Tag: china
Știri despre „china”
China a lansat Hurricane 3000, armă cu microunde pentru neutralizarea dronelor la peste 3 km - tehnologie avansată pentru contracararea atacurilor cu roiuri de drone
China a prezentat Hurricane 3000, o armă anti-dronă cu microunde de mare putere , montată pe camion și capabilă să dezactiveze sau să distrugă drone la peste 3 kilometri, relatează BGR . Sistemul este poziționat ca o soluție pentru apărarea împotriva atacurilor cu roiuri de drone, într-un context în care dronele ieftine au devenit un instrument tot mai frecvent în conflictele moderne. Hurricane 3000 completează Hurricane 2000, o variantă similară cu rază de angajare de aproximativ 2 kilometri. În comparație, SUA au un sistem anti-dronă cu microunde de mare putere numit Leonidas, care, potrivit articolului, ar egala mai degrabă performanța Hurricane 2000 decât pe cea a noului model chinez. Miza economică și operațională a acestor sisteme este legată de raportul cost-eficiență în apărarea antiaeriană: doborârea dronelor cu interceptori și muniție dedicată poate deveni scumpă, mai ales când atacul implică multe ținte simultan. În plus, bruiajul (blocarea comunicațiilor radio dintre operator și dronă) nu funcționează în toate cazurile, deoarece unele drone pot fi conectate la operator prin cabluri de fibră optică, ceea ce le face mai greu de neutralizat prin mijloace electronice clasice. Cum funcționează, pe scurt, o armă cu microunde de mare putere (HPM): emite impulsuri de energie care pot suprasolicita electronica dronei, forțând-o să se prăbușească, iar la energii mai mari pot provoca și avarii fizice. Articolul notează că aceste sisteme folosesc o tehnologie comparabilă ca principiu cu cea a cuptoarelor cu microunde, dar la puteri mult mai ridicate, emițând impulsuri între 300 și 300.000 megaherți către țintă. Efortul Chinei în această direcție nu este nou. Publicația amintește că cercetarea pe HPM ar fi fost derulată de peste un deceniu, iar în 2017 Popular Science descria dezvoltarea unei arme suficient de compacte pentru a fi instalată pe vehicule terestre și aeronave. Mai recent, un material Reuters din septembrie 2025 menționa că China a expus la o paradă militară o gamă de sisteme anti-dronă, inclusiv arme HPM, fără a numi explicit modelele. În ceea ce privește Hurricane 3000, China ar fi detaliat instalația la începutul lunii ianuarie 2026, iar TechRadar indică faptul că sistemul este produs de Norinco. Potrivit articolului, compania susține că soluția se află „în avangarda” tehnologiei HPM, în China și la nivel internațional, și descrie o arhitectură orientată spre mobilitate și reacție rapidă. Elementele-cheie ale dezvoltării sistemelor anti-dronă, așa cum reies din descrierea Hurricane 3000, sunt: creșterea razei de angajare (peste 3 km pentru Hurricane 3000, față de circa 2 km pentru Hurricane 2000); neutralizarea fără muniție clasică, ceea ce ar reduce nevoia de reîncărcare și costurile pe angajare; integrarea senzorilor: radar pentru detectarea obiectelor aeriene și senzori optici pentru fixarea țintei; mobilitatea platformei (montaj pe camion), cu posibilă sursă proprie de energie și sistem de răcire; utilizarea în „straturi” de apărare, prin combinarea cu lasere și alte sisteme anti-dronă, pentru a crește eficiența împotriva atacurilor de tip roi. [...]
