Știri din categoria Inflație

Acasă/Știri/Inflație/Mugur Isărescu prezintă noua prognoză -...

Mugur Isărescu prezintă noua prognoză - inflația urcă în primăvară, apoi scade abrupt

Mugur Isărescu discută despre prognoza inflației la BNR.

BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primul trimestru, urmată de o creștere temporară în T2 2026, potrivit Raportului asupra inflației prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu, informează AGERPRES. Documentul, aprobat marți de Consiliul de administrație al BNR, încorporează cele mai recente date disponibile și actualizează traiectoria prognozată a prețurilor.

Conform noii proiecții, rata anuală a inflației își va continua scăderea lentă în primul trimestru din 2026, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere, pe fondul efectelor de bază, al evoluției cotațiilor unor mărfuri și al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Aceste influențe se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

BNR estimează însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu disiparea efectelor directe ale acestor șocuri de ofertă. Ulterior, inflația ar urma să scadă gradual, reintrând în interiorul intervalului țintei de variație de la mijlocul semestrului I 2027.

Banca centrală indică drept factor determinant consolidarea presiunilor dezinflaționiste fundamentale, în special cele generate de deficitul de cerere agregată. Acesta este anticipat să crească până la finalul anului curent, în contextul progresului corecției bugetare, atingând niveluri semnificative, dar mai reduse decât cele estimate anterior.

Raportul prezentat de Mugur Isărescu oferă astfel o imagine a unei traiectorii volatile pe termen scurt, marcată de efecte fiscale și administrative, urmată de o temperare graduală a dinamicii prețurilor începând din a doua parte a anului.

Tag-uri:energie electricainflatieraport inflatietvamugur isarescubnrpolitica monetara
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăagerpres.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Monedele sunt analizate cu lupa, simbolizând inflația și prețurile în creștere.
Inflație16 feb. 2026

Scădere marginală a inflației în ianuarie 2026 - Energia menține presiunea asupra prețurilor

Inflația a coborât la 9,6% în ianuarie 2026, dar scumpirile nu se opresc , iar o reducere vizibilă a ritmului de creștere a prețurilor ar putea apărea abia în a doua parte a anului, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Datele Institutului Național de Statistică arată o scădere ușoară față de decembrie 2025, când rata anuală a fost 9,7%. Economiștii avertizează însă că efectul de bază și scumpirile acumulate anul trecut mențin presiunea asupra prețurilor. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, susține că o inflație apropiată de ținta de 4% estimată de BNR ar putea fi atinsă cel mult la finalul anului. Până în vară, rata anuală va rămâne ridicată, urmând ca abia din iulie-august să se observe o ajustare mai consistentă. Energia rămâne principalul motor al scumpirilor Potrivit INS: mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025; serviciile au înregistrat o creștere anuală de 11,59%; energia electrică s-a scumpit cu peste 59%; alimentele au crescut, în medie, cu 7,86%. Economiștii arată că liberalizarea pieței de energie și factori externi, precum evoluțiile de pe piața gazelor, au întârziat o eventuală ieftinire. În plus, unele produse pot avea scumpiri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este sub 10%, deoarece indicele reprezintă o medie. Puterea de cumpărare, sub presiune Adrian Negrescu atrage atenția că peste jumătate din veniturile multor români merg deja către cheltuieli de bază – alimente și utilități – în condițiile în care salariile și pensiile au fost înghețate în 2026. El estimează că, din a doua parte a anului, inflația ar putea coborî spre 5-5,5%, pe fondul efectului de bază generat de scumpirile la energie din 2025. Totuși, o rată mai mică a inflației nu înseamnă ieftiniri, ci doar o creștere mai lentă a prețurilor. Concluzia economiștilor este că economia traversează o perioadă de ajustare, în care atât populația, cât și companiile vor resimți în continuare presiunea costurilor ridicate. [...]

