care se distribuie dividende interimare . De asemenea, nu se pot returna împrumuturi dacă activul net este sub jumătate din capitalul social. 7. Salariul minim În primul semestru din 2026, salariul minim brut rămâne 4.050 lei , dar este anunțată o creștere la 4.325 lei de la 1 iulie 2026. 8. Amenzi majorate pentru muncă nedeclarată Amenda pentru „munca la negru” este acum de 40.000 lei/persoană , cu un plafon maxim de 1.000.000 lei . Munca la gri rămâne sancționabilă cu până la 10.000 lei/persoană . 9. Concedii medicale În perioada 2026-2027, nu se mai plătește prima zi de concediu medical. Angajatorul suportă de la ziua a 2-a până la a 6-a, iar restul este plătit din bugetul de sănătate. 10. RO e-Factura: termen nou Din 1 ianuarie 2026, termenul de transmitere a facturilor în SPV este de 5 zile lucrătoare , nu calendaristice. Amenda: 15% din valoarea facturilor netransmise . 11. Impozitarea investițiilor Impozitul pentru câștigurile din titluri de valoare și criptomonede crește semnificativ: de la 10% la 16% (tranzacții directe) de la 1/3% la 3/6% (prin broker, în funcție de durata deținerii) Pentru criptomonede, se introduce obligația de raportare către ANAF de către platformele crypto (DAC 8), începând cu anul 2026. 12. Impozite locale crescute În 2026, impozitele locale cresc cu până la 150% , în funcție de localitate. Dacă o clădire nu a fost reevaluată în ultimii 5 ani și contribuabilul a fost notificat, impozitul aplicabil va fi de 5% din valoarea impozabilă . 13. Obligații pentru conturi bancare și POS Toate firmele trebuie să aibă cel puțin un cont bancar începând cu 2026. Lipsa contului atrage sancțiuni și inactivare fiscală . Totodată, toate entitățile trebuie să accepte plata cu cardul (POS sau aplicații), sub sancțiunea unei amenzi între 20.000 și 50.000 lei . 14. Eșalonarea la plată Persoanele fizice, juridice sau asocieri pot beneficia de eșalonare dacă au datorii între: 500 și 100.000 lei (persoane fizice) 5.000 și 400.000 lei (persoane juridice) Este necesar un contract de fideiusiune , în formă autentică. 15. Taxă logistică pentru colete extracomunitare Se introduce o taxă logistică de 25 lei /colet pentru bunurile sub 150 euro venite din afara UE, colectată de furnizorii de servicii poștale . 16. Înregistrarea fiscală a punctelor de lucru Sediile secundare cu cel puțin un salariat trebuie înregistrate la ANAF în termen de 30 zile de la înființare. Este necesară depunerea Declarației 060 și a documentelor doveditoare. 17. Reguli pentru PFA-uri Persoanele care închiriază mai mult de 7 camere pe termen scurt vor fi considerate ca desfășurând activitate economică. Venitul net anual se stabilește prin aplicarea unei cote forfetare de 30% asupra veniturilor brute. Tabel sinteză: modificări cheie în 2026 Măsură Noua prevedere Intrare în vigoare Impozit dividende 16% (de la 10%) 1 ianuarie 2026 TVA – plafon scutire 395.000 lei 1 septembrie 2025 CASS – salariu minim 4.050 lei 1 ianuarie 2026 Microîntreprinderi Cota unică 1%; plafon 100.000 euro 1 ianuarie 2026 POS obligatoriu Pentru toate entitățile înregistrate la ONRC 1 ianuarie 2026 Taxă logistică 25 lei/colet extracomunitar 1 ianuarie 2026 E-factura – termen 5 zile lucrătoare 1 ianuarie 2026 Salariu minim (sem. II) 4.325 lei (preconizat) 1 iulie 2026 [...]

