Știri
Știri din categoria Inflație
BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primul trimestru, urmată de o creștere temporară în T2 2026, potrivit Raportului asupra inflației prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu, informează AGERPRES. Documentul, aprobat marți de Consiliul de administrație al BNR, încorporează cele mai recente date disponibile și actualizează traiectoria prognozată a prețurilor.
Conform noii proiecții, rata anuală a inflației își va continua scăderea lentă în primul trimestru din 2026, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere, pe fondul efectelor de bază, al evoluției cotațiilor unor mărfuri și al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Aceste influențe se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
BNR estimează însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu disiparea efectelor directe ale acestor șocuri de ofertă. Ulterior, inflația ar urma să scadă gradual, reintrând în interiorul intervalului țintei de variație de la mijlocul semestrului I 2027.
Banca centrală indică drept factor determinant consolidarea presiunilor dezinflaționiste fundamentale, în special cele generate de deficitul de cerere agregată. Acesta este anticipat să crească până la finalul anului curent, în contextul progresului corecției bugetare, atingând niveluri semnificative, dar mai reduse decât cele estimate anterior.
Raportul prezentat de Mugur Isărescu oferă astfel o imagine a unei traiectorii volatile pe termen scurt, marcată de efecte fiscale și administrative, urmată de o temperare graduală a dinamicii prețurilor începând din a doua parte a anului.
Recomandate
BNR spune că „rotunjirea” în sus a prețurilor după creșterea TVA a împins inflația peste așteptări , potrivit Profit.ro . Banca centrală indică faptul că reacția comercianților la modificarea taxei pe valoarea adăugată a amplificat scumpirile, contribuind la abaterea de la prognoza de inflație. Din perspectiva BNR, nu a fost vorba doar de transferul mecanic al TVA în prețuri, ci și de ajustări suplimentare operate la raft, prin „rotunjiri” care au urcat nivelul final plătit de consumatori. Acest tip de comportament poate face ca efectul unei măsuri fiscale să fie mai puternic decât cel anticipat în scenariile de bază. Mesajul este relevant pentru că arată o sursă de presiune inflaționistă care nu ține strict de costuri sau de cerere, ci de modul în care firmele își stabilesc prețurile în perioade de schimbări fiscale. În astfel de episoade, estimarea traiectoriei inflației devine mai dificilă, iar erorile de prognoză se pot accentua. În contextul politicii monetare, o inflație care depășește prognoza complică calibrul deciziilor BNR , deoarece banca centrală urmărește readucerea inflației pe o traiectorie compatibilă cu ținta sa. Când scumpirile sunt alimentate și de astfel de ajustări comerciale, transmisia măsurilor de temperare a inflației poate fi mai lentă. În perioada următoare, atenția se mută pe cât de repede se estompează efectul inițial al creșterii TVA și dacă dinamica prețurilor revine în linie cu așteptările. Pentru consumatori, concluzia practică este că schimbările de taxe pot produce scumpiri mai mari decât ar rezulta strict din noua cotă, atunci când comercianții adaugă majorări suplimentare prin „rotunjiri” ale prețurilor. [...]
Mugur Isărescu a sugerat că impozitul progresiv ar fi avut un impact mai redus asupra inflației decât majorarea TVA , potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar . Guvernatorul BNR a afirmat că, dintre variantele discutate anul trecut pentru reducerea deficitului bugetar, introducerea cotei progresive nu ar fi generat același efect inflaționist ca creșterea TVA, măsură aleasă în final de Guvern. Potrivit declarațiilor făcute la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, majorarea TVA a fost transferată aproape integral în prețurile de consum, ceea ce a dus inflația aproape de 10%. În ianuarie 2026, rata anuală a rămas la 9,6%, peste estimările inițiale ale BNR, care nu includeau pachetul fiscal în prognoza de la începutul anului 2025. Isărescu a explicat că, la momentul elaborării prognozei, nu era clar ce măsuri fiscale vor fi adoptate. Ulterior, după aprobarea creșterii TVA în vara anului trecut, banca centrală a revizuit estimările. Pentru finalul lui 2026, BNR a ajustat ușor prognoza de inflație, de la 3,7% la 3,9%. Guvernatorul a menționat și recomandările Fondului Monetar Internațional, care ar fi susținut o corecție fiscală prin impozitare progresivă, nu prin majorarea TVA. Declarația readuce în dezbatere o temă sensibilă în mediul politic și economic, mai ales în contextul presiunilor privind reducerea deficitului și menținerea stabilității prețurilor. În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat, potrivit Digi24 , că impozitarea progresivă „nu este de actualitate”, invocând lipsa capacității administrative pentru o astfel de schimbare și contextul bugetar complicat. Mesajul transmis de guvernator pare a fi unul tehnic: modul în care este realizată ajustarea fiscală contează pentru traiectoria inflației. În timp ce TVA afectează rapid prețurile de consum, o modificare a impozitării veniturilor ar avea, potrivit BNR, un impact diferit și mai temperat asupra dinamicii inflației. [...]
