Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Inflația ar putea coborî la 4% până la finalul lui 2026, iar primele efecte ale măsurilor fiscale și administrative ar urma să apară de la jumătatea anului, a declarat premierul Ilie Bolojan într-un interviu la TVR 1. Șeful Guvernului a explicat că pachetul pentru administrație și cel de relansare economică vor fi adoptate la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizului CES, iar bugetul ar putea fi trimis Parlamentului spre finalul săptămânii viitoare.
Premierul a detaliat principalele direcții ale reformei:
Ilie Bolojan a susținut că România nu poate corecta deficitele și împrumuturile acumulate fără reducerea cheltuielilor și creșterea investițiilor. Ținta asumată este un deficit de aproximativ 3% din PIB în 2030. În ceea ce privește reforma pensiilor magistraților, aflată din nou pe agenda Curții Constituționale, premierul a avertizat că o nouă amânare ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din cererea de plată către Comisia Europeană.
În plan politic, șeful Executivului a transmis că nu va susține măsuri fără acoperire bugetară și a insistat că stabilitatea și predictibilitatea sunt esențiale pentru a evita creșterea dobânzilor și pentru a menține finanțarea investițiilor.
Guvernul mizează pe o scădere treptată a inflației în lunile următoare și pe consolidarea bugetară prin reforme structurale, într-un context economic și social tensionat la începutul anului 2026.
Recomandate
Deficitul bugetar pe primele cinci luni a scăzut cu peste 40%, dar Guvernul avertizează că disciplina fiscală trebuie menținută potrivit Ziarul Financiar , care relatează reacția premierului interimar Ilie Bolojan la datele de execuție bugetară . Execuția bugetară pentru ianuarie–mai 2026 indică un deficit de 36 de miliarde de lei, în scădere de la 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Ilie Bolojan afirmă că reducerea, de peste 28 de miliarde de lei, reprezintă „prima corecție serioasă” după ani în care cheltuielile statului au crescut „mult peste ceea ce producem”, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce înseamnă scăderea deficitului în termeni de costuri viitoare Premierul interimar leagă consolidarea bugetară de capacitatea statului de a reduce presiunea dobânzilor plătite la datorie în anii următori, astfel încât resursele publice să fie direcționate către modernizare, nu către finanțarea deficitului. În același timp, el avertizează că ajustarea poate avea efecte neplăcute pe termen scurt, comparând corecția cu un tratament medical: „Ca să-ţi fie bine şi să te însănătoşeşti, în prima etapă a tratamentului poate să-ţi fie mai rău. Este calea spre însănătoşire”. Riscul politic: revenirea la „populism, clientelism și risipă” Mesajul lui Bolojan pune accent pe continuitatea măsurilor de disciplină fiscală și pe riscul ca derapajele să reapară. În formularea sa, „boala” se poate întoarce dacă politicile publice revin la cheltuieli neacoperite de venituri: „Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul şi risipa ne pot readuce cu spatele la zid”. Pentru mediul de afaceri, miza imediată este dacă această corecție a deficitului se consolidează în a doua parte a anului, astfel încât să reducă presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile de împrumut din economie. În material nu sunt detaliate măsurile concrete care au dus la scăderea deficitului sau pașii următori ai Guvernului. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni din 2026 a scăzut cu peste 40% , până la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de News . Mesajul vine în contextul presiunii pe finanțele publice și al costurilor ridicate cu dobânzile , iar Bolojan descrie evoluția drept „prima corecție serioasă” după ani de creștere a cheltuielilor peste ritmul economiei. Premierul interimar afirmă că reducerea este de „peste 28 de miliarde de lei” și susține că ajustarea „nu mai putea fi evitată”, interpretând datele drept un semn că statul începe să cheltuiască „mai aproape de ceea ce își permite”. Ce spune Guvernul despre semnificația scăderii deficitului În postarea citată, Bolojan compară corecția deficitului cu un tratament medical, sugerând că efectele inițiale pot fi neplăcute, dar necesare pentru stabilizare. „Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire.” De ce contează: spațiu bugetar și costuri cu dobânzile Bolojan leagă menținerea acestei traiectorii de posibilitatea ca, în anii următori, România să direcționeze mai multe resurse către „dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune”, în loc să plătească „zeci de miliarde” pe dobânzi. Totodată, avertizează că echilibrul poate fi pierdut dacă reapar derapaje de cheltuieli, indicând drept riscuri „populismul, clientelismul și risipa”, care „ne pot readuce cu spatele la zid”. [...]