Statul pregătește o nouă creștere a impozitelor pe locuințe; Proprietățile ar putea fi taxate la valoarea lor de piață începând din 2026
Impozitele pe locuințe ar putea crește semnificativ începând cu anul 2026, dacă va fi aplicată măsura prin care taxarea se va face la valoarea de piață a proprietăților , informează Antena 3 . Potrivit sursei, autoritățile iau în calcul modificarea sistemului de impozitare pentru a crește veniturile locale și a corela nivelul taxelor cu realitatea din piața imobiliară. În prezent, impozitele sunt calculate pe baza valorii impozabile stabilite prin grilele notariale sau prin formule rigide, care nu reflectă întotdeauna valoarea actuală de piață. Noua abordare ar urma să aducă o schimbare radicală: evaluarea periodică a proprietăților și ajustarea impozitelor în funcție de prețul real al locuințelor, așa cum se practică deja în alte state europene. Măsura este încă în stadiu de analiză, dar ar putea fi inclusă într-un pachet legislativ mai amplu de reformare fiscală, menit să crească gradul de colectare și să reducă discrepanțele între contribuabili. De asemenea, această modificare ar putea avea un impact considerabil asupra proprietarilor din marile orașe, unde prețurile imobiliarelor au crescut accelerat în ultimii ani. Nu este exclus ca această reformă să fie dublată de introducerea unor plafoane sau deduceri pentru anumite categorii sociale, cum ar fi pensionarii sau persoanele cu venituri reduse, pentru a diminua impactul asupra celor vulnerabili. Autoritățile locale și centrale urmează să stabilească metodologia exactă și ritmul de implementare, însă aplicarea măsurii ar putea începe din 1 ianuarie 2026, cu o perioadă de tranziție pentru adaptarea contribuabililor la noul sistem. [...]

Guvernul ajustează impozitele pentru clădiri și terenuri; creștere medie de 70% a bazei de impozitare
Guvernul estimează venituri bugetare mai mari cu 3,7 miliarde de lei în urma majorării impozitelor locale , scrie Profit.ro . Această creștere este rezultatul ajustării impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport, care ar aduce o creștere a veniturilor cu 30% comparativ cu anul trecut. Executivul a explicat că noile cuantumuri ale impozitelor vor rămâne la bugetele locale, având în vedere că, din cauza deficitului bugetar, Guvernul nu mai poate transfera sume către acestea. Majorarea medie a impozitelor pe proprietate este estimată la 70%-80%, dar în anumite cazuri pot apărea diferențe semnificative. Principalele contribuții la creșterea veniturilor sunt: Clădiri: +1,42 miliarde lei Terenuri: +1,09 miliarde lei Autoturisme și mijloace de transport: +1,18 miliarde lei Guvernul subliniază că măsurile sunt tranzitorii, până la implementarea completă a impozitării la valoarea de piață, preconizată să înceapă de la 1 ianuarie 2027. Până atunci, baza de impozitare pentru clădiri și terenuri va fi recalibrată pentru a elimina valorile istorice care nu mai reflectă realitatea economică. Creșterea bazei de impozitare este de aproximativ 70%, ajungând la 2.677 lei/mp, o valoare considerată realistă pentru construirea unei locuințe cu finisaje standard. Aceasta va servi ca referință tehnică până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. [...]

