Știri
Știri din categoria Statistici
Românii au cheltuit 10 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate în 2025, pentru prima dată peste acest prag, în ciuda contextului economic marcat de austeritate și scădere a consumului, arată datele citate de Ziarul Financiar, pe baza statisticilor Băncii Naționale a României. Suma este cu un miliard de euro mai mare decât în 2024 și confirmă că bugetele pentru concedii rămân o prioritate pentru mulți români.
Evoluția din ultimul deceniu arată o schimbare clară de comportament. Dacă în 2015 românii cheltuiau 1,8 miliarde de euro pe vacanțe externe, în 2025 suma a ajuns la 10 miliarde de euro, de aproape șase ori mai mult. Creșterea a fost constantă, chiar și în perioadele cu presiuni economice, ceea ce indică faptul că vacanțele nu mai sunt percepute drept cheltuieli opționale.
Evoluția cheltuielilor pentru vacanțe în afara țării:
În 2025, economia locală a fost afectată de măsuri de reducere a deficitului bugetar, iar nivelul de trai a resimțit presiuni. Cu toate acestea, apetitul pentru călătorii externe nu a scăzut. Datele sugerează că vacanțele au intrat în categoria cheltuielilor considerate necesare, nu de lux.
Pentru industria turismului din afara României, această tendință înseamnă încasări record din partea turiștilor români. Pentru economia locală, însă, suma de 10 miliarde de euro reprezintă ieșiri semnificative de valută, într-un context în care echilibrul balanței externe rămâne o provocare.
Creșterea accelerată a bugetelor pentru vacanțe externe confirmă o schimbare de mentalitate: chiar și în ani dificili, concediul rămâne pe lista de priorități a românilor.
Recomandate
Turismul românesc intră pe scădere în T1 2026 , cu un minus de circa 6% al numărului de turiști cazați în unitățile de cazare, primul trimestru negativ (în afara pandemiei) după ani de creștere, potrivit Ziarul Financiar , care citează calcule proprii pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . Miza economică este că frânarea vine într-un context de „provocări economice”, iar cererea internă – principalul motor al pieței – s-a retras vizibil. Cererea internă trage în jos piața Dependența turismului local de turiștii români se vede direct în date: numărul turiștilor autohtoni a fost cu peste 8% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, notează publicația. În acest context, scăderea totală din primele trei luni este atribuită în principal retragerii cererii interne. De ce contează: primul trimestru negativ după ani de creștere După un șir de ani cu creșteri ale numărului de turiști cazați (cu excepția lui 2020, anul izbucnirii pandemiei), începutul din 2026 marchează o schimbare de trend. Ziarul Financiar arată că T1 2026 este primul trimestru de scădere pentru turismul local în afara perioadei pandemice, semnalând un impact al contextului economic asupra consumului de servicii turistice. Ce se știe și ce rămâne neclar Informațiile disponibile în material se bazează pe calculele ZF din datele INS și indică amplitudinea scăderii (circa 6% total, peste 8% la turiști români), dar articolul nu detaliază în fragmentul disponibil evoluții pe regiuni, tipuri de destinații sau segmente (hoteluri vs. pensiuni) și nici nu oferă o defalcare pe turiști străini. În lipsa acestor detalii, dimensiunea exactă a impactului pe subpiețe nu poate fi evaluată din datele prezentate. [...]
Spania a adunat aproape 330 de milioane de nopți de cazare ale turiștilor internaționali în 2025 , detașându-se de Italia și restul Europei, într-un clasament care arată presiunea economică și operațională concentrată în câteva piețe turistice majore, potrivit Economedia , pe baza datelor Eurostat . În total, în Europa au fost înregistrate peste 1,5 miliarde de nopți de cazare în 2025, pe fondul continuării „boom”-ului turismului global, în pofida îngrijorărilor legate de supraturism și a contextului geopolitic menționat în analiză (războiul din Iran). Unde se concentrează cererea: topul după nopți petrecute Indicatorul folosit este numărul de nopți petrecute de vizitatori internaționali (nu numărul de sosiri), ceea ce oferă o imagine mai apropiată de consumul efectiv de servicii turistice (cazare, transport, alimentație publică). Top 10 destinații europene, după numărul de nopți ale turiștilor internaționali: Spania: 329.661.068 de nopți Italia: 264.741.414 nopți Turcia: 154.799.879 nopți Franța: 150.753.829 nopți Regatul Unit (date din 2024): 149.803.000 nopți Grecia: 130.851.809 nopți Austria: 97.020.394 nopți Croația: 85.604.505 nopți Germania: 83.622.666 nopți Țările de Jos: 64.311.055 nopți Pentru Regatul Unit, cifra disponibilă în material este pentru 2024, iar datele pentru 2025 ar urma să fie publicate de VisitBritain. Ce sugerează clasamentul pentru economie și infrastructură Prezența Greciei, Austriei și Croației în top 10, alături de economii mari precum Germania și Țările de Jos, indică faptul că o parte importantă a turismului european rămâne sezonieră și se concentrează în destinații cu infrastructură solidă pentru vizitatori (stațiuni, restaurante, atracții, transport). În același timp, analiza notează că protestele împotriva supraturismului – în special în Spania și Italia – nu au redus semnificativ apetitul pentru destinațiile mediteraneene, unde vremea și oferta turistică susțin volume mari de sejururi. Context: prognoze pentru 2026 Cercetări recente ale World Travel & Tourism Council , citate în material, estimează o creștere globală a sectorului de aproximativ 3,2% în 2026 și un total de 376 de milioane de locuri de muncă susținute de industrie la nivel mondial (aproximativ unul din nouă locuri de muncă). [...]