Creșterea veniturilor din iunie riscă să fie „mâncată” de accelerarea cheltuielilor , care au urcat cu 13,3% față de iunie 2025, semnalând că a doua parte a anului poate pune presiune pe deficit, chiar dacă încasările au avut o lună peste așteptări, potrivit Ziarul Financiar . În iunie, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 15,8% față de aceeași lună din 2025, peste ritmul din primele șase luni (10,3% an/an) și mult peste inflația de 10,4% menționată pentru intervalul de șase luni. Motorul a fost zona fiscală: veniturile fiscale au avansat cu 20% în iunie, în timp ce veniturile nefiscale au scăzut cu 7,8%, pe fondul unui efect de bază (în 2025 existaseră sume extraordinare din ajutoare de stat recuperate după pandemie, care nu s-au mai regăsit în 2026). Cea mai mare contribuție la saltul din iunie a venit din TVA, impozitul pe profit și fondurile europene (structurale și PNRR ). Încasările din TVA au urcat cu 36,6% (față de +25% la șase luni), cele din impozitul pe profit cu 19,4% (față de +10% la șase luni), iar accizele cu 14,7% (față de +5,9% la șase luni). Doar din TVA, plusul din iunie față de iunie 2025 a fost de 3,7 mld. lei, iar din accize de 500 mil. lei. Publicația notează însă că ritmul TVA ar urma să încetinească din august, când dispare efectul de bază al majorării TVA din august anul trecut, care încă susține comparațiile anuale din prezent. Cheltuielile accelerează: semnal de presiune pe a doua parte a anului După luni în care cheltuielile au venit cu scăderi, în iunie acestea au crescut cu 13,3% față de iunie 2025, în timp ce pe primele șase luni creșterea a fost de doar 0,8% an/an. În același timp, deficitul bugetar la șase luni este descris ca „mulțumitor”, la 2% din PIB. În interiorul cheltuielilor, două mișcări ies în evidență: Cheltuielile de personal au continuat să scadă: -4,1% în iunie (și -3,9% pe primele șase luni). Cheltuielile de capital (investițiile statului) au trecut pe plus în iunie: +21% an/an, după ce la nivelul primului semestru erau încă în scădere cu 23%. În iunie, cheltuielile de investiții (din buget și din fonduri UE) au fost cu 5,4 mld. lei peste nivelul din iunie 2025, ajungând la 15,5 mld. lei. Pe primele șase luni, investițiile (buget + fonduri europene) au totalizat 60 mld. lei, cu 10 mld. lei peste primele șase luni din 2025, adică un plus de 20%. Ce se vede în structură și la ce să ne așteptăm Execuția de la jumătatea anului arată o îmbunătățire punctuală a veniturilor în iunie, dar și începutul unei faze în care cheltuielile cresc mai repede, inclusiv pe fondul grăbirii investițiilor și al nevoii de cofinanțare națională pentru proiecte. În plus, presiunea de final de PNRR (menționată ca fiind la finele lui august) împinge administrația să accelereze lucrările, mai ales în infrastructura mare (autostrăzi, căi ferate). Pe partea de venituri, apare și un semnal de slăbiciune: în iunie, veniturile din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 2,2% față de iunie 2025, după ce pe primele șase luni erau încă pe plus cu 11%. Ministerul Finanțelor nu a oferit o explicație, iar analiza indică drept posibil factor reducerea unor venituri în sistemul bugetar (de exemplu, prime de vacanță), care ar diminua și baza de impozitare. [...]
