Știri
Știri din categoria Auto
Importurile auto din China în UE au depășit exporturile europene către China, un prag atins pentru prima dată, potrivit unei analize EY transmisă de DPA și preluată de Agerpres.
Schimbarea vine pe fondul scăderii puternice a exporturilor europene de automobile și piese auto către China. Conform raportului EY, exporturile UE au coborât cu 34% în 2025, până la 16 miliarde de euro, iar față de 2022 reducerea depășește jumătate.
În același timp, importurile UE de automobile și piese auto din China au crescut cu 8%, până la 22 de miliarde de euro. Evoluția a transformat, în doar câțiva ani, un surplus comercial pe relația UE–China într-un deficit, ceea ce indică o repoziționare a fluxurilor comerciale din industria auto.
O tendință comparabilă este vizibilă și în Germania, principala economie auto a Europei. China a fost în 2025 doar a șasea cea mai importantă piață de export pentru producătorii auto germani, arată analiza citată, semn că cererea sau accesul pe piața chineză nu mai susțin la fel de mult exporturile europene ca în anii anteriori.
Datele EY arată că, deși Germania exportă încă mai mult către China decât importă, diferența s-a redus rapid: exporturile germane de automobile și piese auto către China au scăzut de la aproximativ 30 de miliarde de euro în 2022 la 13,6 miliarde de euro, în timp ce importurile de vehicule din China au urcat cu două treimi, la 7,4 miliarde de euro. Dacă tendințele continuă, importurile și exporturile ar putea ajunge la paritate în 2026, potrivit analizei.
| Indicator | UE (2025) | Germania (2022) | Germania (2025) |
|---|---|---|---|
| Exporturi auto și piese către China | 16 mld. euro (−34% vs. 2024) | ~30 mld. euro | 13,6 mld. euro |
| Importuri auto și piese din China | 22 mld. euro (+8% vs. 2024) | n/a | 7,4 mld. euro (+~66% vs. 2022) |
| Balanță (exporturi vs. importuri) | deficit (importuri > exporturi) | n/a | exporturi încă > importuri, dar ecart în scădere |
| Proiecție EY | n/a | n/a | posibilă paritate importuri/exporturi în 2026 |
Pe partea concurenței, analiștii EY se așteaptă la o intensificare a presiunii pe piața europeană. Potrivit expertului EY Constantin Gall, producătorii auto chinezi întâmpină în prezent dificultăți în Germania, unde Volkswagen, Mercedes-Benz și BMW și-au apărat până acum cotele de piață, însă pe alte piețe europene mărcile chineze au obținut deja câștiguri vizibile.
Recomandate
BYD leagă scăderea vânzărilor din China de o revenire temporară a preferinței pentru motoarele pe combustie , pe fondul reticenței față de încărcare și al eliminării subvențiilor pentru electrice, potrivit PiataAuto . Declarațiile vin de la Stella Li , responsabilă de vânzările BYD și de operațiunile din Europa, care a discutat cu jurnaliști germani la salonul auto de la Beijing. În esență, mesajul companiei este că scăderea BYD nu ar fi doar o problemă de concurență sau de produs, ci o consecință directă a faptului că producătorul vinde exclusiv modele NEV (electrice și plug-in hibride), într-un moment în care ponderea acestui segment ar fi coborât puternic în piața chineză. Ce spune BYD că s-a întâmplat în piața din China Stella Li afirmă că BYD a fost lovită de scăderea cererii pentru mașini electrice și plug-in hibride, după anularea subvențiilor și facilităților fiscale, iar o parte dintre clienți s-ar fi întors către modele cu motoare termice. „Noi am scăzut în China pentru că avem doar maşini electrice şi plug-in hibride în gamă, adică NEV, şi zero modele care să aibă doar motoare cu combustie.” În același dialog, ea indică o volatilitate mare a cotei NEV: după un vârf menționat de 62% la un moment dat în prima parte a anului trecut, la începutul acestui an ar fi existat un moment în care ponderea ar fi coborât „până la aproape 30%”. De ce ar fi rămas clienții sceptici față de electrice Întrebată de presa germană (AMS) de ce ar continua chinezii să cumpere mașini cu combustie, în condițiile unor costuri energetice favorabile electricelor, Stella Li pune accentul pe bariere practice și de percepție: neîncredere în procesul de încărcare și percepția că durează prea mult, mai ales peste 30 de minute; temeri legate de siguranță; îndoieli privind utilizarea în zone reci, inclusiv ideea că încărcarea rapidă iarna poate necesita pregătirea bateriei prin încălzire, ceea ce poate adăuga între o jumătate de oră și o oră înainte ca viteza de încărcare „promisă” să fie atinsă. Pariul operațional: încărcarea „Flash” și infrastructura BYD își leagă revenirea de tehnologia „Flash Charging ”, despre care Stella Li spune că ar