Piața muncii dă semne de răcire, cu mai puține posturi vacante la nivelul economiei , în condițiile în care numărul locurilor de muncă neocupate a coborât la 28.261 în primul trimestru din 2026, cu 13,3% sub nivelul din perioada similară din 2025, potrivit Ziarul Financiar , care citează datele Institutului Național de Statistică (INS) . În doar cinci din 21 de sectoare mari analizate de INS s-au văzut creșteri ale numărului de posturi libere. În partea de sus a clasamentului creșterilor anuale, HoReCa (hoteluri și restaurante) a avut un avans de peste 60% în T1/2026 față de T1/2025. Pe următoarele locuri se află sănătatea și asistența socială (+24,5%) și distribuția apei (+aproape 12%), până la 730 de poziții vacante în primul trimestru din 2026. IT&C a rămas și el pe plus, însă cu un avans modest, de 3,4%. Unde s-au văzut cele mai mari tăieri de recrutare Cele mai puternice scăderi ale numărului de posturi disponibile au fost raportate în: alte activități de servicii (aproape -50%); agricultură (aproape -47%); activități profesionale și tehnice (aproape -44%). În comerț, companiile au redus cu aproape 40% numărul joburilor vacante față de T1/2025. Ziarul Financiar notează că „comerțul și logistica” – domenii care în anii anteriori recrutau agresiv – intră într-o fază de adaptare, pe fondul încetinirii consumului. Scăderi importante apar și în administrația publică (-28%), transport și depozitare (-18,8%), construcții (-18,7%) și intermedieri financiare și asigurări (-22,9%), ceea ce sugerează o prudență mai mare atât în sectorul privat, cât și în cel public în privința extinderii echipelor. În construcții, unul dintre motoarele economiei din ultimii ani, numărul locurilor vacante a scăzut cu peste 400 într-un an. Context: industria concentrează o cincime din posturile vacante Industria a rămas relativ stabilă comparativ cu alte sectoare, cu un recul anual de 3%, însă se vede o reducere a cererii de personal în industria prelucrătoare, cel mai mare angajator industrial. La nivelul întregii economii, circa o cincime din totalul locurilor de muncă vacante s-a concentrat în industria prelucrătoare, respectiv 5.700 de poziții. [...]
România a fost printre puținele excepții negative din UE , fiind – alături de Irlanda – singurul stat membru care a raportat scădere economică în primul trimestru din 2026, într-un context în care PIB-ul a crescut atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii, potrivit G4Media , pe baza datelor Eurostat . Pe comparația anuală (T1 2026 față de T1 2025), Eurostat indică o creștere a PIB de 0,8% în zona euro și de 1% în UE, după avansuri de 1,3% (zona euro) și 1,4% (UE) în perioada de referință anterioară. În același clasament, cele mai mari creșteri anuale au fost în Cipru (3%), Bulgaria (2,9%), Spania (2,7%) și Lituania (2,5%), în timp ce singurele scăderi au fost în Irlanda (minus 6,3%) și România (minus 1,5%). Ce arată dinamica trimestrială: România, din nou pe minus Față de trimestrul anterior (T1 2026 vs. T4 2025), PIB-ul a urcat cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE. La nivel de state membre cu date disponibile, cele mai mari creșteri trimestriale au fost în Finlanda (0,9%), Ungaria (0,8%) și Bulgaria (0,7%). În același timp, au existat și scăderi trimestriale, inclusiv în România (minus 0,2%). Pe minus au mai fost Irlanda (minus 2%), Lituania (minus 0,4%) și Suedia (valoare neprecizată în material, dar indicată ca scădere). Confirmarea pe datele INS și diferența față de prognoze În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că economia a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 1,7% pe seria brută față de același trimestru din 2025 și cu 0,2% față de trimestrul anterior. INS mai indică pentru ianuarie–martie 2026 o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de T1 2025, iar raportat la T4 2025 o reducere de 0,2%. În paralel, materialul notează că estimările pentru 2026 rămân peste evoluția efectivă din debutul anului: Comisia Europeană a estimat o creștere de 1,1% a PIB-ului României, Banca Mondială și-a revizuit prognoza la 0,5% (de la 1,3% în ianuarie), iar FMI a redus estimarea la 0,7% (de la 1,4% în octombrie), conform raportului „ World Economic Outlook ”. Context: piața muncii în UE, încă în creștere Eurostat mai arată, pe date preliminare, că numărul de angajați a crescut cu 0,1% în zona euro și în UE în T1 2026 față de trimestrul anterior, iar față de T1 2025 creșterea a fost de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE. [...]