Evaluarea Fitch de la finalul săptămânii pune presiune pe costurile de finanțare ale României , iar o eventuală retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”) ar putea complica accesul statului la împrumuturi și ar scumpi creditarea, pe fondul unui deficit bugetar încă sensibil. Potrivit Agerpres , președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că speră ca România să nu fie retrogradată după evaluarea agenției de rating Fitch programată la sfârșitul acestei săptămâni. Kelemen Hunor a afirmat, într-o intervenție la Digi24, că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , ar avea „toate argumentele” pentru a explica agenției de rating că România nu ar trebui încadrată la „junk”. „Eu sper că nu vom trece în junk. Eu sper că Alex Nazare are toate argumentele și are și capacitatea intelectuală și profesională de a explica celor de la Fitch că nu suntem în categoria și nu trebuie să fim în categoria junk.” Ce invocă UDMR în discuția despre rating: deficitul și contextul regional Liderul UDMR susține că România și-a menținut angajamentele privind reducerea deficitului, în pofida „instabilității politice” din acest an, și că nu ar exista un element care să fie perceput de finanțatori și investitori drept „o catastrofă”. În același timp, el a indicat că evaluatorii ar urma să ia în calcul și evoluțiile din regiune, inclusiv situația din proximitatea României și din Orientul Mijlociu, care pot influența percepția de risc. „Deficitul îl reducem, deci din acest punct de vedere nu avem probleme (...) Noi în acest an nu am cheltuit peste limitele prevăzute și suntem într-un grafic acceptabil.” De ce contează pentru buget și datorie În termeni practici, o retrogradare la „junk” (rating nerecomandat investițiilor) ar însemna, de regulă, o percepție mai ridicată de risc și, implicit, condiții mai dure de finanțare pentru stat, într-un moment în care România are nevoie de acces constant la piețele de capital pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei. Agerpres nu oferă în material detalii despre scenariile Fitch sau despre nivelul actual al ratingului, astfel că impactul exact al evaluării nu poate fi cuantificat pe baza acestei surse. [...]
Fitch condiționează menținerea ratingului de investiții de respectarea deficitului și de banii din PNRR , iar pierderea fondurilor europene ar putea forța Guvernul să aleagă între tăieri de investiții și reduceri de cheltuieli, inclusiv la personal, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Agenția urmează să anunțe ratingul de țară al României pe 31 iulie, într-o evaluare considerată esențială pentru credibilitatea statului în fața investitorilor. La Ministerul Finanțelor a avut loc o nouă rundă de discuții tehnice între reprezentanții Guvernului și experții Fitch, în care autoritățile au prezentat rezultatele bugetare din prima parte a anului și măsurile de consolidare fiscală, reformele și investițiile asumate. Conform surselor citate, stafful tehnic al Fitch s-a arătat „foarte preocupat” de riscul pierderii banilor din PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ), pe fondul întârzierii reformelor negociate cu Comisia Europeană. Miza PNRR: 6,5 miliarde euro și ținta de deficit de 6,2% Potrivit surselor din discuții, Fitch consideră că îndeplinirea la timp a jaloanelor din PNRR este esențială atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar. Agenția ar insista asupra respectării țintei de deficit de 6,2% asumată de Guvern pentru acest an, mai notează sursa. În același timp, experții ar fi avertizat că, dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lunii legile necesare pentru jaloanele PNRR, România riscă să piardă aproximativ 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei), din care: aproape 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) granturi; 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) împrumuturi. Ce ajustări ar putea urma dacă se pierd fondurile europene Mesajul atribuit experților Fitch este că pierderea fondurilor din PNRR ar reduce „drastic” spațiul de manevră al Guvernului. În lipsa acestor bani, respectarea țintei de deficit ar putea deveni posibilă doar prin măsuri mai dure, precum: amânarea unor investiții publice, inclusiv proiecte majore de infrastructură; reducerea cheltuielilor de personal, inclusiv prin concedieri în sectorul bugetar. În discuții nu ar fi fost evocată posibilitatea unor noi creșteri de taxe, pe motiv că economia ar suporta cu dificultate o povară fiscală suplimentară, potrivit surselor citate. Presiuni suplimentare pe buget: obligații financiare deja în derulare Sursa mai arată că, în lipsa banilor din PNRR, presiunea pe buget ar crește într-un moment în care Guvernul trebuie să acopere și alte obligații, între care sunt menționate: plata a aproximativ 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) către Pfizer, achitarea salariilor restante ale magistraților estimate la circa un miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), rambursări restante de TVA către companii și decontarea concediilor medicale. Toate acestea ar putea împinge deficitul în sus și ar reduce și mai mult spațiul fiscal, crescând riscul de tăieri de investiții sau alte reduceri de cheltuieli pentru a rămâne în ținta de 6,2%, potrivit sursei. Blocaj politic și calendar strâns până la decizia din 31 iulie În material se menționează că adoptarea reformelor din PNRR este afectată de criza politică: după demiterea Guvernului Bolojan, Executivul nu mai poate adopta ordonanțe de urgență pentru îndeplinirea jaloanelor, iar proiectele depind de Parlament, unde nu există consens. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a transmis public că menținerea calificativului recomandat investițiilor este „obligatorie” și că influențează costurile de finanțare ale statului, încrederea investitorilor și capacitatea de a continua investițiile și reformele. Președintele Nicușor Dan a declarat, la Paris, că nu vede în acest moment un risc de retrogradare la „junk”, atât timp cât există garanția că România nu se abate de la ținta de deficit, potrivit declarațiilor citate în articol. În acest context, următoarele săptămâni sunt prezentate ca decisive pentru adoptarea reformelor din PNRR și pentru decizia de rating din 31 iulie. [...]
