Știri
Știri din categoria Statistici
Românii au cheltuit 10 miliarde de euro pe vacanțe în străinătate în 2025, pentru prima dată peste acest prag, în ciuda contextului economic marcat de austeritate și scădere a consumului, arată datele citate de Ziarul Financiar, pe baza statisticilor Băncii Naționale a României. Suma este cu un miliard de euro mai mare decât în 2024 și confirmă că bugetele pentru concedii rămân o prioritate pentru mulți români.
Evoluția din ultimul deceniu arată o schimbare clară de comportament. Dacă în 2015 românii cheltuiau 1,8 miliarde de euro pe vacanțe externe, în 2025 suma a ajuns la 10 miliarde de euro, de aproape șase ori mai mult. Creșterea a fost constantă, chiar și în perioadele cu presiuni economice, ceea ce indică faptul că vacanțele nu mai sunt percepute drept cheltuieli opționale.
Evoluția cheltuielilor pentru vacanțe în afara țării:
În 2025, economia locală a fost afectată de măsuri de reducere a deficitului bugetar, iar nivelul de trai a resimțit presiuni. Cu toate acestea, apetitul pentru călătorii externe nu a scăzut. Datele sugerează că vacanțele au intrat în categoria cheltuielilor considerate necesare, nu de lux.
Pentru industria turismului din afara României, această tendință înseamnă încasări record din partea turiștilor români. Pentru economia locală, însă, suma de 10 miliarde de euro reprezintă ieșiri semnificative de valută, într-un context în care echilibrul balanței externe rămâne o provocare.
Creșterea accelerată a bugetelor pentru vacanțe externe confirmă o schimbare de mentalitate: chiar și în ani dificili, concediul rămâne pe lista de priorități a românilor.
Recomandate
În ianuarie 2026, patru județe au avut salarii medii nete mai mici decât în ianuarie 2025 , potrivit Ziarul Financiar , care a centralizat date ale Institutului Național de Statistică (INS). Scăderile salariale sunt raportate la comparația ianuarie 2026 versus ianuarie 2025 și apar în Giurgiu, Bacău, Hunedoara și Olt, conform informațiilor prezentate de publicație pe baza datelor INS. Cea mai mare diminuare este în județul Olt, unde salariul mediu net este mai mic cu aproximativ 5% față de anul anterior. În context, județul este menționat și între zonele cu creșteri puternice ale numărului de firme care și-au suspendat activitatea în 2024. Județele în care INS indică scăderi ale salariului mediu net (ianuarie 2026 față de ianuarie 2025) sunt: Giurgiu Bacău Hunedoara Olt Pentru Olt, ZF notează și o evoluție separată din zona mediului de afaceri: județul se află printre cele cu cele mai mari creșteri ale numărului de firme care și-au suspendat activitatea în 2024, cu un avans de circa 31%, potrivit datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) citate de publicație. Datele semnalate de INS și puse în context de ZF contează deoarece arată că, deși la nivel național salariile au avut în general o tendință de creștere în ultimii ani, există județe unde dinamica se inversează punctual, ceea ce poate indica presiuni locale în economie și pe piața muncii. [...]
La final de 2025, 15 județe și Bucureștiul au depășit 1.000 de euro net pe lună , potrivit Ziarul Financiar , care a realizat calcule pe baza datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În vârful clasamentului se află Bucureștiul, cu un salariu mediu net de peste 7.700 de lei pe lună. Următoarele poziții sunt ocupate de județele Cluj, Timiș și Sibiu, conform informațiilor prezentate în articol. La nivel național, INS indică o creștere moderată a salariului mediu net între decembrie 2024 și decembrie 2025, de la 5.645 lei la 5.914 lei, ceea ce înseamnă un avans anual de 4,8%. Evoluția agregată ascunde însă diferențe mari între județe, atât ca nivel, cât și ca ritm de creștere. Un exemplu de dinamică peste medie este Clujul, care a avut a treia cea mai mare creștere a salariului mediu net în decembrie 2025 față de decembrie 2024, de aproape 11%, până la puțin peste 7.300 de lei net, potrivit calculelor citate de ZF. În același timp, nu toate județele au urmat trendul de creștere: 11 județe au înregistrat scăderi ale salariului mediu net în decembrie 2025 față de decembrie 2024, iar în Suceava salariile au stagnat, mai notează publicația. Imaginea de ansamblu rămâne una a unei piețe a muncii cu diferențe regionale pronunțate, ZF rezumând situația prin ideea unei „Românii cu două viteze”, în care marile centre economice se detașează de județele mai puțin dezvoltate. [...]
Deficitul comercial al României a coborât la 2,3 miliarde de euro în ianuarie 2026 , cu aproximativ 425 de milioane de euro mai mic decât în aceeași lună a anului trecut, pe fondul scăderii atât a exporturilor, cât și a importurilor, potrivit datelor prezentate de Biziday . Datele arată că economia României a început anul cu un volum mai redus al schimburilor comerciale. În ianuarie 2026, exporturile au totalizat 6,9 miliarde de euro , în scădere cu 4,7% față de ianuarie 2025, în timp ce importurile au ajuns la 9,2 miliarde de euro , cu 7,7% mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut. Reducerea mai accentuată a importurilor a dus la diminuarea deficitului comercial. Deficitul comercial reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor importate și cea a bunurilor exportate. Chiar dacă soldul negativ s-a redus, România continuă să importe mai mult decât exportă. Structura principalelor exporturi ale României Cele mai importante categorii de produse exportate rămân bunurile industriale, în special: mașini și echipamente de transport – peste 45% din totalul exporturilor; produse manufacturate (fier, oțel, metale, cauciuc) – aproximativ 28%; produse textile și alte bunuri industriale . Aceste sectoare reflectă profilul industrial al economiei românești, puternic integrată în lanțurile de producție europene. Ce importă cel mai mult România Structura importurilor este relativ similară cu cea a exporturilor, indicând dependența de componente industriale și produse fabricate în alte state. Principalele categorii sunt: mașini și echipamente de transport – 35,5% din importuri; produse manufacturate – 27,9%; alte bunuri industriale și materii prime. Economiștii urmăresc evoluția deficitului comercial deoarece acesta influențează echilibrul extern al economiei și cursul valutar. O reducere a deficitului poate indica o temperare a consumului sau a activității economice, mai ales atunci când este determinată de scăderea importurilor. [...]