Keir Starmer a obținut angajamente de la liderul chinez Xi Jinping - potențial impact asupra comerțului britanic
Keir Starmer spune că a obținut „progrese reale” în relația cu Beijingul , după întâlnirea cu Xi Jinping , potrivit Digi24 , într-un moment în care Londra încearcă să stabilizeze și să îmbunătățească legăturile cu China pe teme economice și de mobilitate. Întrevederea de la Beijing a durat o oră și 20 de minute, iar premierul britanic a prezentat discuția drept una „productivă”, cu rezultate „reale și concrete”, care ar fi „consolidat semnificativ relația”, consemnează POLITICO, citat de Digi24. În plan practic, Starmer a indicat trei direcții: tarifele comerciale, regimul de vize și schimbul de informații. „Am făcut progrese foarte bune în privința tarifelor pentru whisky, a călătoriilor fără viză în China și a schimbului de informații”, a declarat presei premierul britanic. Miza economică imediată este legată de exporturile britanice de whisky, afectate de taxele de import din China. Conform Digi24, China aplică în prezent taxe de 10% pentru whisky, după ce și-a dublat tarifele pentru coniac și whisky în februarie 2025, eliminând o cotă provizorie de 5%. Starmer a spus că părțile au convenit să analizeze reducerea tarifelor și un calendar pentru acest proces, pe fondul scăderii exporturilor către China cu 31% anul trecut. În paralel, discuțiile despre călătorii fără viză pentru șederi scurte ar putea deveni un instrument de „dezgheț” în relația Londra–Beijing, cu efecte directe asupra contactelor de afaceri și a schimburilor între persoane. Marea Britanie nu este, în prezent, pe lista statelor europene cu acces fără viză în China (unde sunt incluse Franța, Germania, Italia, Spania și Elveția), iar Starmer a precizat că se discută „până unde, în ce măsură și când” ar putea începe un astfel de regim. Din perspectiva Beijingului, mesajul oficial a pus accent pe extinderea cooperării și pe facilitarea mobilității, prin agenția de stat Xinhua, care a menționat domenii precum educația, sănătatea, finanțele și serviciile, dar și cercetare comună și transformări industriale în sectoare precum inteligența artificială, bioscience, energia nouă și tehnologiile cu emisii reduse de carbon. Potrivit Digi24, comunicatul chinez a adăugat că China „este dispusă să ia în considerare în mod activ implementarea intrării unilaterale fără viză pentru Regatul Unit”. Ce urmează, pe agenda vizitei, este formalizarea unor înțelegeri: Starmer și premierul chinez Li Qiang urmează să semneze memorandumuri de înțelegere privind cooperarea în mai multe domenii, în cadrul unei ceremonii programate joi dimineață, ora Regatului Unit, notează Digi24. Tot atunci, cei doi ar urma să semneze și un acord privind securitatea frontierelor, menit să obțină sprijinul Beijingului pentru blocarea furnizării de motoare și echipamente folosite de grupările infracționale pentru traversările ilegale ale Canalului Mânecii. Elementele-cheie invocate de Londra pentru îmbunătățirea relațiilor cu Beijingul: reducerea tarifelor pentru whisky și stabilirea unui calendar; posibilitatea introducerii călătoriilor fără viză pentru șederi scurte; intensificarea schimbului de informații; memorandumuri de cooperare mai largă și un acord pe securitatea frontierelor. [...]
Apple anunță venituri record în primul trimestru fiscal 2026 – cerere istorică pentru iPhone și servicii digitale
Apple a înregistrat în ultimul trimestru din 2025 cele mai mari venituri trimestriale din istoria companiei , ajungând la 143,8 miliarde de dolari, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut . Profitul net a fost de 42,1 miliarde de dolari, iar câștigul per acțiune diluat a urcat la 2,84 dolari, în creștere cu 19% anual. Rezultatele au fost peste estimările Wall Street, iar investitorii au reacționat pozitiv, acțiunile companiei crescând ușor în tranzacțiile extinse. Tim Cook, directorul general al Apple , a declarat că „cererea pentru iPhone a fost pur și simplu uluitoare”, contribuind decisiv la performanțele excepționale. iPhone-ul a generat venituri de 85,27 miliarde de dolari, în creștere cu 23% față de anul trecut , marcând cel mai bun trimestru din istorie pentru acest produs. De asemenea, veniturile din servicii (Apple Music, iCloud, Apple TV+ etc.) au atins un nou record, de 30,01 miliarde de dolari, cu 14% mai mult decât în perioada similară din 2024. O contribuție importantă a venit din regiunea Chinei (inclusiv Taiwan și Hong Kong), unde vânzările au crescut cu 38%, până la 25,53 miliarde de dolari. Apple a înregistrat un număr record de utilizatori care au trecut de la alte branduri la iPhone („switchers”), precum și de clienți care au făcut upgrade de la modele mai vechi („upgraders”). Cook a mai anunțat că baza de dispozitive active a companiei a depășit 2,5 miliarde , incluzând iPhone-uri, Mac-uri și alte produse Apple. Această cifră reflectă nu doar loialitatea utilizatorilor, ci și potențialul de creștere al segmentului de servicii digitale. Alte rezultate notabile: iPad : venituri de 8,6 miliarde de dolari, +6% anual Mac : venituri de 8,39 miliarde, sub așteptări, în scădere cu 7% Wearables și accesorii (Apple Watch, AirPods, Vision Pro): 11,49 miliarde, -2% Marja brută : 48,2%, peste estimările pieței În paralel cu rezultatele financiare, Apple a transmis că se așteaptă ca veniturile din trimestrul al doilea (ianuarie-martie 2026) să crească cu 13%-16% , până la un interval estimat între 107,8 și 110,66 miliarde de dolari. Compania a avertizat, totuși, asupra unor posibile constrângeri de aprovizionare pentru iPhone, în special din cauza producției de cipuri avansate și creșterii costurilor pentru memorii. Apple continuă să investească în cercetare și dezvoltare, cheltuind 10,89 miliarde de dolari în acest scop în trimestru, față de 8,27 miliarde în perioada similară din 2024. Deși investițiile în inteligență artificială au fost mai reduse decât ale altor giganți tech, Apple a anunțat recent un parteneriat cu Google pentru integrarea modelului Gemini AI în viitoarele funcții de „Apple Intelligence”. În ciuda creșterii costurilor, Apple a returnat aproape 32 de miliarde de dolari acționarilor prin dividende și răscumpărări de acțiuni, arătând o încredere solidă în sustenabilitatea modelului său de business. Apple rămâne lider global în tehnologie, iar performanțele acestui trimestru demonstrează puterea ecosistemului său și capacitatea de a genera venituri record chiar și într-un climat economic incert. [...]
China aprobă importul cipurilor Nvidia H200 - Relaxare a tensiunilor cu SUA
China a aprobat recent achizițiile cipurilor H200 de la Nvidia, permițând importul acestora pentru prima dată. Potrivit The Wall Street Journal , această decizie vine în contextul ridicării restricțiilor de export de către SUA și al acordării aprobărilor de către autoritățile chineze pentru mai multe firme majore. Astfel, companii precum ByteDance, Alibaba și Tencent vor putea achiziționa aceste cipuri, marcând o schimbare semnificativă în politica Beijingului după o pauză temporară a importurilor. Autorizarea acoperă sute de mii de cipuri H200, evaluate la aproximativ 10 miliarde de dolari. Aprobarea a fost acordată în timpul vizitei CEO-ului Nvidia, Jensen Huang, în China, subliniind importanța strategică a acestei mișcări. Alte firme chineze sunt acum în așteptare pentru aprobări viitoare, ceea ce ar putea stimula și mai mult sectorul tehnologic din China. Decizia de a permite importul acestor cipuri vine după ce SUA a impus anterior condiții stricte pentru vânzările către China, inclusiv inspecții și taxe de import de 25%, pentru a preveni utilizarea în scopuri militare. Această măsură a fost parte a eforturilor de a echilibra nevoile de inteligență artificială ale Chinei cu promovarea inovației locale. În acest context, aprobarea importurilor de cipuri H200 contribuie la reducerea tensiunilor dintre SUA și China în competiția pentru supremația în domeniul AI. „China a ezitat inițial, cerând firmelor tech să pregătească comenzi și să furnizeze detalii despre utilizare, echilibrând nevoile de AI cu promovarea inovației locale”, notează sursa. Această schimbare de poziție ar putea semnala o deschidere mai mare către colaborarea internațională în domeniul tehnologiei avansate. [...]