Coș de cumpărături plin cu produse diverse și monede de aur în fundal.
Inflație14 ian. 2026

Inflația din România a încheiat 2025 la 9,7% - încă un an peste ținta BNR

Inflația a încheiat 2025 la 9,7%, al cincilea an consecutiv peste ținta BNR - un nivel dublu față de cel din vară, în ciuda unei ușoare temperări lunare în decembrie, când creșterea prețurilor a fost de doar 0,22%, cea mai redusă din ultimele opt luni. Situația reflectă o combinație de factori: eliminarea plafoanelor de preț la energie , majorări de TVA și accize , dar și o economie în răcire, cu consum stagnant pe final de an, transmite Profit.ro . Evoluția inflației lunare și rata anuală Graficul inflației lunare arată o reducere treptată a ritmului de creștere a prețurilor în a doua parte a anului 2025, dar nivelurile rămân departe de perioada de stabilitate din anii 2015–2019. În paralel, rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la 6,5% de BNR din august 2024, un nivel ridicat comparativ cu alte țări din regiune, într-un efort de a ancora inflația. Cum au evoluat prețurile pe categorii Conform datelor INS , în 2025, prețurile de consum au crescut, în medie, cu 7,32% , cu diferențe majore între categoriile de produse și servicii: Alimente: +7,75% Mărfuri nealimentare: +10,48% Servicii: +11% În continuare, prezentăm o selecție a produselor și serviciilor cu cele mai mari scumpiri și cele mai relevante modificări de preț : Categorie Creștere (%) față de dec. 2024 Energie electrică +61,57% Bilete avion +17,99% Cafea +23,62% Carne de vită +11,80% Fructe proaspete +12,99% Restaurante, cafenele, cantine +14,21% Îngrijire medicală +13,96% Apă, canal, salubritate +13,66% Igienă și cosmetică +17,57% Cazare în hoteluri +10,58% Lapte de vacă +11,96% Zahăr -0,45% Cartofi -10,99% Fasole, leguminoase -4,10% Făină și mălai -0,40% Combustibili -1,19% Scăderile de preț au fost influențate în principal de un an agricol bun , în special la legume și cereale, dar nu au fost suficiente pentru a compensa creșterile majore din zona energiei și a serviciilor . Dobânzile și inflația: o ecuație complicată A doua diagramă relevă clar cum rata inflației a depășit constant ținta BNR (1,5–3,5%) începând cu 2021. Deși banca centrală a reacționat cu majorări de dobândă în 2022 și 2023, inflația nu a putut fi readusă în intervalul țintă, iar în 2025 s-a menținut aproape de 10%. Analiștii speră că în 2026, în contextul unui efect statistic favorabil și al unei cereri mai slabe, presiunile inflaționiste vor scădea, permițând o eventuală relaxare a politicii monetare . Totuși, persistă riscuri majore: eliminarea plafonului de preț la gazele naturale și posibila renunțare la plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază ar putea reaprinde spirala prețurilor . PE SCURT 2025 a fost încă un an dificil pentru stabilitatea prețurilor în România. Deși dinamica lunară a inflației a dat semne de temperare pe final de an, fundamentele rămân fragile, iar BNR pare din nou în situația de a rata ținta pentru al șaselea an consecutiv . Evoluția din 2026 va depinde în mare măsură de politicile fiscale, de comportamentul prețurilor administrate și de relansarea consumului intern. [...]

Florin Barbu discută despre măsuri economice pentru plafonarea adaosului comercial.
Inflație16 feb. 2026

Plafonare automată a adaosului comercial la 20% dacă inflația depășește 5%, propune Florin Barbu

Florin Barbu propune plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate alimentele, atunci când inflația depășește 5% , potrivit declarațiilor făcute de ministrul Agriculturii într-un interviu difuzat de Antena 3 CNN . Măsura ar urma să fie inclusă într-un act normativ prezentat săptămâna viitoare. Ministrul a avertizat că puterea de cumpărare a românilor a scăzut semnificativ, iar consumul de alimente s-ar fi redus cu aproape 30%. În opinia sa, această scădere afectează direct unitățile mari de procesare, care funcționează continuu și depind de volume ridicate pentru a rămâne profitabile. „Când aceste unități de procesare nu realizează volumele necesare, merg în pierdere”, a declarat Florin Barbu, subliniind că lipsa comenzilor suficiente pune presiune pe întreaga industrie alimentară. Cum ar funcționa mecanismul propus Schema anunțată de ministru prevede un mecanism automat, corelat cu nivelul inflației: Nivelul inflației Regim aplicat adaosului comercial Peste 5% Plafonare la maximum 20% pentru toate produsele agroalimentare Sub 5% Piață liberă, fără plafonare Florin Barbu a susținut că noul mecanism nu reprezintă o intervenție directă în piață, ci o intervenție „asupra inflației”. El a argumentat că plafonarea anterioară aplicată doar produselor de bază a dus la transferul adaosurilor comerciale către alte categorii alimentare. În prezent, inflația este estimată de ministru la aproximativ 10%, ceea ce ar declanșa automat aplicarea plafonării, dacă proiectul va fi adoptat. Context economic Măsura vine într-un moment în care: inflația rămâne la niveluri ridicate; consumul alimentar scade; industria de procesare reclamă pierderi generate de reducerea volumelor vândute. Propunerea urmează să fie prezentată oficial în cadrul Guvernului, iar dacă va primi aviz favorabil, ar putea extinde plafonarea la toate produsele agroalimentare, nu doar la cele de bază, așa cum s-a aplicat în etapele anterioare. [...]