Guvernul explică abia acum creșterea taxelor locale; Harta scumpirilor din 2026 arată cât de inegal sunt afectați contribuabilii
Creșterile de taxe și impozite locale aplicate începând cu 2026 au fost motivate de Guvern prin presiuni bugetare și angajamente asumate prin PNRR și s-au concretizat în scumpiri substanțiale în toate marile orașe din țară, potrivit unui comunicat oficial, citat de Digi24 . Conform Guvernului, modificările au vizat o aliniere la media europeană a veniturilor din impozitarea proprietății, România având anterior o pondere de doar 0,55% din PIB, față de 1,85% media UE. Executivul estimează că aceste măsuri vor aduce 3,7 miliarde lei în plus la bugetele locale în anul 2026, însă recunoaște că procesul de implementare a fost grăbit și imperfect, generând probleme administrative și nemulțumiri generalizate. Decizia de reformare a sistemului de impozitare a fost asumată încă din perioada 2021–2022, dar a fost amânată repetat de diverse guvernări. Codul Fiscal modificat în decembrie 2025 a impus actualizarea valorii impozabile a clădirilor și a terenurilor, dar și schimbarea modului de calcul al impozitelor auto, în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică. În București, de exemplu, pentru o locuință obișnuită, valoarea impozabilă pe metru pătrat a crescut de la 1.492 lei la 2.677 lei, ceea ce a dus la majorări de peste 70% ale sumelor de plată, conform unei analize realizate de Știrile Pro TV . Impactul asupra populației variază în funcție de oraș și de deciziile luate la nivel local. În Cluj-Napoca și Iași, autoritățile au susținut că nu au majorat cotele de impozitare, ci doar au aplicat valorile minime prevăzute în Codul Fiscal. În schimb, în orașe precum Vaslui sau Zalău, scumpirile au fost semnificative, unele ajungând la peste 90% pentru anumite tipuri de imobile. În Vaslui, de exemplu, pentru clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice, impozitul a crescut cu 90%, potrivit Antena 3 CNN . Modificările au vizat nu doar clădirile, ci și terenurile și autoturismele. În tabelul de mai jos sunt prezentate, pe scurt, principalele creșteri pentru cele mai populare bunuri impozabile: Tip impozit 2025 (lei) 2026 (lei) Diferență (%) Locuință din beton, 55 mp 300–350 500–550 +60% până la +80% Teren arabil intravilan (zona A) 42/ha 75/ha +78% Autoturism Euro 6, 1 litru 41 82 +100% Autoturism Euro 3, 1.6 litri 129 312 +142% Autoturism electric 0 40–100 +100% În ciuda argumentelor tehnice și a obligațiilor asumate prin PNRR, multe dintre administrațiile locale au fost luate prin surprindere de ritmul rapid al implementării. Unele platforme informatice, cum este ghișeul.ro, nu au fost pregătite să proceseze noile calcule, ceea ce a generat erori și confuzii în rândul contribuabililor. În plus, într-o serie de localități, contribuabilii vulnerabili – cum ar fi persoanele cu dizabilități – au pierdut reducerile de care beneficiau, măsură percepută de mulți ca fiind inechitabilă. O categorie de contribuabili afectată direct sunt șoferii. Impozitul auto nu mai ține cont doar de capacitatea cilindrică, ci și de norma de poluare. Astfel, autovehiculele cu norme Euro 4 sau mai vechi sunt penalizate suplimentar, în spiritul principiului „poluatorul plătește”. În unele cazuri, diferențele sunt semnificative: o mașină Euro 3 cu motor de 1,6 litri are un impozit majorat de la 129 lei la peste 300 lei. Pentru mașinile electrice, anterior scutite, s-a introdus un impozit de 40–100 lei pe an. Guvernul susține că toate aceste măsuri sunt necesare pentru a reduce deficitul bugetar, dar recunoaște că aplicarea a fost dificilă. Deși Executivul a argumentat că banii colectați rămân la bugetele locale, multe administrații nu au avut timp să se adapteze. Reforma a fost realizată cu întârziere, în condiții de presiune externă și internă, și riscă să se transforme într-un caz de reformă necesară, dar aplicată prost. [...]