Consumul din România a scăzut cu peste 25% la începutul anului 2026 , potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de organizația IMM România, care avertizează că evoluția reprezintă un semnal de alarmă pentru economia reală. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 25,3% în ianuarie 2026 față de decembrie 2025 . Datele arată o scădere generalizată în toate segmentele principale ale comerțului. Cele mai mari reduceri au fost înregistrate în zona produselor nealimentare, dar declinul s-a resimțit și în sectorul carburanților și al produselor alimentare. Principalele evoluții indicate de statistică: Produse nealimentare: scădere de 27,7% Carburanți pentru autovehicule: scădere de 26,6% Produse alimentare, băuturi și tutun: scădere de 21,5% Reprezentanții mediului de afaceri spun că aceste date reflectă o temperare a cererii în economie. Florin Jianu, președintele IMM România , a declarat că evoluția consumului este un indicator esențial pentru dinamica economică, iar o scădere de asemenea amploare poate afecta direct activitatea companiilor. Potrivit acestuia, reducerea consumului poate avea efecte asupra investițiilor, planurilor de dezvoltare ale firmelor și pieței muncii , deoarece companiile din comerț, producție, logistică și servicii depind direct de nivelul cererii. Organizația antreprenorilor subliniază că mediul de afaceri resimte deja presiuni cauzate de costurile operaționale ridicate, incertitudinile economice și scăderea puterii de cumpărare . În acest context, IMM România solicită autorităților menținerea unui cadru economic predictibil și evitarea unor măsuri fiscale care ar putea reduce și mai mult consumul. Reprezentanții organizației consideră că stimularea investițiilor și stabilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru ca activitatea economică să își revină în lunile următoare. [...]
Rezervele valutare ale României au scăzut în februarie 2026 la 65,023 miliarde euro , de la 65,812 miliarde euro la finalul lunii ianuarie, potrivit Băncii Naționale a României . Evoluția reflectă un volum mai mare al ieșirilor de valută comparativ cu intrările din cursul lunii. În februarie, la BNR s-au înregistrat intrări de 3,574 miliarde euro , provenite în principal din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit și din alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor. În același interval, ieșirile au totalizat 4,363 miliarde euro , generate de ajustarea rezervelor minime obligatorii, plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice în valută – aproximativ 1,259 miliarde euro – precum și plăți din contul Comisiei Europene. Rezerva de aur a României s-a menținut la 103,6 tone. Pe fondul evoluției prețurilor internaționale, valoarea acesteia a ajuns la 14,616 miliarde euro. În ansamblu, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au fost de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 , în scădere față de 80,033 miliarde euro la 31 ianuarie 2026. Pentru luna martie 2026, plățile scadente în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, sunt estimate la aproximativ 638 milioane euro. Seriile cronologice privind rezervele internaționale sunt disponibile în baza de date interactivă a BNR , iar următorul comunicat este programat pentru 1 aprilie 2026, conform calendarului de diseminare publicat de instituție. [...]
Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 8% în 2025 faţă de anul anterior , potrivit datelor publicate de News.ro , care citează Institutul Naţional de Statistică ( INS ). Avansul a fost susţinut în principal de lucrările de reparaţii capitale şi de construcţiile noi, în timp ce segmentul întreţinerii curente a înregistrat un recul. Evoluţia pe întreg anul 2025 Conform INS, ca serie brută, creşterea de 8% a fost determinată de: lucrările de reparaţii capitale: +45,6% lucrările de construcţii noi: +5,5% lucrările de întreţinere şi reparaţii curente: -4,2% Pe tipuri de construcţii, toate marile categorii au fost pe plus: clădiri nerezidenţiale: +13% clădiri rezidenţiale: +11,4% construcţii inginereşti: +4,5% Decembrie 2025 faţă de noiembrie 2025 În ultima lună a anului, volumul lucrărilor a crescut puternic, cu 37,2% ca serie brută. Toate segmentele au contribuit la avans: construcţii noi: +37,7% reparaţii capitale: +36,8% întreţinere şi reparaţii curente: +36% Şi pe obiecte de construcţii s-au consemnat majorări consistente, în special la clădirile nerezidenţiale (+41,7%) şi construcţiile inginereşti (+40,1%). Ca serie ajustată în funcţie de sezonalitate şi numărul de zile lucrătoare, creşterea lunară a fost de 7,2%. Decembrie 2025 faţă de decembrie 2024 Comparativ cu aceeaşi lună din 2024, volumul lucrărilor a crescut cu 5,3% ca serie brută. Reparaţiile capitale au avansat cu 31,1%, iar construcţiile noi cu 2,9%, în timp ce lucrările de întreţinere au scăzut cu 2,7%. Datele ajustate sezonier indică un plus de 3,8% faţă de decembrie 2024. Per ansamblu, 2025 confirmă un an de creştere în sectorul construcţiilor, impulsionat în special de investiţiile în reparaţii majore şi de dinamica segmentului nerezidenţial, în timp ce lucrările curente rămân sub presiune . [...]