Rusia construiește un centru de procesare a pământurilor rare în Siberia - investiție de 9,2 miliarde dolari pentru creșterea exporturilor până în 2030
Rusia își propune să transforme dependența Europei de pământurile rare chineze într-un avantaj strategic , conform Adevărul . În centrul acestei strategii se află un proiect de 9,2 miliarde de dolari pentru un centru de procesare în Siberia, cunoscut sub numele de Angara–Ienisei. Acest proiect, coordonat de Serghei Șoigu , are ca scop creșterea cotei Rusiei pe piața globală a pământurilor rare de la 1,3% la 10% până în 2030. În contextul unei posibile reluări a dialogului dintre Europa și Rusia, Moscova vede o oportunitate de a-și extinde influența. Recent, lideri europeni precum premierul italian Giorgia Meloni și președintele francez Emmanuel Macron au sugerat redeschiderea canalelor diplomatice cu Rusia, ceea ce ar putea facilita accesul Europei la resursele rusești. Pământurile rare sunt esențiale pentru industriile de vârf, inclusiv pentru producția de mașini electrice, turbine eoliene și sisteme de apărare. În prezent, China controlează o mare parte din extracția și rafinarea acestor materiale, ceea ce face ca Europa să fie vulnerabilă la restricțiile impuse de Beijing. În 2025, China a suspendat temporar exportul a cinci elemente rare, afectând semnificativ importurile UE. „Dacă aprovizionarea Rusiei este întreruptă, Europa Occidentală nu va mai avea o industrie de apărare”, a declarat directorul unei uzine din Estonia, subliniind dependența Europei de resursele rusești. Proiectul Angara–Ienisei este susținut de facilități fiscale și sprijin pentru infrastructură, cu scopul de a atrage investiții străine. Totuși, succesul acestuia depinde de disponibilitatea investitorilor străini de a se implica, în contextul sancțiunilor occidentale și al reticenței Chinei de a transfera tehnologii avansate de extracție. În ciuda provocărilor, Moscova speră că dependența Europei de China și tensiunile cu administrația Trump vor determina capitalele europene să susțină proiectul. Totuși, liderii europeni trebuie să decidă dacă vor coopera economic cu Rusia fără a face concesii politice, în special în contextul războiului din Ucraina. Dimensiunea și importanța proiectului Angara–Ienisei sugerează că, chiar și cu rezultate sub așteptări, acesta va contribui la stabilitatea regimului rus, satisfăcând interesele ministerelor influente și ale elitelor industriale. [...]
Producătorul chinez de cipuri Iluvatar CoreX promite GPU-uri mai rapide decât ale Nvidia până în 2027
luvatar CoreX, producător chinez de semiconductori listat la bursă în Hong Kong, susține că viitoarele sale generații de plăci grafice vor depăși performanțele Nvidia până în 2027 , potrivit DealStreetAsia . Anunțul a fost făcut la Shanghai, unde compania a prezentat o foaie de parcurs pe mai mulți ani, cu patru generații de GPU-uri proiectate pentru a concura direct cu soluțiile liderului mondial din domeniu. Patru generații de GPU-uri, fiecare cu o țintă clară Iluvatar CoreX a numit noile sale arhitecturi grafice după constelația Carul Mare, în spiritul tradițiilor chinezești: Tianshu – deja disponibilă, compania afirmă că oferă o performanță medie cu 20% mai mare decât arhitectura Hopper de la Nvidia, în special în testele realizate pe modelul DeepSeek V3. Tianxuan – vizează echivalarea performanțelor viitorului Blackwell de la Nvidia . Tianji – va depăși Blackwell până la finalul anului 2026. Tianquan – considerată arhitectura de vârf, este planificată pentru 2027 și va concura cu Rubin , următoarea generație Nvidia, conform estimărilor. După Tianquan, compania promite o „restructurare arhitecturală revoluționară”, fără a oferi detalii. Printre inovațiile tehnice prezentate se numără un sistem de gestionare mai eficientă a memoriei și o alocare dinamică a sarcinilor de calcul, care ar asigura o utilizare de peste 90% a capacității de procesare. De asemenea, Iluvatar CoreX a lansat și gama Tongyang de produse edge computing, cu performanțe între 100 și 300 TOPS (trilioane de operațiuni pe secundă), susținând că modelul TY1000 depășește Jetson AGX Orin de la Nvidia. Contextul geopolitic – o fereastră de oportunitate Anunțul vine într-un moment tensionat, în care