Deficitul bugetar al Rusiei a urcat la 75 mld. dolari, iar scăderea prețului petrolului taie din venituri potrivit Focus . După un scurt răgaz în care tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz au împins temporar cotațiile în sus, prețurile au revenit, iar presiunea pe finanțele publice de la Moscova s-a accentuat. În primele șase luni ale anului, guvernul rus a cheltuit circa 320 miliarde de dolari (aprox. 1.470 miliarde lei), adică 55% din bugetul planificat pentru întregul an, arată datele invocate din noile cifre ale Ministerului rus de Finanțe. Deficitul de 75 miliarde de dolari (aprox. 345 miliarde lei) este „mult peste” nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, de 30 miliarde de dolari (aprox. 138 miliarde lei), și peste așteptările de la momentul aprobării bugetului. De ce se adâncește gaura: petrol mai ieftin și infrastructură lovită Pe termen scurt, Rusia a beneficiat de prețuri mai mari la petrol și gaze pe fondul restrângerii ofertei, după ce Strâmtoarea Hormuz a fost blocată, însă efectul s-a estompat odată cu calmarea parțială a tensiunilor din Golf la final de iunie. În acest context, „New York Times” notează că veniturile suplimentare din petrol și gaze nu au fost suficiente pentru a rezolva criza bugetară internă, concluzie bazată pe prețurile curente ale țițeiului rusesc și pe date bugetare recente. Agenția de prețuri Argus Media indică faptul că prețul țițeiului rusesc a coborât până la final de iunie de la maximele din mai la niveluri comparabile cu cele de dinaintea războiului, iar pe 10 iulie prețul Ural a continuat să scadă, chiar dacă incertitudinea din Golf a revenit. Cum exporturile de petrol și gaze sunt tradițional principala sursă de bani a statului rus, o reducere a acestor încasări se traduce direct în presiune pe buget. În paralel, Ucraina continuă atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii ruse, ceea ce afectează capacitatea de rafinare și, implicit, veniturile din energie, mai arată publicația. Textul menționează că aceste lovituri repetate au contribuit la o criză de combustibil și au împins Rusia să cumpere petrol inclusiv din țări precum India. Răspunsul intern: tăieri de subvenții și tensiuni cu banca centrală Pe fondul deficitului în creștere, Kremlinul reduce subvenții și suspendă unele facilități fiscale, inclusiv prin diminuarea investițiilor în agricultură și industria cărbunelui. Ministerul de Finanțe se pregătește să taie cu 10% multe cheltuieli „neesențiale”, în timp ce, potrivit articolului, Putin direcționează mai mulți bani către industria petrolieră. În același timp, apar presiuni politice asupra băncii centrale pentru scăderea dobânzilor, astfel încât companiile să se împrumute mai ușor și să investească. Banca centrală a redus dobânda doar gradual și a invocat riscuri inflaționiste, inclusiv pe fondul unei scăderi temporare a producției de combustibil. Șefa instituției, Elwira Nabiullina , a descris rolul băncii centrale drept unul de „portar” în lupta cu inflația: „Ne vedem ca portari în lupta împotriva inflației. Sunt multe meciuri de fotbal al căror rezultat este decis de portari. Cineva trebuie să apere această poartă.” Ce semnal transmite deficitul: presiune economică și discuții despre încheierea războiului Un economist rus, Kirill Rodionow, anticipează pentru a doua jumătate a anului noi pierderi ale câștigurilor din petrol și gaze, ceea ce ar „complica problema deficitului”, potrivit declarațiilor sale pe Telegram. În acest climat, articolul notează că unii economiști și oameni de afaceri din Rusia au început să vorbească deschis despre nevoia încheierii războiului din Ucraina. Șeful Sberbank, German Gref, este citat spunând: „Cred că ne îngrijorăm cu toții de un singur lucru. Nu cred că există măcar o persoană în țară care să se îngrijoreze de altceva decât de cea mai rapidă încheiere a conflictului, este evident.” [...]
