Știri
Știri din categoria Statistici
Românii au cheltuit 10 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate în 2025, pentru prima dată peste acest prag, în ciuda contextului economic marcat de austeritate și scădere a consumului, arată datele citate de Ziarul Financiar, pe baza statisticilor Băncii Naționale a României. Suma este cu un miliard de euro mai mare decât în 2024 și confirmă că bugetele pentru concedii rămân o prioritate pentru mulți români.
Evoluția din ultimul deceniu arată o schimbare clară de comportament. Dacă în 2015 românii cheltuiau 1,8 miliarde de euro pe vacanțe externe, în 2025 suma a ajuns la 10 miliarde de euro, de aproape șase ori mai mult. Creșterea a fost constantă, chiar și în perioadele cu presiuni economice, ceea ce indică faptul că vacanțele nu mai sunt percepute drept cheltuieli opționale.
Evoluția cheltuielilor pentru vacanțe în afara țării:
În 2025, economia locală a fost afectată de măsuri de reducere a deficitului bugetar, iar nivelul de trai a resimțit presiuni. Cu toate acestea, apetitul pentru călătorii externe nu a scăzut. Datele sugerează că vacanțele au intrat în categoria cheltuielilor considerate necesare, nu de lux.
Pentru industria turismului din afara României, această tendință înseamnă încasări record din partea turiștilor români. Pentru economia locală, însă, suma de 10 miliarde de euro reprezintă ieșiri semnificative de valută, într-un context în care echilibrul balanței externe rămâne o provocare.
Creșterea accelerată a bugetelor pentru vacanțe externe confirmă o schimbare de mentalitate: chiar și în ani dificili, concediul rămâne pe lista de priorități a românilor.
Recomandate
Creditarea neguvernamentală a accelerat pe componenta în valută , în timp ce împrumuturile în lei au avut un avans modest, potrivit datelor prezentate de Profit , pe baza unui comunicat al Băncii Naționale a României . În luna mai 2026, creditul în lei (66,9% din totalul creditului neguvernamental) s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei (33,% din total) a urcat cu 4,1% — respectiv cu 2% dacă indicatorul este exprimat în euro. Pe comparația anuală (mai 2026 față de mai 2025), creditul neguvernamental a crescut cu 7,7% (dar este în scădere cu 2,8% în termeni reali, adică după ajustarea cu inflația), pe fondul: unei creșteri de 3,2% a componentei în lei (minus 6,9% în termeni reali); unui avans de 18,1% a componentei în valută exprimată în lei (14% dacă este exprimată în euro), conform Agerpres , citată de publicație. Creditul guvernamental și masa monetară: creșteri lunare Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a consemnat în mai 2026, față de aprilie 2026, un avans de 1,7%, până la aproape 283,309 miliarde lei. Comparativ cu mai 2025, acesta s-a majorat cu 8,8% (minus 1,9% în termeni reali). Masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la sfârșitul lunii mai 2026 la 806,089 miliarde lei, în creștere cu 1,6% față de aprilie (1% în termeni reali). Față de mai 2025, M3 s-a majorat cu 7,5% (minus 3% în termeni reali). Depozitele: avans lunar, dar scăderi punctuale la populație în lei Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei. În ritm anual, creșterea este de 7,7% (minus 2,8% în termeni reali), potrivit BNR. Structura depozitelor arată evoluții diferite între lei și valută: Depozite în lei (67,7% din total): +0,8% față de aprilie, până la 462,534 miliarde lei; +7,8% față de mai 2025 (minus 2,7% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației: -0,3% lunar, până la 268,245 miliarde lei; +7,5% anual (minus 3% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare): +2,3% lunar, până la 194,289 miliarde lei; +8,3% anual (minus 2,3% în termeni reali). Depozite în valută (32,3% din total), exprimate în lei: +3,3% lunar, până la 220,832 miliarde lei; în euro, +1,2% până la 42,072 miliarde euro. În ritm anual: +7,5% în lei (3,7% în euro). Depozitele în valută ale populației: +2,7% lunar, până la 150,644 miliarde lei; în euro, +0,6% până la 28,700 miliarde euro. Anual: +8,9% în lei (5,1% în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare: +4,9% lunar, până la 70,187 miliarde lei; în euro, +2,7% până la 13,372 miliarde euro. Anual: +4,5% în lei (0,8% în euro). [...]