permite încărcări mai rapide și ar fi mai puțin afectată de temperaturile scăzute. În viziunea ei, asta ar ajuta compania să concureze nu doar în segmentul NEV, ci cu piața totală, inclusiv cu mașinile cu combustie. În Europa, Stella Li indică încărcarea rapidă și dezvoltarea infrastructurii drept elemente de diferențiere pentru BYD, pe fondul prețurilor mai mari la carburanți, care ar face utilizarea electricelor mai avantajoasă la costuri de exploatare. Context suplimentar: logistică și presiuni de reglementare în UE În același set de declarații, Stella Li susține că decizia BYD de a opera nave proprii pentru export s-a dovedit utilă în contextul creșterii costurilor de transport, menționând inclusiv blocarea strâmtorii Ormuz, care ar fi împins în sus costurile indiferent de rută. Separat, întrebată despre planurile europene privind o posibilă cerință de 70% componente produse local pentru mașinile vândute în UE, ea invocă viitoarea fabrică BYD din Ungaria ca element de flexibilitate, dar spune că regula nu ar fi „foarte fezabilă” și că politicienii ar trebui să intervină mai puțin în competitivitatea industriei. Ce urmează, din perspectiva BYD Compania mizează pe faptul că șocul eliminării subvențiilor va fi limitat în timp, iar piața chineză va reveni „natural” la cote mai mari pentru electrice și plug-in hibride. În această logică, BYD încearcă să reducă principala frână invocată de clienți — experiența de încărcare — prin tehnologia Flash Charging și prin extinderea infrastructurii. [...]
Xiaomi pregătește intrarea YU7 GT în showroom-uri, cu un stoc vizibil deja la fabrică , un indiciu că lansarea comercială se apropie și că producătorul vizează o distribuție rapidă în rețeaua proprie de magazine auto. Potrivit Car News China , mai multe exemplare ale crossover-ului electric Xiaomi YU7 GT , cu putere maximă de 990 CP, „se adună” la fabrică înaintea debutului oficial programat pentru această lună. Modelul ar urma să debuteze la final de mai, cu 738 kW (990 CP) și o viteză maximă anunțată de 300 km/h. Publicația notează că, în paralel, oficialii Xiaomi au explicat de ce versiunea de performanță se numește „GT” și nu „Ultra”, ca sedanul electric SU7 Ultra deja lansat. Ce semnalizează „mașinile adunate la fabrică” Din fotografii apărute online, toate unitățile YU7 GT surprinse la fabrică au aceeași culoare exterioară (burgundy). Car News China presupune că aceste exemplare sunt destinate expunerii în magazinele Xiaomi Auto și că vor intra „în scurt timp” în showroom-uri din China. Dacă această interpretare se confirmă, acumularea de unități înainte de debut sugerează o pregătire operațională pentru lansare: vehicule de prezentare, logistică de distribuție și o prezență rapidă în punctele de vânzare, într-un moment în care Xiaomi își extinde activitatea auto. Poziționare: de ce nu este „Ultra” Xiaomi descrie linia „Ultra” ca fiind orientată spre performanță maximă și utilizare pe circuit. În acest context, compania a invocat performanța SU7 Ultra la Nürburgring, unde sedanul ar fi devenit „al treilea cel mai rapid” automobil, potrivit articolului. În schimb, modelele „GT” sunt prezentate ca fiind mai puțin axate pe circuit și mai mult pe condus pe distanțe lungi. YU7 GT este poziționat ca un „SUV la nivel de mașină sport pentru călătorii”, cu accent pe echilibru între performanță, lux, confort și autonomie electrică. Date tehnice esențiale despre YU7 GT Car News China trece în revistă principalele specificații comunicate până acum: Putere: 738 kW (990 CP), din două motoare electrice față: 288 kW (386 CP) spate: 450 kW (604 CP) Baterie: 101,7 kWh Autonomie: până la 705 km (standard CLTC – ciclu de testare chinez, de regulă mai optimist decât WLTP) Viteză maximă: 300 km/h Accelerația 0–100 km/h: necomunicată încă Dimensiuni: 5.015 / 2.007 / 1.597 mm, ampatament 3.000 mm Elemente de echipare menționate: suspensie pneumatică, vectorizare a cuplului pe puntea spate, frâne carbon-ceramice Brembo, roți de 21 inch Context de piață: livrări și țintă pentru 2026 În același material, Car News China citează China EV DataTracker: Xiaomi ar fi livrat 80.856 de vehicule în T1 2026, în creștere cu 6,6% față de anul anterior, cu o cotă de piață de 1,9%. Anterior, fondatorul și CEO-ul Xiaomi, Lei Jun , a menționat o țintă de 550.000 de livrări pentru întregul an 2026. Pentru Xiaomi, aducerea rapidă a YU7 GT în showroom-uri ar putea conta nu doar ca imagine (un model de performanță cu cifre spectaculoase), ci și ca execuție comercială într-un an în care compania și-a setat un obiectiv ambițios de livrări. [...]