BNR avertizează că inflația va urca temporar în martie–iunie 2026, pe fondul scumpirii energiei și combustibililor , chiar dacă rata anuală a coborât la 9,31% în februarie, potrivit Digi24 . Mesajul băncii centrale contează pentru companii și populație prin efectul direct asupra costurilor (energie, transport) și prin riscul ca așteptările inflaționiste să rămână ridicate, ceea ce poate prelungi presiunile asupra prețurilor. Scăderea din februarie (9,31%, de la 9,69% în decembrie 2025) a fost susținută în principal de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale, însă evoluția a fost parțial contrabalansată de scumpiri la combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și unele alimente. De ce se întoarce inflația pe termen scurt În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026 , BNR arată că perspectiva imediată „s-a deteriorat semnificativ”, în principal din cauza energiei. Conform evaluărilor citate, inflația va depăși în perioada martie–iunie 2026 nivelurile prognozate anterior, pe fondul: scumpirii combustibililor, în contextul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor, asociată războiului din Orientul Mijlociu ; unor factori interni, precum expirarea plafonării prețurilor la energia electrică și efectele majorărilor de TVA și accize din 2025. BNR notează că aceste influențe ar urma să depășească efectele favorabile ale noilor mecanisme de stabilire a prețurilor la gaze. Așteptările inflaționiste rămân o problemă Deși inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și cele administrate) și-a oprit ascensiunea și a scăzut ușor la 8,3%, BNR semnalează că așteptările inflaționiste rămân ridicate. După o ușoară scădere la începutul anului, acestea au crescut din nou în martie, iar anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor au revenit aproape de limita superioară a intervalului țintei BNR, ceea ce ridică riscul ca inflația de bază să rămână persistentă. În același timp, puterea de cumpărare a populației „a continuat să se reducă ușor”, pe fondul inflației încă ridicate și al încetinirii creșterii veniturilor. Context economic: încetinire și presiuni pe piețe Minuta descrie și o economie în răcire: activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, iar creșterea anuală a PIB a coborât la 0,2%. BNR anticipează o ușoară redresare la începutul lui 2026, dar cu o probabilă nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I, pe fondul slăbirii investițiilor și al deteriorării contribuției exportului net. Pe piețele financiare, banca centrală indică volatilitate mai mare, fluctuații ample ale randamentelor titlurilor de stat și un curs leu/euro care „a crescut moderat și s-a stabilizat la un nivel ușor mai ridicat”. BNR avertizează că riscurile la adresa cursului rămân semnificative, în contextul volatilității globale, al aversiunii la risc și al „deficitelor gemene” ridicate, subliniind importanța consolidării fiscale pentru reducerea costurilor de finanțare. Ce a decis BNR: dobânda-cheie rămâne la 6,50% În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an. Au fost păstrate și: facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%; facilitatea de depozit la 5,50%; nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută. Pe termen mediu, BNR indică o traiectorie de scădere a inflației la 3,9% la finalul lui 2026 și la 2,9% în 2027, însă cu o balanță a riscurilor înclinată în sus pe termen scurt, în special din cauza energiei. Minuta integrală este disponibilă pe site-ul BNR: BNR . [...]
Inflația anuală din România a rămas peste 9% pentru a șaptea lună consecutivă , ajungând la 9,31% în februarie 2026 față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și citate de HotNews . Evoluția ridicată a prețurilor vine într-un context economic complicat, în care tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu riscă să alimenteze noi scumpiri. Potrivit datelor oficiale, serviciile au înregistrat cele mai mari creșteri de preț , de 11,37% într-un an. În aceeași perioadă, prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 9,41%, iar cele ale alimentelor cu 7,89%. Scumpiri semnificative la alimente În sectorul alimentar, mai multe produse au înregistrat creșteri importante de preț: Produs Creștere anuală Cafea +25,82% Fructe proaspete +16,12% Ouă +14,33% Produse din zahăr și miere +13,55% Carne de bovine +11,79% Pâine +10,12% Au existat și câteva ieftiniri: cartofii s-au ieftinit cu 11,82%, iar făina cu 2,29%. Serviciile și energia trag inflația în sus În zona serviciilor, unele dintre cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la: bilete CFR – +24,40%; apă, canal și salubritate – +17,21%; servicii de igienă și cosmetică – +15,94%; reparații auto – +14,90%. În același timp, energia electrică s-a scumpit cu aproape 57% , după eliminarea schemei de plafonare a prețurilor, devenind una dintre principalele surse de presiune asupra inflației. Războiul din Orientul Mijlociu complică prognozele Banca Națională a României estima anterior o inflație de aproximativ 3,9% la finalul anului 2026, însă conflictul din Orientul Mijlociu ar putea schimba radical această prognoză. Economistul-șef al BRD, Florian Libocor , estimează că războiul din Iran ar putea adăuga între 0,4 și 3 puncte procentuale la inflație , în funcție de evoluția prețurilor energiei. Principalele scenarii analizate sunt: scenariu moderat: petrolul crește cu 10–15%, gazele cu 15–20%, iar inflația ar urca cu aproximativ 0,4–0,6 puncte procentuale; tensiuni prelungite: petrolul ar putea crește cu până la 35%, iar gazele cu 50%, ceea ce ar adăuga până la 1,4 puncte procentuale la inflație; escaladare severă: petrolul ar putea urca cu până la 85%, caz în care inflația ar crește cu 2–3 puncte procentuale. În acest context, unele bănci estimează că inflația medie din 2026 ar putea ajunge la aproximativ 7,6% , peste nivelul de 6,5% prevăzut în proiectul de buget. [...]