relațiile comerciale dintre SUA și China afectează aprovizionarea cu hardware. Pe 14 ianuarie 2026, autoritățile vamale chineze au blocat importurile de cipuri H200 de la Nvidia , la doar câteva zile după ce administrația americană aprobase exportul acestora sub condiții stricte. Vizita recentă a CEO-ului Nvidia, Jensen Huang , în China (inclusiv la biroul din Shanghai) a subliniat importanța pieței chineze, însă capacitatea limitată de livrare – doar 700.000 de cipuri H200 disponibili față de comenzile de peste 2 milioane – a determinat unii cumpărători să apeleze la piața neagră, unde prețurile au crescut cu până la 50%. Potrivit South China Morning Post și altor surse chineze, se preconizează că Nvidia va deține doar 8% din piața de semiconductori AI din China în 2026, în timp ce companiile locale, precum Huawei, Cambricon și Iluvatar, ar putea controla împreună peste 80% . Realitate versus promisiuni Iluvatar CoreX s-a listat la Bursa din Hong Kong pe 8 ianuarie 2026, fiind a treia dintre cele „Patru Mici Dragoni ai GPU-urilor domestice din Shanghai” care face acest pas. Acțiunile au crescut cu 31,5% la deschidere, iar capitalizarea a atins aproximativ 41,3 miliarde HKD. Totuși, în ciuda entuziasmului investitorilor, compania se confruntă cu pierderi substanțiale: Venituri în creștere: de la 189 milioane yuani în 2022 la 540 milioane în 2024. Pierderi nete: 892 milioane yuani în 2024. Cota de piață: doar 0,3% din piața internă de GPU-uri de uz general în 2024, cu 52.000 de unități livrate către peste 290 de clienți. Mai important, nu există în prezent teste independente care să confirme superioritatea performanțelor față de produsele Nvidia , ceea ce face ca multe dintre declarații să rămână, deocamdată, la nivel de ambiții. [...]
Cercetătorii de la Fudan comprimă electronica într-un fir subțire - Cipurile flexibile ar putea ajunge în haine și implanturi
O echipă de cercetători de la Universitatea Fudan din China a dezvoltat primul „cip pe fibră” din lume, integrând circuite de înaltă densitate în fibre polimerice moi, mai subțiri decât un fir de păr uman , potrivit DIGITIMES , citând publicarea rezultatelor în revista Nature. Această inovație vine pe fondul limitărilor fizice și de fabricație ale arhitecturilor tradiționale pe bază de siliciu și marchează un pas semnificativ către electronica flexibilă și purtabilă. Cipul este realizat folosind o arhitectură inovatoare de tip multilayer spin stack, permițând încorporarea directă a circuitelor integrate în fibre textile. Cu o densitate de până la 100.000 de tranzistori pe centimetru , această tehnologie deschide noi perspective în domenii precum interfețele creier-calculator, dispozitivele medicale implantabile sau hainele inteligente. Ce face diferit cipul pe fibră? Spre deosebire de plăcile rigide din siliciu, cipurile pe fibră sunt flexibile și compatibile cu țesături , putând fi împletite direct în materiale textile. Potrivit Yicai Global , avantajele lor cheie includ: Flexibilitate mecanică – pot fi îndoite, răsucite și integrate în suprafețe neregulate; Compatibilitate bio – pot fi folosite în aplicații medicale, inclusiv implanturi subțiri sau senzori purtabili; Scalabilitate – pot susține circuite complexe în spații minuscule, fără rigiditatea siliciului. Cercetarea, condusă de profesorii Peng Huisheng și Chen Peining , vine în continuarea unor rezultate anterioare obținute de Universitatea Fudan, precum cipurile hibride 2D-siliciu (2024, Nature Electronics) și memoria flash 2D (2025, Nature Communications). Unde se încadrează acest cip în evoluția semiconductorilor? Deși nu există încă o echivalență clară cu „wafer-ele optice pe fibră”, noua tehnologie se aliniază cu obiectivul global de a dezvolta semiconductori flexibili și conformabili . Cipul pe fibră ar putea deveni o alternativă viabilă pentru electronica portabilă de nouă generație, care necesită flexibilitate, miniaturizare și integrare în materiale moi. Publicarea în Nature , sub titlul „Fiber Integrated Circuits Based on Multilayer Spin Stack Architecture”, subliniază caracterul revoluționar al acestei realizări. Autorii subliniază potențialul integrării acestor cipuri în textile pentru a crea haine inteligente cu funcții electronice complete. [...]