Producătorii chinezi de electrice accelerează exporturile pe fondul șocului petrolier , iar combinația dintre prețuri competitive, producție la scară mare și tehnologie integrată îi împinge tot mai agresiv pe piețele externe, potrivit CNN , care relatează de la salonul auto de la Beijing . La cel mai mare salon auto din lume, mărcile chineze au venit cu o ofertă dominată de modele electrice și hibride, încărcate cu funcții care până recent erau asociate segmentului premium: de la scaune rotative și masaj la picioare până la karaoke în mașină sau faruri capabile să proiecteze filme. În același timp, contextul geopolitic – războiul cu Iranul și scumpirea petrolului și gazelor – face ca argumentul costului de utilizare să devină și mai puternic pentru electrice. Presiunea economică: piață internă mare, dar profituri subțiate China are, „de departe”, cea mai mare piață de vehicule electrice din lume, iar peste jumătate din mașinile noi vândute în țară sunt electrice sau hibride , notează publicația. Totuși, competiția internă a devenit o problemă pentru marile grupuri: războaiele de preț și aglomerația de jucători apasă marjele și limitează creșterea, ceea ce face ca extinderea în afara Chinei să devină „imperativă”. În acest context, exporturile cresc rapid: exporturile chineze de vehicule electrice au urcat cu 78% în primul trimestru, față de aceeași perioadă a anului trecut , potrivit datelor oficiale citate. Barierele din SUA și fereastra europeană Pe piața americană, tabloul este opus: Washington a redus anul trecut sprijinul pentru vehicule electrice în favoarea mașinilor cu consum ridicat și a ridicat bariere pentru mașinile chineze, invocând securitatea națională și protejarea industriei locale. CNN menționează și o scrisoare deschisă semnată de peste 70 de congresmeni americani, care îl avertizează pe președintele Donald Trump împotriva oricărei relaxări a accesului mașinilor chineze în SUA, pe motiv de impact asupra locurilor de muncă, lanțurilor de aprovizionare și securității naționale. În plus, tarifele ridicate pentru importurile auto din China funcționează ca un embargo de facto, iar o interdicție privind software-ul conectat la China în mașinile noi complică inclusiv scenariile de producție în SUA sau în țări vecine pentru piața americană. În Europa, abordarea este diferită: sunt aplicate tarife pe care autoritățile le văd ca o „nivelare a terenului”, nu ca o blocare a competiției. Iar câștigarea de cotă de piață este deja vizibilă: înmatriculările BYD în Uniunea Europeană au crescut cu aproape 170% în primul trimestru , potrivit datelor din industrie citate de CNN. Avantajul structural: scară, lanțuri locale și automatizare Un motiv major de îngrijorare pentru rivalii din afara Chinei este scara de producție , susținută de lanțuri de aprovizionare interne „adânci” și de automatizarea fabricilor. În spatele acestei forțe industriale stă și sprijinul de lungă durată al statului chinez – subvenții, facilități fiscale și alte stimulente – pe care criticii îl invocă drept sursă de concurență neloială. Din perspectiva companiilor chineze, protecționismul poate slăbi competitivitatea pe termen lung. Stella Li, executiv BYD, a susținut că scumpirea carburanților este „un semnal de trezire” pentru cei care nu iau în calcul electricele și că, odată făcută trecerea, clienții nu revin la mașinile pe benzină. De ce contează: electrificarea reduce dependența de petrol Pe lângă exporturi, electrificarea are și o miză macroeconomică pentru China: potrivit unui studiu din 2025 al Rhodium Group citat de CNN, flota de vehicule electrice și hibride a redus cererea națională de petrol cu peste 1 milion de barili pe zi . Într-un șoc petrolier global care durează de peste două luni, această reducere a dependenței de importuri de energie devine un avantaj strategic. Dincolo de eficiență, mesajul industriei chineze este că „cursa” este despre tehnologie: constructori precum XPeng, Geely și BYD, alături de companii tech precum Baidu, Huawei și Pony.Ai, își construiesc ecosisteme pentru funcții avansate de conducere și mobilitate, într-o competiție care se mută tot mai mult din zona motorului în zona software-ului și a automatizării. [...]