Flacără de gaz pe un aragaz, cu o chibrit aprins în prim-plan.
Inflație11 feb. 2026

Liberalizarea pieței gazelor intră în dezbatere la nivel guvernamental - BNR cere prudență în calendarul de aplicare

BNR avertizează că liberalizarea gazelor poate împinge inflația peste 10% , potrivit HotNews.ro , în condițiile în care piața ar urma să fie liberalizată la 1 aprilie 2026, iar nivelul actual al inflației rămâne ridicat. În paralel, premierul Ilie Bolojan a propus amânarea cu un an a liberalizării, până în 2027, însă banca centrală subliniază că riscul depinde de prețul gazului în momentul eliminării plafonării. Contextul este o inflație care a atins un vârf de 9,9% în august și a început să coboare spre finalul lui 2025, pe fondul așteptărilor de „dezinflație” (scăderea treptată a ritmului de creștere a prețurilor). BNR atrage însă atenția că liberalizarea gazelor poate întrerupe această tendință, printr-un șoc de preț transmis rapid în coșul de consum și, indirect, în costurile firmelor. Cristian Popa , membru în Consiliul de Administrație al BNR, avertiza încă din decembrie că momentul liberalizării este esențial pentru traiectoria inflației, chiar dacă revenirea la o piață cu intervenție mai redusă a statului este, în principiu, un obiectiv pozitiv. „Este de salutat că revenim la o piață unde statul este mai puțin implicat în sectorul privat, însă timingul contează” Întrebată dacă evaluarea rămâne valabilă, BNR a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dan Suciu, că riscul este „real” și depinde de prețul gazului la data liberalizării. Mesajul băncii centrale este că, atunci când inflația anuală este aproape de 9%, trecerea în teritoriu de două cifre nu este un scenariu greu de atins, dacă liberalizarea produce scumpiri semnificative. Un reper invocat de BNR este experiența recentă din energie electrică: eliminarea plafoanelor la curent din iulie 2025 „a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflației”, potrivit lui Dan Suciu. În plus, banca centrală indică riscuri pe termen scurt dinspre ofertă (adică dinspre costuri și prețuri administrate), inclusiv prin efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei și prin incertitudinile legate de alimente și gaze naturale. În Raportul asupra inflației din noiembrie 2025, BNR nota că liberalizarea pieței gazelor naturale, odată cu expirarea schemei de plafonare prevăzută pentru aprilie 2026, „ar putea genera presiuni inflaționiste importante”, iar amploarea lor va depinde de condițiile de pe piețele internaționale de energie la acel moment. Cu alte cuvinte, chiar dacă decizia este internă, efectul final asupra prețurilor din România este legat de cotațiile externe și de nivelul la care se va forma prețul după ridicarea plafonului. Din informațiile prezentate în articol, principalele puncte care leagă liberalizarea gazelor de inflație sunt: momentul liberalizării (1 aprilie 2026 versus o eventuală amânare) și riscul de a „împinge” inflația în sus; nivelul prețului gazului în ziua liberalizării, determinant pentru șocul inițial de preț; efectele directe în inflație (prin facturi) și cele indirecte (prin costuri în economie); precedentul din energia electrică, unde eliminarea plafonării a adăugat 2,3 puncte procentuale la inflația anuală; incertitudinile pe termen scurt privind alimentele și energia, care pot amplifica presiunile. Pe de altă parte, Consiliul Concurenței are o evaluare mai puțin alarmistă privind riscul unei „explozii” a prețurilor: vicepreședintele Dan Pascu a declarat că, din analizele instituției și din ofertele celor mai mari furnizori, nu a rezultat un pericol iminent și serios, iar prețurile ar fi fost „în jurul valorii prețului de acum din piață”. În această abordare, protecția ar trebui concentrată pe consumatorii vulnerabili, prin măsuri țintite, nu prin plafonări generalizate. Pentru inflație, miza imediată este dacă liberalizarea din aprilie 2026 ar produce o scumpire suficient de mare încât să inverseze dezinflația anticipată de BNR și să ducă rata anuală peste pragul de 10%. Amânarea propusă de Guvern ar putea muta riscul în timp, însă, potrivit băncii centrale, nu îl elimină automat: diferența o face nivelul prețurilor la gaze și contextul de pe piețele internaționale în momentul în care plafonarea va fi retrasă efectiv. [...]