Trump amenință cu tarife de 100% – Carney îndeamnă canadienii să susțină producția internă
Premierul canadian Mark Carney îndeamnă populația să susțină economia națională și să cumpere produse locale , după ce fostul președinte american Donald Trump a amenințat cu impunerea unui tarif de 100% pentru toate produsele canadiene, în cazul în care Canada continuă acordul comercial recent cu China. Într-un discurs video difuzat pe rețelele sociale, Carney a transmis un mesaj de repliere economică, subliniind că „nu putem controla ce fac alte națiuni, dar putem fi cei mai buni clienți ai noștri. Vom cumpăra canadian, vom construi canadian”. Declarația vine în urma unei postări făcute de Trump pe propria platformă, Truth Social, în care acesta a acuzat Canada că ar deveni o „poartă de intrare” pentru produsele chineze în SUA și a avertizat că „China va înghiți complet Canada, distrugându-i afacerile, structura socială și stilul de viață”. Remarcabil este că tonul lui Trump s-a schimbat radical față de declarațiile din 16 ianuarie, când sugera că o înțelegere comercială cu China ar putea fi benefică pentru Ottawa. În replică, Carney a lansat o nouă inițiativă guvernamentală denumită „Buy Canadian” , prin care statul federal va acorda prioritate furnizorilor locali în toate achizițiile publice. El a menționat investiții majore planificate, precum „milioane de locuințe, proiecte de infrastructură transformatoare și noi echipamente militare”. Detaliile inițiativei au fost publicate inclusiv pe contul oficial de Instagram al premierului. Tensiunile dintre Ottawa și Washington au crescut după ce Carney a semnat săptămâna trecută un acord strategic la Beijing cu președintele chinez Xi Jinping, vizând reducerea tarifelor comerciale. Conform informațiilor oficiale publicate pe site-ul guvernului canadian , China urmează să reducă taxele vamale pentru uleiul de rapiță canadian de la 85% la 15%, în timp ce Canada va diminua tarifele pentru vehiculele electrice chinezești. Cu toate acestea, ministrul comerțului, Dominic LeBlanc, a declarat că Ottawa nu urmărește încheierea unui acord de liber schimb cu China . Iar ministrul justiției, Sean Fraser, a reafirmat că accentul trebuie să rămână pe consolidarea internă, subliniind că evoluțiile recente confirmă că „planul guvernului este cel corect”, potrivit Telegraf . [...]
Trump amenință Canada cu tarif de 100% dacă încheie un acord comercial cu China - măsura vizează protejarea pieței americane de importuri canadiene
Donald Trump amenință Canada cu un tarif de 100% dacă finalizează un acord comercial cu China, potrivit Reuters . Președintele SUA a susținut că un astfel de acord ar pune în pericol Canada și ar facilita ocolirea tarifelor americane prin intermediul pieței canadiene. Amenințarea cu tarife și argumentul „ocolirii” taxelor americane Trump a declarat sâmbătă că ar impune un tarif de 100% „pentru toate bunurile și produsele canadiene” care intră în Statele Unite, dacă Ottawa „merge până la capăt” cu un acord comercial cu Beijingul. Mesajele au fost publicate pe platforma Truth Social . „Dacă Canada face un acord cu China, va fi lovită imediat cu un tarif de 100% împotriva tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA.” Într-o a doua postare, Trump a afirmat că Beijingul ar încerca să folosească Canada drept punct de tranzit pentru a evita tarifele SUA și l-a numit pe premierul Mark Carney „guvernator”, reluând o formulare legată de apelurile sale anterioare ca Canada să devină al 51-lea stat american. Ce spune Ottawa despre discuțiile cu Beijingul Reuters notează că Mark Carney a călătorit în această lună în China pentru a „reseta” relațiile tensionate dintre cele două țări și