Deficitul comercial al României a coborât cu 9,3% în T1, pe fondul importurilor mai mici , ceea ce reduce presiunea externă asupra economiei, potrivit datelor publicate de INS și citate de Agerpres . În primele trei luni din 2026, deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost de 7,704 miliarde de euro, cu 792,1 milioane de euro sub nivelul din ianuarie–martie 2025. Ce a împins deficitul în jos În intervalul 1 ianuarie – 31 martie 2026, exporturile FOB au totalizat 23,812 miliarde de euro, iar importurile CIF 31,517 miliarde de euro. Dinamica față de aceeași perioadă din 2025 a fost mixtă: exporturi: +1,1%; importuri: -1,7%. Cu alte cuvinte, ajustarea deficitului vine în principal din temperarea importurilor, nu dintr-un salt al exporturilor. Martie: deficit de 2,927 miliarde de euro Doar în luna martie 2026, exporturile FOB au fost de 8,959 miliarde de euro, iar importurile CIF de 11,885 miliarde de euro, rezultând un deficit lunar de 2,927 miliarde de euro. Comparativ cu martie 2025, atât exporturile, cât și importurile au crescut: exporturi: +6,2%; importuri: +5,3%. Structura comerțului și dependența de piața UE Grupele cu ponderi mari în comerțul exterior au rămas: mașini și echipamente de transport: 46,8% din exporturi și 36,6% din importuri; alte produse manufacturate: 27,2% din exporturi și 27,3% din importuri. Ca distribuție geografică, schimburile intra- UE27 au însumat 17,377 miliarde de euro la expedieri și 23,643 miliarde de euro la introduceri, adică 73% din total exporturi și 75% din total importuri. În afara UE, exporturile au fost de 6,436 miliarde de euro, iar importurile de 7,874 miliarde de euro (27% din exporturi și 25% din importuri). [...]
Românii se detașează negativ de media UE la percepția economică , iar diferența se vede atât în evaluarea economiei naționale, cât și în satisfacția față de situația financiară și locul de muncă, potrivit datelor din cel mai recent Eurobarometru citate de Economedia . Sondajul a fost realizat între 12 martie și 5 aprilie 2026. În România, doar 29% dintre respondenți consideră economia națională „bună”, în timp ce 70% o califică drept „rea”. La nivelul UE27, percepția este mai echilibrată, cu 38% opinii pozitive. Pesimismul se prelungește și pe termen scurt: 48% dintre români anticipează o înrăutățire a situației economice naționale în următoarele 12 luni. Prăpastia față de UE: economie, gospodărie, job Pe lângă evaluarea economiei, indicatorii de „stare” economică personală sunt sub media europeană: Situația financiară a gospodăriei : 54% mulțumiți în România, față de 75% în UE27. Locul de muncă : 49% dintre români judecă pozitiv situația lor profesională actuală, comparativ cu media UE de 70%. În același timp, 41% dintre români indică inflația drept cea mai gravă problemă națională, iar 27% menționează situația economică generală. Încredere mai mare în UE decât în instituțiile interne Deși percepția asupra economiei interne este predominant negativă, românii acordă mai multă încredere instituțiilor europene decât celor naționale: 48% spun că au încredere în Uniunea Europeană , față de 31% în Guvernul României și 25% în Parlament. În plus, 44% au o imagine pozitivă despre UE (aproape de media europeană de 45%), iar 61% se declară optimiști privind viitorul Uniunii. Unde ar vrea românii să meargă banii UE În privința priorităților de buget la nivel european, românii plasează pe primele locuri: Educația și cultura (33%) Securitatea/apărarea (33%) La nivel de impact personal în următorul an, respondenții consideră că asigurarea păcii și stabilității ar avea cel mai mare efect pozitiv (34%), urmată de crearea de noi locuri de muncă (26%). Ucraina și platformele online: sprijin mai rezervat decât media UE Pe tema Ucrainei, sprijinul există, dar este sub media europeană: 56% dintre români aprobă sprijinul financiar și umanitar (față de 75% în UE), iar 45% susțin finanțarea de echipament militar (față de 56% în UE). În zona digitală, doar 34% dintre români cred că platformele mari de social media fac suficient pentru a proteja drepturile utilizatorilor, comparativ cu 43% la nivelul UE. Sondajul a inclus 26.415 interviuri în UE27, dintre care 1.054 în România. [...]