Andrei Caramitru despre taxele pe proprietate; problema reală este lipsa de sustenabilitate financiară
Consultantul economic Andrei Caramitru atrage atenția asupra sustenabilității financiare a localităților din România , nu asupra noilor taxe pe proprietate, care au fost introduse ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit Digi24 , Caramitru a subliniat că 70% dintre localitățile din țară nu sunt sustenabile financiar, taxele colectate nefiind suficiente nici măcar pentru a acoperi salariile angajaților locali. În cadrul emisiunii „În Fața Ta”, Caramitru a explicat că măsura de majorare a taxelor pe proprietate era prevăzută de mai mult timp și trebuia implementată, dar problema reală rezidă în structura fiscală a statului. El a comparat două modele fiscale: cel anglo-saxon, cu taxe mari pe proprietate și mici pe muncă, și cel germano-francez, cu taxe mari pe muncă și mici pe proprietate. România nu se încadrează complet în niciunul dintre aceste modele, ceea ce duce la o lipsă de coerență fiscală. Caramitru a mai criticat taxele mari pe muncă, în special pe salariile mici, care sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, contribuind la emigrarea masivă și la lipsa de activitate economică în zonele mai sărace. De asemenea, el a evidențiat subfinanțarea sistemelor de sănătate și pensii, în ciuda contribuțiilor mari. Consultantul economic a menționat că, la nivel central, 85% din taxe sunt alocate salariilor și pensiilor, lăsând doar 15% pentru alte cheltuieli, ceea ce explică dependența de fondurile europene pentru proiecte de infrastructură. La nivel local, multe localități mici nu reușesc să-și acopere cheltuielile din taxele colectate, depinzând de transferuri de la bugetul central. Caramitru a concluzionat că frustrarea socială este cauzată de incapacitatea sistemului de a se adapta la nevoile reale și de lipsa de acțiune în fața problemelor evidente. El a avertizat că, fără o regândire a sistemului fiscal și administrativ, România riscă să rămână blocată într-o stare de ineficiență și insatisfacție publică. [...]

Băsescu: „Taxele au explodat peste tot”; deficitul trebuia corectat prin tăieri, nu prin impozite
Fostul președinte Traian Băsescu susține că majorările de taxe adoptate recent nu erau necesare și că principala soluție pentru reducerea deficitului bugetar era scăderea cheltuielilor publice , în special în zonele care au generat dezechilibrele – salariile, pensiile și sporurile bugetarilor. Într-o declarație citată de Știrile Pro TV , Băsescu afirmă că actuala strategie fiscală a afectat nejustificat populația și mediul privat. Băsescu compară situația actuală cu criza din 2010, menționând că, deși nu i-a făcut plăcere să ia măsuri atunci, a fost vizată „zona care a generat deficitul” , nu întreaga economie. Criticile sale vizează guvernul actual, acuzat că a aplicat o creștere generalizată a fiscalității fără a reduce în paralel cheltuielile publice excesive. „Sunt 17 taxe și accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe. Nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea”, a declarat fostul președinte. El a dat ca exemplu impactul asupra pensionarilor cu venituri modeste, care se confruntă cu taxe pe locuințe, autoturisme și dividende crescute, ceea ce afectează direct traiul de zi cu zi. Băsescu subliniază trei idei centrale: Populația și sectorul privat nu sunt responsabili pentru deficit , deci nu ar fi trebuit penalizați; Creșterea cheltuielilor publice este cauza principală a dezechilibrului bugetar, în special prin salarii și sporuri; Tăierile bugetare punctuale ar fi fost mai echitabile decât o fiscalitate generalizată. Fostul șef al statului consideră că fondurile din rezerva bugetară au fost utilizate greșit pentru a susține sporuri și salarii în sectorul public, în scop electoral, și că ajustările necesare ar fi trebuit să fie aplicate exclusiv acolo. „De ce pui toată economia, tot sectorul privat, să fie părtaș la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit?”, întreabă retoric Băsescu. El atrage atenția că măsurile ar fi putut fi implementate gradual, fără a împinge populația în dificultate, și reiterează că experiența sa din perioada de criză îi oferă o perspectivă validă asupra politicilor fiscale eficiente. [...]