că a ajuns la un acord comercial cu al doilea partener comercial al Canadei, după Statele Unite. Biroul premierului nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Totuși, Dominic LeBlanc , ministrul responsabil pentru comerțul Canada-SUA, a susținut sâmbătă, într-o postare pe X, că nu este vorba despre un acord de liber schimb. El a precizat că rezultatul discuțiilor a fost „rezolvarea mai multor chestiuni importante legate de tarife”. Posibil impact economic și escaladarea tensiunilor politice Dacă amenințarea lui Trump s-ar materializa, noul tarif ar crește semnificativ taxele americane aplicate importurilor din Canada și ar pune presiune pe sectoare industriale precum metalurgia, industria auto și producția de utilaje, potrivit Reuters. În paralel, relațiile dintre Carney și Trump s-au tensionat în ultimele zile, după ce liderul canadian a criticat demersurile lui Trump privind Groenlanda. La Forumul Economic Mondial de la Davos , Carney a vorbit despre sfârșitul ordinii globale bazate pe reguli și a pledat pentru cooperarea „puterilor mijlocii”, iar Trump a replicat în propriul discurs că Canada „trăiește datorită Statelor Unite”, afirmație respinsă ulterior de premierul canadian. Context: presiuni comerciale mai largi și negocieri în 2026 Reuters mai arată că Trump a lansat numeroase amenințări tarifare de la revenirea la președinție, însă în unele cazuri le-a suspendat sau a renunțat la ele în timpul negocierilor. În această săptămână, el a dat înapoi de la o amenințare recentă privind tarife ridicate pentru aliați europeni, după ce lideri NATO au promis măsuri suplimentare de securitate în Arctica . Pe fondul acestor evoluții, Trump a catalogat în ianuarie drept „irelevant” acordul comercial dintre SUA, Canada și Mexic, care urmează să fie renegociat în iulie 2026. În plan bilateral, Reuters notează și că Trump a revocat invitația Canadei la un „Board of Peace” pe care vrea să-l folosească pentru dosare precum conflictele internaționale și viitorul Gazei. [...]
China anchetează un general de top pentru abateri legale - Decizia subliniază intensificarea supravegherii în structurile militare
China a deschis o anchetă împotriva generalului Zhang Youxia , adjunctul lui Xi Jinping în Comisia Militară Centrală, potrivit Știrile ProTV . Ministerul Apărării Naționale de la Beijing a anunțat că Zhang este vizat pentru presupuse încălcări grave ale disciplinei și ale legii. Zhang Youxia , în vârstă de 75 de ani, este prim-vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale (CMC), principalul organism de conducere al Armatei Populare de Eliberare, ceea ce îl plasează imediat după Xi Jinping în ierarhia militară. El este, totodată, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, una dintre structurile de vârf ale conducerii politice. În același anunț, ministerul a precizat că a deschis o anchetă și împotriva generalului Liu Zhenli, în vârstă de 61 de ani, șef al Departamentului Statului Major Interarme. Comunicatul, publicat de agenția Xinhua, nu oferă detalii despre faptele investigate, însă EFE notează că astfel de anunțuri preced adesea acuzații oficiale de corupție. Zhang Youxia este vizat pentru „presupuse încălcări grave ale disciplinei şi ale legii”. Decizia ar fi fost luată „după deliberări” ale Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, conform textului citat. Contextul este unul mai larg: de la venirea la putere în 2012, Xi Jinping a condus epurări repetate la vârful armatei, prezentate ca parte a luptei anticorupție și a consolidării loialității față de partid; în al treilea mandat al lui Xi, început în 2022, CMC a fost redusă de la șapte la patru membri, pe fondul acestor epurări. [...]