Xiaomi Auto a livrat peste 30.000 de mașini în aprilie 2026 , un nou reper operațional susținut de extinderea rețelei de vânzări și service, potrivit IT Home . Compania spune că, doar în aprilie, a adăugat cinci magazine și a ajuns la 495 de puncte de vânzare în 143 de orașe din China. Extinderea continuă și în mai: Xiaomi Auto are în plan deschiderea a încă două magazine, iar rețeaua ar urma să intre în două orașe noi, Suzhou și Bengbu, conform aceleiași surse. Pe partea de post-vânzare, compania indică faptul că, la 30 aprilie, avea 286 de puncte de service, care acoperă 165 de orașe. De ce contează: livrările cresc, iar infrastructura ține pasul Datele sugerează că Xiaomi încearcă să reducă presiunea operațională tipică unui producător auto aflat în creștere rapidă: nu doar să livreze volume mai mari, ci și să-și extindă simultan capacitatea de vânzare și întreținere. În industria auto, rețeaua de service este un factor critic pentru retenția clienților și pentru ritmul de livrare (gestionarea reparațiilor, garanțiilor și a fluxului de piese). Context: cifrele comunicate anterior de companie IT Home amintește și un set de date publicate anterior de Xiaomi Auto, care conturează dimensiunea operațiunilor: livrări cumulate în 24 de luni: peste 655.000 de unități; pentru „noua generație SU7”: 60.000 de comenzi blocate (comenzi ferme) și 26.000 de livrări; pentru Xiaomi YU7 : 231.000 de livrări cumulate în 10 luni. În material nu sunt oferite detalii despre marje, venituri sau ținte financiare, astfel că impactul economic al ritmului de livrare nu poate fi evaluat din aceste informații. [...]
Volkswagen pregătește noi tăieri de costuri și reducerea complexității, după ce a anunțat un plan de restructurare care include concedieri și limitarea producției , pe fondul scăderii vânzărilor la majoritatea mărcilor din grup, potrivit Motor1 . Grupul se află „în mijlocul unui program amplu de restructurare” care, până la finalul deceniului, ar urma să ducă la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în Germania. Într-o scrisoare recentă către acționari, CEO-ul Oliver Blume a indicat că, pe piața de origine, în următorii patru ani ar urma să fie eliminate la nivel de grup aproximativ 50.000 de posturi . În paralel, Volkswagen reduce și ținta de producție anuală globală la nouă milioane de vehicule , pentru a evita supracapacitățile. Înainte de pandemie, grupul producea constant peste zece milioane de vehicule pe an și a depășit chiar 11 milioane în 2018; anul trecut, producția a coborât la 8,9 milioane . Vânzări în scădere la majoritatea mărcilor, cu o excepție Datele pentru începutul lui 2026 indică o cerere mai slabă, cu scăderi la aproape toate mărcile de autoturisme din grup, cu excepția Skoda. În primul trimestru din 2026: marca Volkswagen a livrat 1.048.300 unități, în scădere cu 7,6% față de anul anterior; Seat/Cupra a coborât cu 1% la 145.300 vehicule; Audi a scăzut cu 6,1% la 360.100 mașini; Porsche a înregistrat un recul de 14,7% la 61.000 unități; Bentley a scăzut cu 9,9% la 2.200 unități; Lamborghini a scăzut cu 11,7% la 2.600 unități; Skoda a crescut cu 14% la 271.900 unități. „Transformare fundamentală” și simplificarea portofoliului Directorul financiar și COO al grupului, Arno Antlitz, pune presiunea pe intensificarea concurenței din partea mărcilor chineze în Europa și pe impactul tarifelor din SUA asupra situației financiare. Mesajul său este că sunt