Dan Suciu discută despre prognozele BNR privind inflația în România.
Inflație31 ian. 2026

Estimările BNR indică o scădere a inflației spre 4% în semestrul al doilea - condiție pentru ieftiniri reale la raft

BNR anticipează o scădere mai puternică a inflației în a doua jumătate a anului , potrivit Cotidianul , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu . Mesajul-cheie din previziunile BNR este că dezinflația (încetinirea ritmului de creștere a prețurilor) ar urma să se accelereze după un început de an cu variații relativ mici. În termeni practici, banca centrală vede o primă jumătate de an cu o coborâre lentă a inflației, urmată de o reducere mai pronunțată în a doua parte a anului. Suciu a indicat că, în primele șase luni, dinamica ar putea rămâne apropiată de cea recentă, cu oscilații limitate, înainte ca scenariul BNR să arate o apropiere de un nivel mult mai redus spre final de an. „Va fi o scădere mai lentă a inflaţiei în primele 6 luni. Probabil că nu va fi cu mult diferită faţă de ultimele luni atunci când au fost variaţii mici legate de inflaţie, între 10 şi 9 procente, creştere anualizată. În partea a doua a anului ne aşteptăm să avem o scădere mai puternică a inflaţiei, spre 4%, aşa arăta ultimul nostru raport”, a afirmat Dan Suciu. Pentru consumatori, o inflație în scădere înseamnă, în primul rând, un cadru mai favorabil pentru ieftiniri, dar nu o garanție că prețurile de la raft se reduc imediat. Textul subliniază explicit această diferență: scăderea inflației indică temperarea scumpirilor, iar eventualele ieftiniri tind să apară cu întârziere, după câteva luni sau trimestre, mai ales la produse de consum și energie, dacă tendința dezinflaționistă se menține. În același timp, BNR semnalează existența unor riscuri care pot influența traiectoria economică și, implicit, evoluția prețurilor. Dan Suciu a indicat drept principal risc lipsa stabilității guvernamentale, idee pe care a formulat-o într-o declarație acordată postului Antena 3 CNN , conform relatării din articol. [...]

Oameni jucând cărți pe o masă de poker, cu fise colorate în jur.
Inflație17 feb. 2026

Românii cheltuiesc peste 18 miliarde de lei pe jocuri de noroc - INS include pentru prima dată loto și pariurile în calculul inflației

Românii au cheltuit peste 18 miliarde de lei pe jocuri de noroc, iar aceste sume intră acum în calculul inflației , potrivit Știrile ProTV . Pentru prima dată, Institutul Național de Statistică a inclus biletele la loto și pariurile sportive în coșul de consum folosit la calcularea ratei inflației, care în ianuarie 2026 a fost de 9,6%. Prețul biletelor la loto și al pariurilor a crescut cu 2,6% față de finalul anului trecut. Doar la ultima extragere Loto, românii au cheltuit aproximativ 12 milioane de lei, fiind jucate peste un milion de bilete. Datele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc arată că, anul trecut, s-au cheltuit: 11,5 miliarde de lei pe jocuri online; aproape 5,8 miliarde de lei pe aparate tip slot-machine; 915 milioane de lei pe pariuri sportive. Numai în prima jumătate a anului 2025, cheltuielile au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul bugetului cumulat al Ministerului Justiției și Ministerului Culturii. Economistul Adrian Asoltanie explică fenomenul prin combinația dintre sărăcie și lipsa educației financiare, care alimentează speranța unui câștig rapid. „De cele mai multe ori banii jucați sunt bani absolut necesari”, afirmă acesta, avertizând că sunt riscate sume destinate chiriei sau facturilor. România generează 3,1% din totalul global al sumelor jucate online, deși economia sa reprezintă doar 0,33% din economia mondială. Proporția indică o participare de aproape zece ori mai mare la jocurile de noroc decât la crearea de valoare economică. Includerea acestor cheltuieli în coșul de consum reflectă amploarea fenomenului și impactul său asupra bugetelor gospodăriilor, în special în rândul celor cu venituri reduse. [...]