Livrările globale de PC-uri au scăzut cu 4,9% în T2 2026 , însă Mac-urile Apple au crescut cu 10,1% față de anul trecut, într-o piață afectată de scumpiri și de lipsa unor componente-cheie, potrivit IT之家 , care citează date IDC. IDC estimează că în trimestrul 2 din 2026 s-au livrat la nivel global 68,2 milioane de PC-uri, în scădere de la 71,7 milioane în T2 2025. Scăderea pune capăt unei perioade de nouă trimestre consecutive de creștere a livrărilor. De ce se contractă piața: lipsa de DRAM și NAND și creșterea prețurilor IDC indică drept cauză importantă presiunea din lanțul de aprovizionare: deficitul de memorii DRAM și de cipuri de stocare NAND , care a dus la creșteri puternice de preț. În consecință, consumatorii ar fi mai puțin dispuși să își înlocuiască dispozitivele. Directorul de cercetare IDC, Jitesh Ubrani, descrie o „decuplare” între volume și venituri: vânzările scad, dar veniturile cresc, deoarece producătorii majorează prețurile mai repede decât se reduce cererea. IDC mai avertizează că, pe fondul slăbirii mediului macroeconomic, ritmul de creștere din a doua jumătate a lui 2026 ar putea încetini vizibil. Producătorii s-ar pregăti, totodată, pentru noi scumpiri în 2027, iar canalele de distribuție și-ar fi exprimat îngrijorarea privind nivelul stocurilor la prețuri ridicate. Cine câștigă și cine pierde: Apple, singura creștere puternică în top 5 În topul celor mai mari cinci producători, Apple este compania cu cea mai mare creștere anuală a livrărilor în T2 2026, conform IDC: Lenovo : 16,6 milioane unități, cotă 24,4% (livrări -2,1% an/an) HP : 13,0 milioane, cotă 19,1% (-9,0%) Dell : 9,3 milioane, cotă 13,6% (-5,0%) Apple : 6,7 milioane, cotă 9,9% ( +10,1% ) ASUS : 5,0 milioane, cotă 7,4% (+0,2%) Categoria „Others” (alți producători) a totalizat 17,5 milioane de unități, în scădere cu 10,5% an/an, cu o cotă de 25,7%. În acest context, mesajul principal al datelor IDC este că piața intră într-o fază de ajustare condusă de costuri și constrângeri de ofertă, iar creșterea Apple pe Mac iese în evidență tocmai pentru că vine pe fondul unei contracții generalizate a livrărilor. [...]
Sibiul devine reperul creșterilor salariale , fiind singurul județ care a trecut de pragul de 10% avans anual al salariului mediu net în aprilie 2026, într-un context în care județele cu cele mai mari salarii (București și Cluj) au avut majorări mult mai lente, potrivit Mediafax . Salariul mediu net din județul Sibiu a fost cu 10,2% mai mare în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Conform datelor citate de publicație din Ziarul Financiar , este singurul județ cu o creștere anuală de peste 10%, în condițiile în care media națională a fost de 3,5%. Unde s-au văzut cele mai mari creșteri După Sibiu, cele mai mari creșteri ale salariului mediu net au fost raportate în: Galați: 7,6% Timiș: 6,7% Mehedinți: 6,5% Ilfov: 6,3% București și Cluj: salarii mari, dar ritm mai lent Datele arată că un nivel salarial ridicat nu se traduce automat în cele mai mari majorări de la un an la altul. Bucureștiul rămâne lider la salariul mediu net, cu 7.631 de lei în aprilie 2026, însă creșterea anuală a fost de 3,9%, apropiată de media națională. Clujul, al doilea județ după nivelul salariilor, a avut una dintre cele mai reduse creșteri din țară: 2%. În schimb, Timișul, aflat pe locul al treilea în clasamentul salariilor, a raportat un avans de 6,7%, aproape dublu față de media națională. Ce indică schimbarea de ritm Față de începutul anului, când patru județe (Giurgiu, Bacău, Hunedoara și Olt) aveau încă salarii medii nete sub nivelul din ianuarie 2025, datele pentru aprilie arată că toate județele au revenit pe creștere. Totuși, diferențele de ritm rămân semnificative, iar tendința sugerată de date este că recuperarea se face mai rapid în unele județe din afara polilor tradiționali de venituri. [...]
Transportul feroviar de pasageri a pierdut 8,8% din volum în primul trimestru din 2026, un semnal de slăbire a cererii care vine în paralel cu o scădere a „parcursului pasagerilor” (distanța totală cumulată parcursă de călători) cu 9,3%, potrivit datelor INS prezentate de Știrile Pro TV . În termeni absoluți, INS indică 14,679 milioane de pasageri care au circulat cu trenul în primele trei luni din 2026, în scădere față de aceeași perioadă din 2025. Din total, 14,625 milioane de pasageri au călătorit pe rute interne, iar 54.000 pe rute internaționale. Ce arată datele despre utilizarea trenului Pe lângă reducerea numărului de pasageri, INS consemnează și o contracție a parcursului pasagerilor cu 9,3% în trimestrul I, ceea ce sugerează atât mai puține călătorii, cât și, posibil, o diminuare a distanțelor medii parcurse (sursa nu detaliază separat această componentă). Mărfurile: volum ușor în jos, dar „parcurs tarifar” în creștere La transportul feroviar de mărfuri, volumul a scăzut cu 0,7% față de trimestrul I din 2025, pe fondul evoluției negative din transportul național. În total, au fost transportate 8,973 milioane tone de mărfuri, din care 78,3% în transport național. În același timp, „parcursul tarifar” al mărfurilor (indicator folosit în statistici pentru a măsura activitatea de transport, în funcție de distanță și cantitate) a crescut cu 2,3%, cu transportul internațional înregistrând cea mai mare creștere, de 16,4%. În structura mărfurilor transportate, ponderi semnificative au avut: cocs și produse rafinate din petrol (26,2%); cărbune și lignit; țiței și gaze naturale (18,7%). Indicatori operaționali: creșteri pe viteză, scăderi pe încărcări în rețeaua CFR INS mai notează o dinamică mixtă a indicatorilor tehnico-economici. Printre creșteri se află viteza medie comercială a trenurilor de marfă (+35,3%) și viteza medie comercială a trenurilor de pasageri (+1,3%). Pe partea negativă, „vagoane încărcate pe rețeaua CFR” a scăzut cu 12,4%, iar parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă a coborât cu 3,1%. Datele sunt atribuite Institutului Național de Statistică, materialul fiind preluat de Știrile Pro TV de la Agerpres . [...]