necesare noi măsuri structurale. „Trebuie să ne transformăm fundamental modelul de afaceri și să obținem îmbunătățiri structurale, sustenabile. Asta include îmbunătățirea structurii de cost a vehiculelor noastre, fără a afecta substanța produsului, o reducere semnificativă a costurilor generale, o eficiență mai mare a uzinelor, precum și accelerarea dezvoltării tehnologice și a procesului decizional.” În termeni operaționali, grupul vizează reducerea costurilor fără a afecta calitatea și, în același timp, scurtarea ciclurilor de dezvoltare pentru a aduce produse mai repede pe piață. În lunile următoare, compania intenționează să reducă „complexitatea din portofoliul de produse și din platformele tehnologice”, ceea ce poate însemna eliminarea unor modele și variante și reducerea numărului de arhitecturi. Motor1 amintește că avertismentele privind sustenabilitatea modelului de afaceri au mai existat în interiorul grupului: în iulie 2025, Oliver Blume – atunci CEO al Porsche – a scris într-o scrisoare internă consultată de Bloomberg că modelul care a funcționat „timp de multe decenii” nu mai funcționează „în forma actuală”. Blume a renunțat între timp la rolul de CEO Porsche, dar a rămas la conducerea grupului Volkswagen. [...]
Mercedes-Benz a deschis în România comenzile pentru VLE Electric , cu prețuri de la 75.880 euro (cu TVA), ceea ce poziționează noul model direct în zona premium a transportului de persoane și a serviciilor de tip shuttle , potrivit Wall-Street . Modelul intră inițial pe piață într-o singură motorizare (VLE 300), urmând ca gama să fie extinsă treptat cu versiuni și pachete suplimentare. Prețuri: de la 75.880 euro cu TVA, în funcție de configurație și numărul de locuri La lansare, VLE 300 este disponibil în două configurații, ambele cu dotări suplimentare precum suspensie pneumatică Airmatic și plafon panoramic Sky View: VLE 300, 5 locuri : 72.809 euro fără TVA / 88.099 euro cu TVA (aprox. 438.000 lei) VLE 300, 6 locuri : 73.213 euro fără TVA / 88.588 euro cu TVA (aprox. 441.000 lei) Mai târziu în acest an, odată cu introducerea versiunii VLE 300 cu șase locuri și echipare standard, prețul de pornire anunțat este 62.711 euro fără TVA / 75.880 euro cu TVA (aprox. 378.000 lei). Ce primește clientul: autonomie declarată de până la 713 km și încărcare rapidă la 800V Conform informațiilor din articol, modelele disponibile la lansare au: putere de 203 kW (272 CP) ; autonomie de până la 713 km (WLTP) , pentru VLE 300 cu echipare standard și pachet Advanced Plus; arhitectură electrică 800V , cu posibilitatea de a adăuga până la 355 km autonomie (WLTP) în 15 minute ; încărcare rapidă în curent continuu (CC) de până la 300 kW la stații de 800V; încărcare AC de 22 kW ; baterie litiu-ion cu capacitate utilă de 115 kWh ; masă de 3,5–3,7 tone , în funcție de specificație. Ce urmează: extinderea gamei și o baterie mai accesibilă din 2027 Pe parcursul acestui an, Mercedes-Benz plănuiește extinderea gamei cu: versiune cu tracțiune integrală 4MATIC (cu baterie de 115 kWh), pachete și linii de echipare precum AMG Line și AMG Line Plus , pachete suplimentare (Advanced, Premium), configurații de 5, 6, 7 sau 8 locuri . În 2027 , este anunțată o versiune mai lungă cu aprox. 18 cm , iar gama ar urma să includă și o baterie LFP de 80 kWh (LFP = litiu-fier-fosfat, o chimie de baterie folosită frecvent pentru costuri mai mici), pentru un preț de intrare mai atractiv. [...]