Creșterea Chinei ar putea coborî la 4,5% în 2026-2027 - presiune pe modelul bazat pe exporturi
China ia în calcul o ţintă de creştere a PIB de circa 4,5% în 2026 , potrivit Reuters , care citează surse apropiate discuţiilor de la Beijing. Un astfel de obiectiv ar semnala o toleranţă faţă de o încetinire moderată, în condiţiile în care autorităţile pun accent pe o dezvoltare „de calitate ridicată”. Consiliul de stat pentru informaţii, instituţia care gestionează solicitările media în numele Guvernului, nu a răspuns cererilor Reuters de a comenta. Economia Chinei , estimată la 19.000 miliarde de dolari, a crescut cu 5% în 2025, în linie cu obiectivul oficial, în pofida taxelor vamale americane, însă analiştii avertizează că strategia de a compensa consumul intern slab prin majorarea exporturilor către alte regiuni va fi dificil de susţinut. În 2025, comerţul Chinei a rămas robust , în pofida tensiunilor globale şi a disputelor comerciale cu parteneri majori, precum SUA, dar relaţia comercială cu Washingtonul s-a deteriorat: exporturile către SUA au scăzut cu 20%, iar importurile au coborât cu 14,6%. Exportatorii chinezi s-au reorientat către alte pieţe, inclusiv: Asia de Sud-Est Africa America Latină Europa În Europa, exporturile către Germania au crescut cu 10,5% anul trecut, la 118,3 miliarde de dolari, în timp ce importurile din Germania au scăzut cu 2,1%, la 92,8 miliarde de dolari. Pe fundal, FMI se aşteaptă la o creştere a economiei mondiale de 3,3% în 2026, similară cu 2025, înainte de o scădere cu un punct procentual în 2027, ceea ce ar putea pune presiune pe exportatori să accepte preţuri mai mici pentru a menţine volume ridicate. În acest context, economiştii intervievaţi de Reuters estimează o încetinire a creşterii Chinei la 4,5% în 2026 şi 2027 , iar FMI anticipează tot 4,5% pentru 2026, după ce în decembrie prognoza 4,2%. Analiştii mai avertizează şi asupra riscului ca statul chinez să fie perceput ca o economie aflată în recesiune, chiar dacă datele oficiale de PIB rămân peste cele ale multor economii dezvoltate. [...]
Macron deschide porțile Europei pentru investițiile chineze – un mesaj cu subînțelesuri geopolitice
Emmanuel Macron a declarat de la Davos că „China este binevenită în Europa”, însă a subliniat că aceasta ar trebui să aducă mai mult capital prin investiții directe, nu doar influență politică. Aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos , președintele Franței a transmis un mesaj care a stârnit reacții contrastante: deschiderea față de China este condiționată de respectarea unor valori europene precum statul de drept, știința și respingerea autoritarismului. Declarația sa a fost redată într-o înregistrare video publicată de Fox News . În intervenția sa, Macron a afirmat că „preferăm respectul în locul intimidării, știința în locul conspirațiilor și statul de drept în locul brutalității” , lăsând să se înțeleagă că Europa își definește propria cale în raport cu marile puteri globale. Mesajul pare să se adreseze indirect atât Statelor Unite – care în ultimii ani și-au reorientat politicile economice spre protecționism – cât și Chinei, cu condiția ca aceasta să respecte valorile menționate. Este important de remarcat că Franța, prin vocea lui Macron, nu a propus doar o simplă deschidere economică, ci a trasat o linie între investițiile productive și influența geopolitică nedorită . Președintele francez a menționat explicit că Europa este dornică de investiții chineze directe, dar a avertizat că acestea trebuie să se alinieze la principiile europene. Mesajul său contrastează puternic cu cel al administrației americane, care – potrivit Fox News – promovează reindustrializarea internă și respinge globalismul, în favoarea unei economii concentrate pe interesul național. În acest context, Macron pare să adopte o strategie diferită, mizând pe atragerea capitalului chinez pentru dezvoltarea economică europeană, dar cu reguli clare. Declarațiile președintelui au fost însoțite de un ton informal – jurnalistul Fox News remarcând chiar și faptul că Macron purta ochelari din cauza unei infecții la ochi, glumind pe seama unor zvonuri anterioare legate de posibile incidente personale. În ciuda ușorului umor din studio, comentatorii americani au remarcat caracterul „ironic” al mesajului lui Macron, sugerând că Franța cere respect și respinge „bullyingul”, în timp ce invită o țară acuzată frecvent de practici autoritare la nivel global. Pe fondul tensiunilor comerciale și al rivalităților geopolitice, această declarație subliniază o posibilă repoziționare a Franței – și implicit a Europei – ca spațiu de echilibru între marile puteri. Macron pare să trimită un semnal că, în competiția globală, Europa poate coopera cu China, dar o va face în propriile condiții. [...]