Huawei și Apple au ajuns aproape la egalitate în vânzările de telefoane din China , potrivit datelor pentru săptămâna 26 (22–28 iunie) publicate de un blogger local și preluate de CNMO , un semnal că lupta pentru vârful pieței se strânge pe termen scurt, în timp ce restul clasamentului rămâne extrem de competitiv. În săptămâna analizată, Huawei a condus cu o cotă de 19,86% din vânzările de telefoane, urmată foarte aproape de Apple, cu 19,70%. Comparativ cu săptămâna 25, Huawei a scăzut de la 20,84% la 19,86%, în timp ce Apple a urcat de la 17,88% la 19,70%, reducând rapid diferența dintre primele două poziții. Cum arată clasamentul pe săptămâna 26 (22–28 iunie) Huawei: 19,86% (locul 1) Apple: 19,70% (locul 2) OPPO: 16,37% (locul 3) OnePlus: 3,52% realme: 0,65% vivo: 15,52% (locul 4) iQOO: 4,66% Xiaomi: 13,96% (locul 5) Honor: 10,85% (locul 6) Datele sunt atribuite bloggerului @智慧芯片案内人, care a publicat distribuția vânzărilor pe branduri pentru piața internă din China. Schimbări față de săptămâna 25: OPPO trece în fața vivo În săptămâna 25, vivo era pe locul 3 cu 16,64%, iar OPPO pe locul 4 cu 16,60%. În săptămâna 26, ambele au scăzut ca pondere, însă OPPO a coborât mai puțin și a urcat pe locul 3, în timp ce vivo a trecut pe 4. Xiaomi a scăzut de la 14,99% la 13,96%, iar Honor a urcat de la 9,48% la 10,85%. Context: comparație cu aceeași perioadă din 2025 Potrivit aceleiași surse citate, față de perioada similară din 2025, Huawei a urcat de pe locul 5 pe locul 1, iar Apple a avansat de pe locul 4 în top 2. OPPO și Honor ar fi rămas pe poziții similare, fără schimbări de clasament. [...]
Benzina s-a scumpit cu 1,6% într-o săptămână în Rusia , iar dieselul cu 2,2%, potrivit datelor săptămânale publicate de Rosstat și citate de Meduza . Mișcarea contează în contextul unui „criză a combustibililor” și al discuțiilor recente despre transparența statisticilor oficiale privind prețurile la produse petroliere. În intervalul 23–29 iunie, creșterile au fost generalizate la nivel național, pe fondul tensiunilor din piață. Publicația The Bell a atras atenția asupra publicării acestor date, notează Meduza. Cât a ajuns să coste benzina La 29 iunie, prețul mediu de consum pentru benzină a fost de 72,38 ruble/litru. Pe sortimente, Rosstat indică: AI-92: 68,76 ruble/litru AI-95: 74,38 ruble/litru AI-98 și peste: 97,15 ruble/litru Diferențe mari între regiuni Cele mai mari scumpiri la benzină au fost raportate în Sevastopol (anexat), unde prețurile au urcat cu 30%. În schimb, în Moscova și regiunea Moscovei, benzina s-a ieftinit, cu 0,7%, respectiv 1,6%, potrivit datelor Rosstat. Context: criza combustibililor și disputa despre publicarea datelor Creșterea prețurilor apare pe fondul unei crize a combustibililor, pe care Meduza o leagă de atacuri cu drone ucrainene asupra unor obiective petroliere din regiuni ale Rusiei. Separat, cu o zi înainte, a devenit cunoscut faptul că guvernul a exclus din Planul federal al lucrărilor statistice publicarea informațiilor despre prețurile de consum la produse petroliere. Jurnaliștii The Bell au presupus că Rosstat ar putea să nu mai publice dinamica prețurilor la combustibili, însă instituția a transmis că va continua publicarea „în volum complet”, motivând că a eliminat poziții care se dublau. Meduza amintește că Rosstat a mai ascuns anterior din statisticile publicate și alte informații de interes public, inclusiv date despre inegalitate. [...]