Inflația a coborât la 9,6% în ianuarie 2026, dar scumpirile nu se opresc , iar o reducere vizibilă a ritmului de creștere a prețurilor ar putea apărea abia în a doua parte a anului, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Datele Institutului Național de Statistică arată o scădere ușoară față de decembrie 2025, când rata anuală a fost 9,7%. Economiștii avertizează însă că efectul de bază și scumpirile acumulate anul trecut mențin presiunea asupra prețurilor. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, susține că o inflație apropiată de ținta de 4% estimată de BNR ar putea fi atinsă cel mult la finalul anului. Până în vară, rata anuală va rămâne ridicată, urmând ca abia din iulie-august să se observe o ajustare mai consistentă. Energia rămâne principalul motor al scumpirilor Potrivit INS: mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025; serviciile au înregistrat o creștere anuală de 11,59%; energia electrică s-a scumpit cu peste 59%; alimentele au crescut, în medie, cu 7,86%. Economiștii arată că liberalizarea pieței de energie și factori externi, precum evoluțiile de pe piața gazelor, au întârziat o eventuală ieftinire. În plus, unele produse pot avea scumpiri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este sub 10%, deoarece indicele reprezintă o medie. Puterea de cumpărare, sub presiune Adrian Negrescu atrage atenția că peste jumătate din veniturile multor români merg deja către cheltuieli de bază – alimente și utilități – în condițiile în care salariile și pensiile au fost înghețate în 2026. El estimează că, din a doua parte a anului, inflația ar putea coborî spre 5-5,5%, pe fondul efectului de bază generat de scumpirile la energie din 2025. Totuși, o rată mai mică a inflației nu înseamnă ieftiniri, ci doar o creștere mai lentă a prețurilor. Concluzia economiștilor este că economia traversează o perioadă de ajustare, în care atât populația, cât și companiile vor resimți în continuare presiunea costurilor ridicate. [...]
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie, iar scumpirile sunt împinse în principal de tarife și servicii controlate de stat , nu doar de efectele războiului din Iran , potrivit datelor INS și explicațiilor oferite de economistul Cristian Păun , citate de Digi24 . INS arată că rata anuală a inflației a crescut la 9,9% în martie 2026, de la 9,31% în februarie. Pe termen scurt, indicele prețurilor de consum din martie față de februarie a fost 100,78%, iar inflația de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 2,3%. Rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) față de precedentele 12 luni a fost 8,5%. Unde se văd scumpirile: energie, transport și utilități În structura scumpirilor, datele prezentate indică presiuni puternice în zona prețurilor reglementate și a serviciilor: energie electrică : peste 57% față de anul trecut (cea mai mare creștere menționată); bilete de tren : creștere de peste 24 de puncte procentuale; apă, canal și salubrizare : creștere de peste 15%; igienă și cosmetică (servicii, inclusiv saloane) : peste 14%; la alimente, sunt menționate creșteri mari la cafea, ouă și fructe proaspete , cu peste 14% la cafea și cacao. Acestea sunt primele date pentru martie, după debutul conflictului din Orientul Mijlociu, însă explicația dominantă, în lectura economistului citat, ține de factori interni. „Problema vine din interior”: monopoluri, deficit și lipsa concurenței Cristian Păun spune că războiul din Iran contează, dar „cea mai mare parte” a inflației este generată în România, prin scumpiri la produse și servicii reglementate și prin tarife unde statul are control semnificativ sau poziții de monopol. „În această inflație regăsim creșteri de prețuri la foarte multe produse reglementate, foarte multe servicii pe care le oferă statul, de la salubritate, apă, canal, energie electrică (...) vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol în principal și unde nu prea există concurență sau alternative foarte bine dezvoltate (...)”, a spus Păun. În plus, economistul pune accent pe deficitul bugetar ca problemă structurală: statul se împrumută „câteva zeci de miliarde de euro”, bani care ajung preponderent în consum, în timp ce producția internă nu ține pasul, ceea ce alimentează inflația. Ce urmează: riscuri din politică și sezonalitate la alimente Păun avertizează că puseul inflaționist continuă și că România ar putea resimți inflația mai mult decât alte țări din cauza problemelor structurale, în special deficitul. El adaugă și un risc politic: instabilitatea, în contextul în care PSD urmează să decidă „în câteva zile” dacă rămâne sau nu la guvernare, ar putea amplifica tensiunile macroeconomice. Pe partea de alimente, economistul notează că încă nu este sezonul pentru fructe și legume din producția internă, ceea ce poate menține presiunea pe prețuri, cu o posibilă temperare dacă anul agricol va fi bun și nu apar episoade de temperaturi sub 0 grade care să afecteze culturile. [...]
